BusinessMagazin

Tag: prognoze

  • OECD: Economia globală va avea nevoie de ani de zile pentru a se reface după pandemie

    Economia globală va avea nevoie de ani de zile pentru a se reface după pandemie, a avertizat Angel Gurría, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), citat de BBC.

    Gurría a declarat că şocul economic este deja mai mare decât criza financiară din 2008, a respins ideea unei recuperări rapide şi a apreciat că prognozele precedente care înjumătăţeau creşterea economică globală a acestui an, la 1,5% sunt mult prea optimiste.

    În timp ce numărul pierderilor de locuri de muncă şi al falimentelor rămâne incert, Gurría a spus că ţările vor face faţă, în următorii ani, declinului economic.

    El a spus că multe dintre cele mai mari economii ale lumii vor intra în recesiune în lunile următoare – definite drept două trimestre consecutive de declin economic.

    Gurría a spus că incertitudinea economică creată de epidemie aafectează economiile într-o măsură mai mare decât după atacurile teroriste din 11 septembrie sau decât criza financiară din 2008.

    Gurría a avertizat că deficitele mai mari şi datoriile împovărătoare vor afecta ţările puternic îndatorate în anii următori.

    Secretarul general al OECD a negat afirmaţiile oficialilor din clubul G20 al naţiunilor bogate ale lumii, care vorbeau de o redresare în formă de „V” – cu o scădere bruscă şi puternică a activităţii economice urmată de o revenire rapidă a creşterii, spunîn că va fi, în cel mai bun caz, un ” U “cu cu baza foarte lungă. ”Putem evita să apară un „L”, dacă luăm astăzi deciziile corecte”.

  • Banca Transilvania revine în forţă cu o nouă prognoză care CUTREMURĂ piaţa. Ce se va întâmpla cu euro şi unde vor ajunge dobânzile

    Banca Transilvania a revizuit prognozele pentru principalele variabile din sfera economiei financiare – inflaţie, rate de dobandă şi cursul de schimb. 
     
    Rezultatul ste unul neaşteptat de multă lume, iar Banca Transilvania avertizează legat de dobânzi şi cursul euro. Săptămâna trecută, economistul şef de la Banca Transilvania a fost singurul care a contrazis cel mai puternic bancher din Europa şi a zguduit Europa cu o prognoză extrem de curajoasă. 

    Banca Transilvania revine în forţă cu o nouă prognoză care CUTREMURĂ piaţa. Ce se va întâmpla cu euro şi unde vor ajunge dobânzile

  • Germania a urcat din nou estimarea privind avansul economiei din acest an, de la 1,5% la 1,8%

    Guvernul de la Berlin prognozează un avans al PIB-ului de 1,8% în acest an, după ce în ianuarie a îmbunătăţit estimarea de creştere de la 1,3% la 1,5%. Anul trecut, economia Germaniei a crescut cu 1,6%.

    Pentru 2016, autorităţile germane estimează o creştere economică de 1,8%.

    “Economia Germaniei beneficiază de un moment prielnic. Sprijinită de performanţa susţinută a pieţii muncii, cu salarii şi locuri de muncă în creştere, Germania merge mai departe spre o creştere economică solidă. Principalul stâlp de susţinere al acestui moment de creştere este consumul privat”, a spus ministrul german al Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel.

    Consumul privat este prognozat să avanseze cu 2% în 2015 şi cu 1,6% anul viitor, după a creştere de 1,2% în 2014.

    Ministrul anticipează că angajatorii germani vor crea 300.000 de noi locuri de muncă în 2015 şi 130.000 în 2016, numărul forţei active de muncă urmând să ajungă la o cifră record de 43,1 milioane de persoane.

  • OCDE: Economia mondială continuă să înregistreze creşteri modeste

    “Indicatorii pentru întreaga regiune analizată de OCDE, precum şi cei pentru Statele Unite, Canada şi Marea Britanie în particular, arată o creştere economică stabilă pentru următoarele luni. Economia Japoniei va continua să stagneze, în timp ce în Germania sunt semne de încetinire a activităţii economice”, se arată într-un raport al OCDE publicat luni şi citat de MarketWatch.

    După mai mulţi ani în care economia globală a stagnat sau a crescut nesemnificativ, cele mai recente evenimente car par să limiteze avansul economic privesc o serie de conflicte armate în regiuni din Siria, Irak şi, nu în ultimul rând, Ucraina.

    Lând în considerare aceşti factori, directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că instituţia se pregăteşte să revizuiască din nou în scădere prognozele pentru anul în curs, la mai puţin de trei luni de la ultima corecţie.

    Economiştii FMI estimează o creştere economică “de aproximativ 3%-3,5%, dar mai aproape de 3%”, a declarat Lagarde într-un interviu pentru publicaţia franceză Les Echos.

    În iulie, FMI a revizuit progroza pentru creşterea economică mondială de anul acesta la 3,4%, de la 3,7% anterior. Estimările OCDE din iulie au fost în linie cu cele ale FMI.

    Raportul OCDE arată că economiile Germaniei şi Italiei ar putea fi cel mai afectate de conflictul dintre Rusia şi Ucraina, datorită legăturilor financiale şi comerciale între ţările meţionate, în timp ce Franţa, cea de-a treia mare economie din zona euro, va continua să înregistreze creşteri modice.

  • Care e noul nivel de echilibru pentru cursul valutar

    Prognoza ING Bank vorbeşte de un curs de 4,40 lei/euro la finele T1, 4,45 la finele T2 şi 4,35 la sfârşitul anului, ca efect al percepţiei bune a investitorilor faţă de România şi al semnelor de stabilitate politică după conflictele din USL de la finele anului trecut.

    După ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a menţionat că o variaţie de 5% faţă de nivelurile curente este normală pentru leu, viceguvernatorul Cristian Popa a spus că deciziile recente de politică monetară (tăierea dobânzii de politică monetară la 3,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii la 12% pentru lei şi 18% pentru valută) au fost favorizate de faptul că leul se află la niveluri ce pot fi etichetate drept de echilibru, ceea ce îi face pe analiştii ING să conchidă că intervalul preferat de BNR la ora actuală ar fi de 4,40-4,60 lei/euro.

    În ceea ce îi priveşte pe analiştii BCR, aceştia nu exclud încă o reducere a dobânzii de politică monetară la 3,5% în februarie şi o nouă reducere a ratei rezervelor minime obligatorii la lei până la 8% în cursul anului, pe fondul scăderii inflaţiei şi al perspectivei încă slabe a creditării şi a creşterii economice.

    În privinţa leului, ei amintesc că disputele politice din decembrie 2013 au afectat leul, care a ajuns atunci la minimul ultimelor două luni: “Atmosfera s-a liniştit de atunci, însă leul a rămas vulnerabil la începutul lui ianuarie, când banca centrală a continuat relaxarea monetară. Nu sunt excluse şi alte puseuri de voltilitate pe parcursul anului, în condiţiile unui curs valutar care va oscila în jur de 4,5 lei/euro”.

  • Prognozele privind creşterea economică din 2012 au fost ajustate spre 0-0,2%

    Analiştii şi-au ajustat prognozele privind creşterea economică din anul 2012 spre 0-0,2% după anun­ţa­rea evoluţiei dezamăgitoare a principalilor indicatori macro din ultima lună a anului trecut. Şi există voci care susţin că economia a revenit în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere. În trimestrul al treilea din 2012 economia a scăzut cu 0,4% faţă de T2 2012, iar unele estimări indică o scădere a economiei în T4 2012 cu 0,2 – 0,3% faţă de T3 2012. Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi cifrele privind evoluţia economiei în T4 2012 şi pe ansamblul anului trecut. Pentru 2013 entuziasmul privind creşterea economică s-a mai domolit, prognozele – revizuite deja din prima lună a anului în jos – indicând un plus de 0,5-1,6%. “În ceea ce priveşte dinamica trimestrială, mă aştept la o continuare a contracţiei creşterii economice (-0,3% T4 2012/T3 2012), ceea ce va însemna reintrarea în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Eugen Sinca, analistul-şef al BCR, estimează o scădere de -0,2% a economiei în T4 2012 faţă de T3 2012 (date ajustate sezonier – care indică intrarea în recesiune) şi de -0,5% faţă de T4 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Guvernul estimează o creştere economică de 0,2% în 2012 şi a redus prognozele pentru următorii 2 ani

    De altfel, prognoza de creştere economică pentru acest an a fost de două ori revizuită în scădere în ultima lună, de la 2%, la 1,8%, iar după discuţiile cu FMI la 1,6%.

    Înainte de alegerile din decembrie, estimarea autorităţilor pentru creşterea economică era de 0,7% pentru 2012, iar prognoza pentru 2013 se cifra la 2,5%.

    Noile prognoze, incluse în Strategia fiscal-bugetară pentru 2013-2015 revizuită, indică o creştere medie în următorii trei ani de 2,2%, faţă de nivelul de circa 3% anunţat pe un interval de patru ani în programul de guvernare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR menţine prognozele de inflaţie pentru 2012 şi 2013, dar riscurile inflaţioniste sunt în creştere

    “Cea mai mare parte a riscurilor, patru dintre acestea, sunt ca proiecţia de inflaţie să se abată în sus, şi doar un singur factor, dinamica preţurilor administrate este mai degrabă echilibrat (…) Reamintesc opiniei publice că BNR efectuează proiecţia de bază în funcţie de date certe, atunci când avem certitudini asupra unor elemente, când avem de exemplu în vedere că cursul euro va rămâne undeva şi este o depreciere de durată, sau impactul secetei este cert. Altminteri, până atunci, introducem aceste elemente în balanţa riscurilor. Asta ca să înţelegeţi ce urmează”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ce asteapta cimentistii marile proiecte de infrastructura

    Primul trimestru a adus vesti relativ bune pentru industria
    cimentului, avand in vedere ca productia a urcat cu circa 13%, in
    timp ce vanzarile au crescut cu 7,6% fata de acelasi interval al
    anului precedent, potrivit datelor puse la dispozitie de patronatul
    din industria cimentului, CIROM, care reuneste zece membri, printre
    care si HeidelbergCement, Holcim, Lafarge, Saint-Gobain sau
    Carmeuse.

    Astfel, in primele trei luni ale anului s-au produs 798.000 de
    tone de ciment si s-au vandut 734.000. Cu toate acestea, estimarile
    privind evolutia pietei cimen-tului in 2011 nu sunt dintre cele mai
    optimiste, producatorii asteptandu-se la stagnare sau cel mult la o
    crestere de 1-2% comparativ cu anul precedent. “Piata cimentului
    s-a situat anul trecut la aproximativ 500 de milioane de euro, iar
    anul 2011 va aduce o valoare similara”, a declarat Mihai Rohan,
    presedintele CIROM si presedinte al Consiliului de Administratie al
    Carpatcement, dupa o conferinta a patronatului.

    Abia cand vine vorba de a doua parte a acestui an, respectiv de
    2012, cimentistii devin mai increzatori. Motivul? Lucrarile de
    constructie a autostrazilor situate in vestul tarii, pe Coridorul
    IV paneuropean, dar si alte contracte pentru drumuri nationale,
    centuri ocolitoare de localitati si drumuri judetene si locale ar
    putea aduce o gura de oxigen si industriei cimentului. “Noi spunem
    ca aceste lucrari vor porni in a doua parte a anului, insa cel mai
    puternic se va vedea impactul din 2012, pentru ca intotdeauna in an
    electoral cei de la putere pompeaza mai multi bani”, explica Rohan.
    In prezent insa, contractele cu firmele de constructii care
    lucreaza la infrastructura genereaza doar 10% din vanzarile totale
    ale cimentistilor.

    Anul viitor ar putea aduce o crestere de 3-5% a pietei
    cimentului, insa in niciun caz piata nu va reveni prea curand la
    nivelurile atinse inainte de criza. Spre exemplu, consumul de
    ciment a atins in 2008 un nivel record, ajungand la circa 600 de
    kilograme pe cap de locuitor, echivalentul a 13 milioane de tone de
    ciment, dublu fata de nivelul din 2005, depasind media europeana,
    care se situa la circa 550 de kilograme pe cap de locuitor. “In
    prezent, media de consum se ridica la aproximativ 300 de kilograme
    pe locuitor. Suntem insa increzatori ca in urmatorii ani va creste
    la 400 de kilograme”, spune Philippe Questiaux, directorul de la
    Lafarge Ciment, companie cu afaceri de 170 de milioane de euro anul
    trecut.

    Daca in anii anteriori crizei, companiile de ciment erau
    obisnuite cu marje de profit de 30-45%, numaran-du-se printre cei
    mai profitabili actori economici, ultimii ani au frant aripile
    firmelor din industrie. Spre exemplu, Holcim Ciment a avut anul
    trecut o marja de profit de 4%, inregistrand un rezultat financiar
    pozitiv de 7,9 milioane de euro, cu 63% mai mic fata de anul
    precedent, la afaceri de 196,4 milioane de euro. La polul opus,
    grupul german HeidelbergCement, care controleaza Carpatcement
    Holding, si-a mentinut marja de profit la un nivel ridicat, de
    aproape 25%, la afaceri totale de 214 milioane de euro. Lafarge nu
    a anuntat inca profitul obtinut anul trecut, insa directorul
    Questiaux sustine ca producatorul a ramas pe plus.

  • Analistii ING nu exclud o inflatie de 8% in 2011

    Scenariul de baza al ING Bank Romania indica pentru acest an o
    inflatie anuala de 4,5%. Economistul-sef al ING Bank Romania,
    Nicolaie Chidesciuc, a precizat ca scenariul de baza privind
    inflatia include estimarea de majorare a preturilor alimentelor cu
    4,7%, dar avansul ar putea ajunge pana la 8,5% sau chiar mai mult,
    avand in vedere presiunile existente la nivel international si
    faptul ca in trecut costurile locale si cele internationale au avut
    evolutii corelate.

    “Daca cresterea preturilor alimentelor ajunge la 8,5%, aceasta
    evolutie va avea un impact suplimentar de 1,5% asupra inflatiei. Un
    impact aditional de 1,2% asupra ratei anuale a inflatiei ar putea
    fi generat de eliminarea subventiilor la incalzire”, sustine
    Chidesciuc.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro