Moţiunea a fost dezbătută în plenul Camerei în şedinţa de luni.
Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, la dezbateri, că moţiunea opoziţiei pe tema CFR Marfă are “un stil literar-politicianist”, în timp ce reprezentanţii PDL au criticat eşuarea privatizării.
Conducerea PDL a decis în şedinţa de la începutul săptămânii trecute depunerea la Camera Deputaţilor a unei moţiuni simple pe tema privatizării CFR Marfă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Suedia vinde aproximativ 284 milioane de acţiuni Nordea către investitori instituţionali din ţară şi din străinătate, potrivit unui comunicat al guvernului, citat de Bloomberg. Oferta propune un preţ cuprins între 75,5 şi 76 coroane pe acţiune (8,8 euro).
Astfel, participaţia ar fi evaluată la 21,6 miliarde coroane (2,5 miliarde euro).
“Rolul guvernului este de a reglementa băncile, nu de a le deţine. Acţiunile băncilor reprezintă active riscante, iar băncile trebuie reglementate strict şi supravegheate în mod riguros. Astfel, obiectivul guvernului este de a vinde acţiunile pe care le mai deţine statul”, a declarat într-un comunicat ministrul pieţelor financiare, Peter Norman.
Guvernul condus de premierul Fredrik Reinfeldt a pregătit pentru privatizare participaţiile statului la Nordea şi la TeliaSonera, cel mai mare operator de telecomunicaţii din Suedia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Autorităţile franceze încearcă să consolideze finanţele publice în contextul declinului economic din Franţa şi din zona euro.
Astfel, guvernul francez şi fondul suveran de investiţii al Franţei intenţionează să vândă o participaţie de 4,8% din acţiunile Aeroports de Paris, evaluată la 373 milioane euro, către divizia de asigurări a Credit Agricole, potrivit unui comunicat al ministerului francez al Finanţelor, citat de Wall Street Journal (WSJ). Totodată, Vinci va prelua un pachet de 4,7% din operatorul de aeroporturi, evaluat la 365 milioane euro. După finalizarea tranzacţiilor, guvernul francez va rămâne cu 50,6% din acţiunile companiei, păstrând controlul. Aeroports de Paris administrează cele 14 aeroporturi şi aerodromuri din zona Paris, inclusiv Charles de Gaule şi Orly. Vânzarea parţială a acţiunilor statului la companie subliniază presiunile la care este supus guvernul condus de preşedintele Francois Hollande (foto) în ceea ce priveşte reducerea datoriei publice, ajunsă la 90% din PIB, şi a deficitului bugetar, de 4,8% din PIB la finele anului trecut, peste limita de 3% din PIB impusă de UE.
În cursa pentru privatizarea CFR Marfă, Gruia Stoica (foto), proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), a anunţat că va plăti integral cele 180 de milioane de euro pentru preluare, sursele de finanţare fiind deopotrivă proprii, dar şi bancare. GFR rămăsese singurul “peţitor”, în condiţiile în care asocierea româno-austriacă Transferoviar Grup – Donau Finanz şi compania americană OmniTRAX s-au retras. Cu 180 de milioane de euro Gruia Stoica a preluat 51% din acţiunile companiei. Privatizarea CFR Marfă reprezintă o precondiţie solicitată de experţii Fondului Monetar Internaţional pentru ca ultima evaluare a acordului început în 2011 să intre în Consiliul Director al instituţiei internaţionale.
O altă companie de stat, Nuclearelectrica, ar putea aduce bugetului de stat între 300-350 milioane lei prin vânzarea a 10% din acţiuni pe bursă. “O tranşă reprezentând 85% din aceste titluri urmează să fie alocată investitorilor instituţionali”, a anunţat ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă. El a adăugat că guvernul speră să obţină “300-350 milioane lei, cam asta ar putea să fie maximul posibil”. Ministrul a mai spus că va fi convocată Adunarea Generală a Acţionarilor şi va fi publicat prospectul de emisiune, întregul proces fiind estimat să dureze până în jurul datei de 10 iulie.
Oficialul BNR a arătat că turismul a fost un domeniu total închis investitorilor străini, care au alocat în hoteluri şi restaurante la sub 1% din soldul total investiţii în economia românească.
“Asta pentru cei care căinează sectorul bancar sau siderurgic că l-am privatizat cu investitori străini. N-au decât să se uite ce am făcut cu sectorul turismului, care a fost închis investitorilor străini”, a spus Lazea.
El a arătat că astfel se explică şi deficitul de balanţă din cazul sectorului turism, unde banii plătiţi de români pentru vacanţele în străinătate depăşesc cu mult încasările de la străinii care vin în sejururi în România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe ca mentalitate cu trecutul. Pare un fleac, dar nu este. Cine are ştampila are puterea: ‘A fugit noaptea şi a luat şi ştampila cu el’. Ştampila este robia noastră în faţa democraţiei. Apoi, trebuie să existe un suport informatic al întregii administraţii. Fără asta, oricât de mulţi bani ai avea se vor scurge ca apa printre degete”, a afirmat Varujan Vosganian.
Pe lângă lupta cu ştampilele, ministrul a anunţat şi o serie de privatizări, într-o perioadă în care apar tot mai multe voci care critică privatizările din ultimul deceniu; fostul premier Nicolae Văcăroiu spune că 80% din privatizările din România au fost eşecuri, iar analistul Daniel Dăianu crede că unele privatizări puteau fi evitate sau făcute într-un mod mai inteligent.
Cât de inteligent vor fi făcute privatizările anunţate de ministrul Vosganian – Plafar, Sanevit Arad, Şantierele navale de la Mangalia, Oltchim – şi cum vor reacţiona mediul de afaceri, analiştii şi politicienii, vom vedea. Ministrul economiei a anunţat că pe lângă privatizări intenţionează să propună angajări în industria de apărare. “De asemenea, vom prezenta caietul de sarcini pentru parteneriatul de la Cuprumin şi vom propune Ministerului Finanţelor o solicitare de a permite angajarea câtorva sute de persoane în industria de apărare, unde am evaluat portofoliul de comenzi şi există semne că putem dezvolta această industrie”, a afirmat Vosganian.
Ministrul economiei spune că pentru Oltchim a primit oferte scrise din partea unor “mari companii din domeniu” şi va începe discuţii cu acestea. Iar premierul Victor Ponta a ţinut morţiş să fie cap limpede şi l-a sfătuit pe Vosganian să fie atent la “escroci”. “Orice fel de mare investitor serios, puteţi discuta cu el şi eu îl voi primi. Atenţie la escroci! Au mai fost nişte escroci care reprezentau pe nu ştiu cine şi aveau banii pe nu ştiu unde şi aţi văzut ce s-a întâmplat anul trecut”, a afirmat Ponta.
“Săptămâna viitoare vom începe şirul de privatizări. Avem deja o listă pe care o vom supune Guvernului spre aprobare, la nivel de memorandum şi apoi vor începe privatizările lor. Vom începe cu Plafar şi Sanevit. Vom continua probabil cu şantierele navale de la Mangalia, cele care sunt în proprietatea statului. Peste câteva săptămâni vom prezenta planul de reorganizare pentru Oltchim, urmat de privatizare. Săptămânile care urmează voi avea consultări cu şase -şapte firme interesate pentru privatizarea Oltchim, firme care sunt din toate colţurile lumii, dar şi din România”, a declarat Varujan Vosganian.
Ministrul Economiei a anunţat că pe lângă privatizări intenţionaeză să propună angajări în industra de apărare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În timp ce Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au transformat companiile de stat în campioni regionali, folosind avantajele listării la bursă, România nu a reuşit în ultimii ani să facă nicio privatizare de succes prin intermediul pieţei de capital, iar puţine din companiile privatizate au devenit campioni regionali.
Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu, în perioada căruia privatizarea a trenat şi întreprinderile de stat au acumulat pierderi uriaşe, afirmă acum, în calitate de preşedinte al Curţii de Conturi, că privatizarea în România a fost în 80% din cazuri un eşec.
Este adevărat sau nu? Părerile sunt împărţite.
Nicolae Vacaroiu a declarat recent, la un eveniment dedicat aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea ASE, că privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec şi România ar trebui să aibă un PIB de trei ori mai mare decât cel din prezent.
„Nu vrem să recunoaştem că, din păcate, privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec. După cum nu vrem să recunoaştem că, iată, vindem acţiuni la companii strategice, în perioadă de criză, în condiţiile în care capital autohton nu există. Trebuie să recunoaştem că, din păcate, am distrus mult. Au dispărut industrii care au fost competitive dintotdeauna, cu exporturi de peste 80-90% în Vest. Cu prea mare uşurinţă, începând din ’90 încoace, am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru, şi binele a dus la situaţia de astăzi a României. Ar fi trebuit să vorbim despre o Românie cu un PIB de trei ori mai mare decât cel de astăzi“, a spus el.
Continuarea privatizărilor şi după anul 2007 ar fi făcut ca numărul companiilor de stat cu probleme financiare să fie mult mai mic în prezent, iar dacă ne uităm în ultimii 20 de ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, consideră Eugen Sinca, economist-şef al BCR.
„Din păcate în prezent avem un număr mic de companii de stat care pot fi adevăraţi campioni în domeniile lor de activitate şi de aceea alternativele la privatizări sunt puţine. Dacă privatizarile ar fi continuat şi după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme financiare ar fi fost mult mai mic în prezent“, afirmă Sinca.
El a dat ca exemplu Polonia, care a reuşit să evite recesiunea şi a atras sume din privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu depăşesc câteva sute de milioane de euro. Dacă ne uităm în ultimii 20 de ani, putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, în opinia analistului-şef al BCR. Industria auto, metalurgia, telecomunicaţiile sau explorarea hidrocarburilor sunt doar câteva domenii în care investitorii străini realizează exporturi semnificative, contribuie cu sume mari la bugetul de stat şi angajează zeci de mii de oameni.
Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi profesor la ASE, consideră că o bună parte din eşecurile din sfera privatizăriilor din piaţa locală puteau fi evitate sau gestionate mai bine. „Sunt de acord că multe dintre privatizările din ultimii 20 de ani nu au fost făcute cum ar fi trebuit. Sunt numeroase eşecurile, însă au existat eşecuri care puteau fi evitate sau privatizări care puteau fi făcute într-un mod mai inteligent“, a afirmat Dăianu.
Pe de altă parte, acesta consideră că privatizarea Dacia este unul dintre exemplele reuşite ale privatizării care a avut implicaţii extrem de benefice asupra economiei locale.
„Dacia este un exemplu de succes, de reuşită în domeniul privatizărilor. A fost o privatizare realizată în mod inteligent în care s-a ţinut cont de capitalul uman, de priceperea inginerească a forţei de muncă locale. Impactul a fost unul major în economie, practic s-a salvat o industrie, s-au creat locuri de muncă, iar capitalul uman bine pregătit a putut fi reţinut în ţară. În plus, industria auto are legături cu multe alte sectoare, aşadar le-a impulsionat şi pe acestea. Privatizări bune au fost şi la fabricile de anvelope.