BusinessMagazin

Tag: piete emergente

  • Marea repliere a investitorilor şi ce se întâmplă cu leul

    Tendinţa a început de luna trecută, justificată cu temeri că programul de tipărire de bani al Rezervei Federale se apropie de sfârşit: în ultima săptămână din mai, vânzările de obligaţiuni de stat ale pieţelor emergente au totalizat 866 mil. dolari, conform UniCredit, iar analiştii SocGen, care caracterizează această retragere masivă a investitorilor drept “o baie de sânge”, prevăd că retragerile investitorilor s-ar putea accentua, astfel încât nu recomandă expunere nici pe monedele, nici pe obligaţiunile pieţelor emergente.

    Dolarul australian, realul brazilian, peso-ul mexican, wonul coreean, rupia indiană, coroana suedeză sau zlotul polonez sunt printre activele vulnerabile la această tendinţă, adaugă analiştii RBS.

    Investitorii reacţionează excesiv faţă de posibilitatea ca Rezerva Federală să abandoneze programul de cumpărări de obligaţiuni în valoare de 85 mld. dolari lunar destinat stimulării economiei americane, a declarat Charles Plosser, şeful Fed Philadelphia.

    Referirea lui vizează comportamentul anormal al investitorilor, care au ajuns atât de dependenţi de banii de la tiparniţa Fed, încât au ajuns să ia drept veste proastă şi să reacţioneze prin scăderea burselor la orice ştire despre ameliorarea pieţei muncii sau a industriei din SUA, conştienţi că programul băncii centrale va înceta odată ce şi-a atins obiectivul, adică stimularea economiei.

    Marile bănci, în frunte cu Goldman Sachs, estimează că o reducere a programului Fed nu va fi decisă înainte de luna septembrie şi că nu va însemna nicidecum o încetare bruscă a injecţiilor de bani în piaţă. Plosser a menţionat însă că rămâne în cărţi şi reuniunea Fed din 18-19 iunie pentru o decizie, mai ales că, în opinia sa, tiparniţa băncii centrale nici nu s-a dovedit prea eficientă pentru economia reală şi reducerea şomajului.

  • Ziarul Financiar vă prezintă în exclusivitate cele două foi A4 care valorează câteva miliarde de euro şi care au dus la scăderea cursului la 4,33 lei/euro

    Anunţul-surprinză al gigantului financiar american JP Morgan de a include titlurile în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului trecut a britanicilor de la Barclays, va creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor, dar creează şi anumite vulnerabilităţi.

    Primul efect al acestei decizii a fost aprecierea leului la Bucureşti cu 1,2% într-o singură zi, cursul coborând pe palierul de 4,33 lei/euro de la 4,38 lei, ajungând la minimul ultimului an. Leul a câştigat peste patru procente în faţa euro în ultima lună şi jumătate pe fondul sentimentului pozitiv al străinilor, care au cumpărat un volum important de titluri de stat la licitaţiile din decembrie şi ianuarie.

    În acest moment, titlurile de stat în lei, în funcţie de scadenţă, se tranzacţionează la un randament (dobândă efectivă) cuprins între 5,85 şi 5,94% pe an. Începând din decembrie dobânda a scăzut, iar cererea de titluri în lei a crescut exponenţial. Fiind într-un indice, cei care urmăresc acest indicator şi care îl vând investitorilor trebuie să cumpere titluri de stat până la procentul total alocat. În prima fază, titlurile româneşti au alocat un procent de 0,18%, ceea ce înseamnă achiziţia unor titluri în lei de echivalentul a 1-1,5 mld. euro. Ponderea va creşte în prima etapă la 0,3 în totalul indicelui JP Morgan, pentru ca în luna mai să ajungă la 0,54%. Spre exemplu, Polonia deţine în acest moment 9% din acest indice.

    “Includerea în indicele JP Morgan ne va sprijini în atingerea ţintei noastre strategice, ca ponderea nerezidenţilor la deţinerile de titluri să urce şi să se stabilizeze într-un interval de 15-20%. Odată ce această pondere se va stabiliza, vom putea vorbi practic ca despre o for­mă de investiţii străine directe permanente şi nu ca despre «hot money» (capitaluri speculative – n. red.) ale căror mişcări bruşte puteau brusca până nu de mult piaţa”, afirmă Enache Jiru, secretar de stat în Finanţe. El este responsabil cu Trezoreria sta­tului de numai cinci luni în condiţiile în care doar pe parcursul ultimului an au existat trei manageri ai datoriei publice: Bogdan Drăgoi, Cristian Sporiş şi din august Enache Jiru.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Extrase din comunicatul JP Morgan care a bulversat pieţele financiare şi a apreciat leul. Până la urmă tot giganţii de pe Wall Street, atât de huliţi în octombrie 2008, când erau să ducă în colaps tot sistemul financiar mondial, determină orice mişcare financiară de pe glob.

     

     

     

  • Mark Mobius, guru emergentelor: 2013 va fi un an fantastic; România are cele mai bune şanse

    El este implicat în administrarea a 50 miliarde dolari investiţi în pieţele emergente şi de frontieră. “Anul 2013 arată fantastic şi va fi foarte bun pentru pieţele emergente pentru că cantitatea de bani din economie va continua să crească peste tot în lume, iar Statele Unite sunt lideri de pluton cu rate mici ale dobânzii şi cu mari cantităţi de bani, iar acum şi Japonia se alătură plutonului. Aceşti bani trebuie să îşi găsească o casă, iar una dintre cele mai bune case sunt pieţele emergente”, a declarat Mark Mobius într-un interviu acordat Bloomberg. El a mai spus că “în acest an pieţele de frontieră vor fi în mod particular interesante. Pieţele din Africa, Vietnam, Bangladesh, Sri Lanka, şi unele dintre pieţele din Europa de Est, precum România, cred că au şansa să performeze foarte bine în 2013, pe măsură ce investitorii descoperă că există valoare în acest pieţe”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ţările emergente, inclusiv România, vor asigura 30% din vânzările mondiale de medicamente, în 2016

    Creşterea cheltuielilor pe 16 pieţe farmaceutice emergente va alimenta avansul vânzărilor mondiale pe piaţa de profil, până în 2016. Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor de către guvernele europene occidentale şi pierderea patentelor de către companii din SUA vor reduce puterea de cumpărare a populaţiei din aceste regiuni. Cheltuielile mondiale pentru medicamente vor ajunge peste patru ani la aproape 1.200 de miliarde de dolari, pe măsură că pieţele farmaceutice emergente şi de produse generice vor avea o contribuţie tot mai mare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Monede sub asediu

    Începând din a doua jumătate a lui 2011, dar mai ales din mai 2012 încoace, de la agravarea crizei din zona euro, fuga de risc a capitalurilor străine către activele americane considerate mai sigure a apreciat dolarul şi a contribuit la deprecierea monedelor locale inclusiv în marile economii emergente.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Lumea cea nouă

    Sursa: Deutsche Bank

  • De ce vrea Asia un FMI al ei

    Statele asiatice trebuie să creeze mai multă cerere locală în loc să se bazeze pe exporturi ca motor de creştere economică, a spus săptămâna trecută Bahk Jae-wan, ministrul de finanţe sud-coreean, într-un discurs cu ocazia unui forum la Seul. El a cerut crearea unei plase financiare de siguranţă puternice pentru Asia, care să contracareze posibilele ieşiri de capital ca urmare a crizei din zona euro, şi a adăugat că va lua măsuri de stabilizare a pieţelor financiare dacă va fi cazul, în condiţiile incertitudinilor apărute după alegerile din Franţa şi Grecia. La începutul lunii mai, acelaşi Bahk Jae-wan vorbea despre riscurile pe care reducerea expunerii băncilor europene le creează pentru Asia şi spunea că “volatilitatea fluxurilor globale de capital ameninţă stabilitatea financiară în toată lumea”.

    Diverşi reprezentanţi ai unor bănci occidentale ca HSCB şi Credit Suisse, prezenţi alături de Bahk Jae-wan la reuniunea anuală a guvernatorilor Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB) de la Manila, au încercat să combată astfel de temeri, afirmând că băncile europene, care acopereau circa 10% din nevoile de finanţare ale pieţelor asiatice la sfârşitul lui martie, au de fapt tot interesul să-şi menţină prezenţa şi să dea credite în continuare în Asia, cu toate constrângerile de pe urma crizei şi a cerinţelor noi de adecvare a capitalului impuse de UE. Însuşi economistul-şef al ADB, Changyong Rhee, a fost de părere că reducerea expunerii băncilor europene nu e chiar aşa de semnificativă şi că nu sunt motive ca previziunile de creştere pentru pieţele din Asia-Pacific să fie înrăutăţite. Dar fapt e că, după un calcul al ING, valoarea creditelor bancare sindicalizate către pieţele emergente a scăzut brusc în primul trimestru, cu 51% faţă de precedentul, la 105 mld. dolari. Ritesh Maheshwari, analist la Standard & Poor’s, a declarat pentru publicaţia Emerging Markets că o retragere a capitalurilor bancare europene va afecta deopotrivă creditarea pe pieţele de trade finance, produse financiare derivate şi împrumuturi sindicalizate, reducând oferta de credit în special în Hong Kong, Singapore şi Japonia.

    Plasa de siguranţă de care vorbea ministrul sud-coreean a fost vedeta reuniunii de la Manila. Denumit Chiang Mai Initiative Multilateralization (CMIM, după Chiang Mai, mare centru cultural şi al doilea oraş ca mărime din Thailanda), fondul de protecţie contra crizei a fost lansat în urmă cu 10 ani, dar până acum importanţa lui a rămas mai mult simbolică. Miniştrii de finanţe din 13 ţări participante la reuniune – China, Japonia, Coreea de Sud şi Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est (ASEAN – Indonezia, Thailanda, Singapore, Filipine, Cambodgia, Laos, Brunei, Malaezia, Myanmar şi Vietnam) – au convenit să dubleze capacitatea fondului, de la 120 la 240 mld. dolari, prin contribuţia ţărilor membre, pentru ca această parte a lumii să se poată proteja mai eficient de o eventuală criză regională. “Sigur, noi avem încredere în judecata FMI, însă a aştepta o decizie de finanţare a FMI ne ajută mai puţin decât dacă am mobiliza noi înşine resurse financiare pentru a ajuta rapid ţările care au nevoie”, a declarat Kittiratt Na-Ranong, ministrul de finanţe thailandez.

    Oficialii asiatici admit că nu e iminentă vreo criză de lichiditate care să facă necesară folosirea banilor CMIM, însă creşterea importanţei fondului are un scop pe alt plan: eliberarea ţărilor de povara economică a menţinerii unor rezerve valutare cât mai mari – o povară care le-a scos peri albi în epoca teribilului “război mondial al valutelor” din 2010, când tiparniţa de bani a Rezervei Federale americane a inundat pieţele emergente cu capitaluri speculative care au apreciat excesiv monedele naţionale, din Brazilia până în Asia, deteriorând competitivitatea economiilor locale şi silind băncile centrale să cheltuiască miliarde de dolari ca să readucă în limite normale cursul valutar.

  • Investitorii străini vin tare din urmă la Fondul Proprietatea

    Statul, în schimb, a rămas în portofoliu cu 6,71% din acţiuni, având în vedere că neefectuarea aportului la capitalul social a dus la blocarea a 372,5 milioane de acţiuni ale Ministerului Finanţelor (un pachet de 2,71%). Investitorii instituţionali români au o cotă de 10,2% din acţiuni.

    Analiştii BCR apreciază că reducerea capitalului social cu 2,7%, ca urmare a eventualei anulări a cotei statului din cauza neefectuării aportului la capital, ar fi benefică pentru preţul acţiunilor, întrucât va avea un impact pozitiv asupra valorii activului net pe acţiune. Cât priveşte ponderea mare a investitorilor instituţionali străini şi români – de la 19% înainte de listarea la bursă a Fondului la 44% în prezent – aceasta dovedeşte că profilul fondului este atractiv pentru investitorii sofisticaţi, consideră analiştii BCR.

    Evoluţia acţionariatului corespunde cu promovarea pe care administratorul Fondului, Franklin Templeton, o face în rândul investitorilor străini. Mark Mobius, reprezentantul Templeton Emerging Markets Group, a declarat pentru Yahoo!Finance că recomandă pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia, având în vedere că Europa de Est oferă oportunităţi noi investitorilor care caută acum alternative la plasamentele pe pieţele vestice. “România este un nou stat membru al UE care a trecut prin transformări şi reforme extraordinare”, a argumentat Mobius.

  • Doua banci romanesti intra in topul celor mai mari banci de pe pietele emergente

    Topul este dominat de bancile din China, insa si Rusia si Turcia
    sunt doua prezente notabile. Romania apare in top cu cele mai mari
    banci din sistemul local – BCR si BRD, plasate pe locurile 149,
    respectiv 200.

  • FMI: Creditul a scazut in Europa de Est acolo unde bancile straine au retras cele mai mari sume de bani

    “Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
    de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
    ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
    locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
    bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
    financiare internationale”, noteaza FMI.

    Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
    tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
    mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
    gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
    pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
    credite si a situatiei economice.

    Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
    capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
    ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
    anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
    putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
    fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.

    In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
    bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
    economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
    o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
    Rusia sau Turcia.

    FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
    pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
    continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
    volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
    impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
    adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
    sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
    reglementarilor pentru intregul sector financiar”.

    In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
    statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
    solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
    martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
    fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
    Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
    cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
    (18,2%) sau Estonia (22%).

    Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
    indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
    bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
    Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
    Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.