Tag: PET

  • Piaţa berii a înregistrat anul trecut o creştere de 2%, consum de 82 de litri pe cap de locuitor

    Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 82 l, precizează un comunicat al asociaţiei.

    “Piaţa berii a evoluat firesc pe parcursul anului trecut înregistrând o creştere moderată de 2% în volum. Avem de-a face cu un trend pozitiv pe care deşi îl considerăm încă fragil, ne dorim să constituie o bază importantă pentru evoluţia pieţei berii anul acesta. Factorul determinant pentru conservarea trendului pozitiv al pieţei rămâne şi în continuare asigurarea unui context economic stabil şi a unui cadru de reglementare predictibil. Berea este o băutură extrem de iubită la noi în ţară, aşa că românii trebuie să continue să se poată bucura de ea alături de toţi cei dragi lor”, a declarat Lucian Ghinea, Preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea a identificat o altă problemă arzătoare: PMB vrea să interzică vânzarea câinilor şi pisicilor care nu au pedigree

    „Veritabile crescătorii de câini şi pisici s-au dezvoltat în ultimii ani, care alimentează pet shop-urile şi comerţurile similare sau site-urile de comerţ online. Din păcate, bunăstarea animalelor nu este respectată, condiţiile de păstrare, rata forţată de înmulţire (animalele fiind abandonate pe teritoriul public după ce au ajuns la capătul ciclului de înmulţire profitabilă pentru proprietari), sănătatea biologică (probleme din cauza condiţiilor insalubre de creştere) (…) Cetăţenii sunt înşelaţi în mod constant cumpărând pisici sau câini de o anumită rasă din pet shop-uri, deşi niciun câine de exemplu nu are Pedigree”, se arată în expunerea de motive a proiectului aflat în dezbatere publică.

    Potrivit proiectului, care se referă la comercializarea animalelor ce provin din alte surse decât adăposturi sau crescătorii cu certificare pedigree, cei ce nu respectă aceste prevederi riscă amenzi între 1.000 şi 3.000 lei, în cazul persoanelor fizice, şi 3.000 şi 5.000 de lei pentru persoanele juridice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clienţii unui lanţ de supermarketuri care reciclează sticle, PET-uri şi doze primesc bonuri de discount la cumpărături

    În această săptămână şi săptămâna viitoare, pentru cinci ambalaje introduse în automatul de reciclare, clienţii vor primi un cupon de 15% reducere la produsele Bergenbier. Cupoanele de reducere se eliberează la un minim de 5 articole introduse şi multiplu de 5, care pot fi utilizate în magazin.

    Automatele de reciclare acceptă trei tipuri de ambalaje: PET-uri (cu volum de până la 3 litri), sticlă şi doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru), aceste containere fiind complet tehnologizate cu o capacitate de procesare a ambalajelor de până la 60 de recipiente pe minut.

    „Clienţii pot introduce recipientele într-o ordine aleatorie în aparat, iar acesta le identifică, le sorteză automat şi le direcţionează în pubela alocată fiecărui tip de material. Imediat ce clienţii depun ambalajul în automat, acesta scanează materialul şi eliberează cuponul. Aparatele sunt dotate cu senzori de măsurare a gradului de umplere, senzori de mişcare, camere de supraveghere şi linie de sortare. La fiecare cinci ambalaje depuse, indiferent de tipul lor, aparatul va elibera automat un cupon de discount la achiziţionarea unor produse selectate în acest sens”, au precizat iniţiatorii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • “Cel mai bun prieten al omului”. Un business de 1 miliard de lei

    1 miliard de lei cheltuiesc anual românii pentru animalele lor de companie. Mâncarea, medicamentele, tratamentele, alte produse şi servicii dedicate necuvântătoarelor constituie o piaţă în care afacerile înfloresc.

    „Viaţă de câine“ este o expresie care şi-a cam pierdut înţelesul iniţial. Iubitorii de animale din întreaga lume îşi răsfaţă companionii necuvântători prin metode excentrice. Un studiu recent realizat de GfK arată că jumătate din populaţia lumii deţine cel puţin un animal de companie; la nivel local, aproximativ un român din doi (48%), cu domiciliul în mediul urban, are în grijă un pet, conform unui studiu al iSense Solutions.

    Necuvântătoarele au devenit o prezenţă din ce în ce mai vizibilă şi în viaţa românului, care cheltuie într-un an de zile, în medie, circa 30 de euro pe an pentru animalul său de companie.

    Câinii sunt cele mai dorite animale de companie în România, 65% dintre cei chestionaţi de iSense Solution având în grijă un astfel de patruped, iar la distanţă foarte mică, iubitorii de pisici se regăsesc în proporţie de 52%. Conform studiului, românii mai deţin papagali (11%), peşti (10%) şi iepuri (4%), dar şi alte animale despre care spun că „le cresc din plăcere, fără a beneficia de alte foloase de pe urma lor“.

    Studiul analizează şi locurile din care românii cumpără hrană şi accesorii pentru animalele de companie, de unde rezultă că majoritatea preferă hiper şi supermarketurile (63%), pet shopurile de cartier (46%), urmate de magazinele mari specializate (ca Animax, Maxi Pet, Zoomania – 25%) şi de piaţă (23%). Piaţa hranei pentru animale (pet food) este încă în stadiu de dezvoltare, în comparaţie cu alte ţări, însă categoria a înregistrat creşteri constante în ultimii ani. Românii au cumpărat în 2014 produse pentru animalele de companie de 782,6 milioane de lei, cu aproximativ 5% mai mult decât în 2013, iar din această sumă 96% reprezintă hrana pentru animale, arată cele mai recente date Euromonitor.

    „Conform estimărilor specialiştilor, piaţa pet food a înregistrat vânzări de 330 de milioane de lei în primul trimestru din 2016“, declară Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, al doilea cel mai mare lanţ de hipermarketuri din ţară. La raionul dedicat produselor pentru animalele de companie din cadrul Carrefour, cele mai vândute categorii sunt hrana uscată pentru câini, hrana umedă, dar şi hrana uscată pentru pisici, iar preţurile variază în funcţie de fiecare produs, spune reprezentanta Carrefour. Vânzările pe acest segment au înregistrat creşteri în fiecare an din ultimii trei, în primul rând datorită „schimbării obiceiurilor de hrănire a animalelor“, precizează Andreea Mihai, care adaugă şi că a crescut numărul celor care au animale de companie.

    Conform estimărilor, cota de piaţă înregistrată de comerţul modern este de aproximativ 44% din acest segment, mai declară reprezentanta Carrefour România. În ciuda unei uşoare pierderi de cotă în 2016, magazinele specializate pentru animale şi-au menţinut poziţia de lider, fiind considerat principalul canal utilizat de către producători şi distribuitori pentru desfacerea mărfii, conform ultimului raport Euromonitor. Ei au continuat să beneficieze de vizibilitate din partea clienţilor, care apelează la acestea pentru diversitatea categoriilor de branduri – de la cele ieftine la cele premium –, dar şi pentru consultanţa de specialitate în ceea ce priveşte îngrijirea animalelor de companie.

    Vânzările produselor de îngrijire pentru animalele de companie (pet care) au fost controlate în 2015, de companiile internaţionale Nestlé şi Mars, care s-au plasat şi anul trecut pe primul, respectiv al doilea loc în această piaţă, mai arată ultimul raport Euromonitor. Cele două companii au condus detaşat în topul vânzărilor, înregistrând împreună o cotă de 51% din valoarea pieţei de profil, concurenţii lor adjudecându-şi felii mult mai subţiri din piaţă. Cotele consistente ale Nestlé şi Mars în acest domeniu se explică prin apariţia timpurie pe piaţă, amprenta puternică în cadrul marilor retaileri şi implementarea unor campanii puternice de publicitate. Până în 2017, piaţa românească de hrană şi produse de îngrijire pentru animale ar urma să aibă o rată anuală de creştere de circa 8,5%, dublă faţă de media europeană de 4,4%, potrivit aceleiaşi surse. 

    Proprietarii de animale nu neglijează nici sănătatea sau starea de bine (well-being) a necuvântatoarelor şi merg, în medie, de şase ori pe an la cabinetele veterinare sau saloane estetice specializate, mai arată studiul realizat de iSense Solution. Principalele motive ale vizitelor la medic sunt legate de vaccinare (58%), deparazitări (44%), urgenţe medicale (43%), control de rutină (37%), medicamente (29%) şi toaletare (18%). „Se observă o preocupare mai mare a persoanelor din Bucureşti-Ilfov pentru îngrijirea animalelor de companie pe care le deţin; 41% cumpără hrană şi accesorii de la magazinele mari specializate, care comercializează inclusiv produse premium, iar 32% dintre posesorii din această zonă îşi duc prietenii necuvântători la cabinetele veterinare pentru servicii de tăiere unghii/toaletare/înfrumuseţare“, spune Traian Năstase, managing partner al iSense Solutions. El adaugă că acest lucru se poate datora atât nivelului de educaţie şi puterii de cumpărare mai ridicate în zona Capitalei, cât şi unei prezenţe şi diversităţi mai mari a serviciilor, magazinelor specializate şi a cabinetelor veterinare.

  • Putin declară război beţivilor. A promulgat o lege care impune restricţii pentru berea la PET

    Presedintele Vladimir Putin a promulgat, vineri, o lege care interzice producerea si vanzarea in Rusia a berii la sticle de plastic de peste 1,5 litri.

    Interdictia va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2017, pentru productie, si de 1 iulie 2017, pentru vanzare, informeaza The Moscow Times.

    Restrictiile se aplicau initial pentru toate sticlele de peste 0,5 litri, dar prevederile au fost schimbate dupa ce mai multi distribuitori mari din Rusia, cum ar fi Carlsberg si Heineken, s-au plans ca le sunt afectate afacerile.

    Mai bine de jumatate din toate cantitatea de bere vanduta in Rusia este comercializata in sticle de plastic, pentru ca astfel este mai ieftina.

    Legea se incadreaza in contextul mai larg al masurilor adoptate de guvernul de la Moscova in vederea reducerii consumului de alcool.

    Deja vanzarea alcoolului dupa ora 23:00 a fost interzisa pe tot teritoriul tarii, in timp ce pretul minim pentru o sticla de vodca de 0,5 l a crescut luna aceasta la 190 de ruble (3 dolari).

    Cea mai mare provocare pentru guvernul rus consta insa in anihilarea vanzarilor de alcool contrafacut, produs si scos pe piata de unele companii rusesti.

    Ministerul Sanatatii a anuntat ca in ultimii cinci ani consumul de alcool a scazut in Rusia cu o treime, oamenii cheltuind mai putin pe bautura si mai mult pe mancare.

  • Oraşul unde se construiesc case din sticle de plastic reciclate

    Pentru că se săturase de mizeria pe care aceste deşeuri le creau în zona lor, o micuţă comunitate din Panama a început să le folosească pe post de materiale de construcţii.

    Primele case din PET-uri au fost deja finalizate, însă oamenii speră să reuşească să construiască 120 de imobile de diferite dimensiuni, susţinând că, din păcate, material au din belşug.

    Casele sunt construite pe cadre din oţel şi armături metalice, care mai apoi sunt umplute cu sute de sticle de plastic reciclate. După montarea acestora şi trasarea cablurile electrice nu mai rămâne decât finisarea faţadelor şi a interiorului. Localnicii susţin că alegerea neobişnuitului material de construcţie va izola termic casa, păstrând în interior o temperatură optimă de locuit, de circa 17 ° C.

    Cititi mai multe pe www./www.cunoastelumea.ro

  • Oraşul unde se construiesc case din sticle de plastic reciclate

    Pentru că se săturase de mizeria pe care aceste deşeuri le creau în zona lor, o micuţă comunitate din Panama a început să le folosească pe post de materiale de construcţii.

    Primele case din PET-uri au fost deja finalizate, însă oamenii speră să reuşească să construiască 120 de imobile de diferite dimensiuni, susţinând că, din păcate, material au din belşug.

    Casele sunt construite pe cadre din oţel şi armături metalice, care mai apoi sunt umplute cu sute de sticle de plastic reciclate. După montarea acestora şi trasarea cablurile electrice nu mai rămâne decât finisarea faţadelor şi a interiorului. Localnicii susţin că alegerea neobişnuitului material de construcţie va izola termic casa, păstrând în interior o temperatură optimă de locuit, de circa 17 ° C.

    Cititi mai multe pe www./www.cunoastelumea.ro