Tag: perchezitii

  • Cine este ”baronul pădurilor” din România. El controlează firma fondată de familia sa în urmă cu 400 de ani şi are o avere de peste 1,15 mld. euro

    Gerald Schweighofer, cu afaceri pe piaţa locală de 1,9 miliarde de lei în 2016, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul de Finanţe, este în mijlocul unui scandal după ce Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii, la sfârşitul lunii mai, la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş ale firmei Schweighofer Holzindustrie. Procurorii au efectuat percheziţiile în cadrul unui dosar privind comerţul ilegal cu lemne, prejudiciul fiind estimat la 25 milioane de euro.

    Proprietar al Palatelor Herberstein şi Carl Ludwig, austriacul Gerald Schweighofer este cunoscut în România în special drept „baronul pădurilor”. El controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, considerat cel mai mare producător de cherestea din România şi chiar unul dintre cei mai mari din lume.

    Familia Schweighofer a pus bazele grupului în urmă cu mai bine de 400 de ani, însă businessul a luat amploare abia după ce a fost preluat de părinţii lui Gerald, Franz şi Maria, în 1956. Ei sunt cei care au început strategia de expansiune; între primii paşi: preluarea, în anii ’50, a unei fabrici de cherestea de la o altă familie de austrieci, familia Brand.

    Potrivit celor mai recente informaţii publicate de presa din Austria, publicaţia Advantage Austria estima averea lui Gerald Schweighofer la 1,15 miliarde de euro în 2014. În România, grupul Holzindustrie Schweighofer avea pe piaţa locală, la sfârşitul anului 2016, o cifră de afaceri netă de 1,9 miliarde lei (aproximativ 420 milioane euro), la care a obţinut un profit de 193,7 milioane lei (aproximativ 43 mil. euro) cu 2.170 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În 1975, Gerald a luat afacerea familiei în propriile mâini şi a continuat politica de expansiune începută de părinţii săi. Astfel, în 1977, el a deschis o linie de profilare a buşteanului de mici diametre, unică în lume la acea vreme. Şapte ani mai târziu, el a inaugurat cea mai mare fabrică de cherestea din Europa acelor ani, în Ybbs an der Donau, Austria.

    Dezvoltarea a continuat, iar în 1991 grupul Holzindustrie Schweighofer a preluat şi extins fabrica de cherestea din Sollenau, în încercarea de a ajunge liderul mondial în această industrie. Cinci ani mai târziu, industriaşul prelua cea mai mare fabrică de cherestea din Republica Cehă, în localitatea Zdirec.

    Deja în 1997 grupul austriac avea şase fabrici de cherestea, după ce le-a preluat pe cele din Bad St. Leonhard (Austria) şi Plana (Republica Cehă), iar capacitatea anuală de debitare depăşea 3 milioane de metri cubi. 1977 şi 1998 au reprezentat o perioadă de cotitură în dezvoltarea companiei lui Gerald Schweighofer; în acest interval a fost construită fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu japonezii de la Meiken; tot atunci a fost înfiinţată şi Schweighofer Privatstiftung (Fundaţia Privată Schweighofer).

    Într-o piaţă din ce în ce mai puternică şi mai concurenţială, într-o lume din ce în ce mai liberă în care regimurile totalitariste picau pe capete de la an la an şi lăsau pieţe noi deschise, Gerald Schweighofer a făcut alegerea care a schimbat direcţia de dezvoltare a grupului: în 1998, Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber şi creează ceea ce era pe atunci a treia cea mai mare companie de prelucrare a cherestelei din lume.

    Însă, în 2001, în contextul în care antreprenorul începe să se confrunte cu legislaţiile statului austriac în continuă schimbare, alege să vândă, prin Schweighofer Privatstiftung, participaţia către asociatul majoritar Stora Enso şi, totodată, toate fabricile de cherestea din Austria şi Republica Cehă. Website-ul companiei marchează „2003 – Un nou început în România”; intrarea companiei pe piaţa locală s-a făcut prin intermediul fabricii de cherestea de la Sebeş.

    În 2007, industriaşul a deschis pe plan local un hotel de patru stele, în Rădăuţi: The Gerald’s. În 2008, activităţile grupului pe plan local se extind prin punerea în funcţiune a celei de-a doua fabrici de cherestea, în Rădăuţi, în apropierea noului hotel.

    Politica de expansiune, care a fost condusă în secolul XX la nivel european, a fost aplicată acum de Schweighofer la nivelul pieţei locale. În 2009, acesta a preluat unitatea de producţie Swedwood din Siret, situată la 12 kilometri de fabrica din Rădăuţi. După ce s-a investit în modernizarea şi extinderea acestei fabrici, ea a servit pentru producţia de panouri din lemn masiv.

    În 2010, când România, Europa şi lumea întreagă se confruntau cu criza economică globală, austriacul continua să cumpere şi să se extindă, de pildă preluat Finnforest BACO. Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel şi panel cu film în fosta fabrică Finnforest din Comăneşti, iar în 2011 preia grupul M-real Hallein GmbH din Austria. Întreprinderea, care şi-a continuat activitatea sub numele Schweighofer Fiber GmbH, i-a oferit lui Schweighofer o intrare pe piaţa producerii de celuloză de înaltă calitate şi a energiei din surse regenerabile. După o analiză a pieţei, această fabrică se îndepărtează de producţia de celuloză pentru hârtie şi se reorientează spre cea de vâscoză.

    În 2014 Schweighofer decide să extindă fabrica din Comăneşti şi o transformă în cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Modernizarea devine un trend, iar în 2015 este necesară punerea în funcţiune a unei noi instalaţii pentru grinzi lamelare în fabrica din Rădăuţi. Aici se realizează produsele pentru piaţa japoneză, unde compania sărbătoreşte o prezenţă de peste 20 de ani. În 2015, austriacul pune în funcţiune ceea ce compania susţine a fi „a cincea fabrică de cherestea cu prelucrare avansată din România a grupului”, de data aceasta inaugurată în localitatea Reci. În acest moment, deja totalul investiţiilor austriacului în România se ridică la aproape 800 milioane euro.

    Austriacul s-a confruntat în România cu furia opiniei publice după ce a fost acuzat, în urmă cu trei ani, că achiziţionează lemn tăiat ilegal din pădurile ţării. Pe 17 februarie 2017, FSC (Forest Steward Council) a retras afilierea companiei din cauza implicării acesteia în achiziţionarea şi comercializarea lemnului recoltat ilegal din România, acest lucru având un impact negativ asupra zonelor naturale protejate ale ţării.

    În luna iulie a anului trecut, retailerul Leroy Merlin a anunţat că a exclus din lanţul său de aprovizionare 25 de furnizori printre care şi producătorul austriac, deoarece nu avea certificare de la FSC. Anterior, şi alte lanţuri de bricoaj precum Hornbach sau Brico Dépôt România anunţaseră că au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer.

    În încercarea de a îndepărta aceste acuzaţii, compania austriacului a prezentat un plan de acţiune pentru o industrie durabilă. Acesta vizează un sistem de urmărire prin GPS numit Timflow. Astfel, Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Holzindustrie Schweighofer doreşte să demonstreze prin aceste date că nu primeşte lemn de origine ilegală şi respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naţionale.

    La sfârşitul lunii martie 2018, austriacul anunţa că vinde cele 14.283 de hectare de păduri pe care le deţine în România companiei suedeze Green Gold Asset Management AB/KB, într-o tranzacţie estimată la 90 milioane euro. Pădurile care au intrat în portofoliul Green Gold sunt localizate în judeţele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamţ şi Suceava, unde preţul mediu al unui hectar de pădure variază între 4.000 şi 7.000 de euro. Astfel, la o medie de 6.000 de euro pe hectar şi 15.000 de hectare preluate, acordul ar putea ajunge la 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor.

    Lemnul nu este singura pasiune a lui Gerald Schweighofer. Acesta are o afinitate pentru imobiliare, în special pentru cele de lux. Drept dovadă, el şi-a achiziţionat două palate: palatul Herverstein, construit în 1986, pe care a plătit peste 35 milioane de euro, şi palatul Carl Ludwig, a cărui valoare nu este publică. Printre ultimele proiecte imobiliare ale industriaşului se numără proiectul Oberfeld. El intenţionează să investească peste 50 milioane euro pentru a transforma cazarma Oberfeld din Dachstein într-un hotel de lux, potrivit publicaţiei germane Trend.

  • Poliţiştii efectuează percheziţii la firme controlate de Carmen Adamescu. La cât se ridică prejudiciul cauzat

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează, la ora transmiterii acestei ştiri, 7 percheziţii, în Bucureşti. Activităţile se desfăşoară la locuinţele mai multor persoane bănuite de cauzarea unui prejudiciu de 43.000.000 de lei, prin delapidare şi evaziune fiscală.

    Potrivit unor surse MEDIAFAX, firmele ar fi controlate de Carmen Adamescu, fosta soţie a lui Dan Adamescu.

    ”La data de 10 octombrie a.c., poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pun în aplicare 7 mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Bucureşti, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de delapidare şi evaziune fiscală.

    Din cercetări a reieşit că persoanele bănuite, în virtutea funcţiilor de conducere deţinute în cadrul unei societăţi comerciale având ca obiect principal de activitate <închirierea şi subînchirierea bunurilor proprii>, ar fi încheiat mai multe contracte de management, respectiv de prestări servicii, prelungite sau modificate prin acte adiţionale succesive, cu alte societăţi comerciale controlate direct sau prin intermediari. În baza acestor contracte, s-ar fi efectuat plăţi cu consecinţa prejudicierii societăţii, prin delapidarea acesteia cu sumele plătite în baza facturilor fictive emise de firmele controlate”, precizează IGPR într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în mai multe judeţe, unde tinere erau recrutate pentru căsătorii cu cetăţeni asiatici

    Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Poliţia Română, poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi ai Direcţiei Operaţiuni Speciale au făcut 15 percheziţii la persoane bănuite ar fi recrutat tinere cu posibilităţi materiale reduse, în vederea încheierii de căsătorii de convenienţă cu cetăţeni asiatici, contra unor sume de bani, pentru ca aceşti cetăţeni să poată accede în spaţiul Uniunii Europene. Trei persoane au fost arestate preventiv.

    „Din cercetări a reieşit că membrii grupării ar fi pus la dispoziţia unor cetăţeni români înscrisuri oficiale falsificate – cărţi de identitate, certificate de căsătorie, apostile etc., în vederea utilizării acestor documente pentru încheierea de căsătorii de convenienţă cu cetăţeni non UE, fapt ce a avut ca urmare dobândirea de către cei din urmă a unor drepturi în spaţiul UE, respectiv drept de şedere, drept de muncă, drept de locuinţa etc. Gruparea infracţională ar fi fost coordonată de un cetăţean pakistanez stabilit în România de 20 de ani şi ar fi acţionat pe raza judeţelor Giurgiu, Călăraşi şi Ilfov, precum şi în municipiul Bucureşti. Cei în cauză sunt bănuiţi că ar fi recrutat tinere cu posibilităţi materiale reduse, în vederea încheierii de căsătorii de convenienţă cu cetăţeni asiatici, contra unor sume de bani, pentru ca aceşti cetăţeni să poată accede în spaţiul Uniunii Europene”, se arată în comunicatul citat.

    Căsătoriile de convenienţă s-ar fi încheiat pe teritoriul Ciprului, României şi Germaniei, cetăţenii non-UE plătind pentru aceste servicii sume situate în jurul valorii de 10.000 de euro, iar tinerele ce ar fi acţionat în acest scop ar fi primit un comision de aproximativ 1.000 de euro, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mită pentru Prima casă. Percheziţii la o instituţie publică, într-un dosar al Parchetului General: Urgentarea îndeplinirii actelor, condiţionată

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din IGPR efectuează 23 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi judeţul Ilfov, într-un dosar al PÎCCJ, la o instituţie de interes public, la birourile şi domiciliile mai multor angajaţi, cercetaţi sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor – Prima casă.

    „Din materialul probator administrat până în prezent s-a stabilit faptul că persoanele cercetate obişnuiesc să condiţioneze urgentarea îndeplinirii actelor ce intră în îndatoririlor lor de serviciu de primirea unor sume de bani. În concret, cei în cauză condiţionează soluţionarea cererilor petenţilor, beneficiari ai unor programe sociale ce implică garanţii din partea statului român, de primirea unor foloase patrimoniale necuvenite în mod direct sau prin intermediul unor apropiaţi, fiind creat astfel un mecanism între funcţionarii instituţiei din diverse compartimente, având ca scop obţinerea de beneficii personale. În acest mod nu se respectă ordinea înregistrării cererilor, nu sunt acordate şanse egale şi este încălcat accesul liber al beneficiarilor de bună credinţă, câştigători fiind doar cei ce se încadrează în ,,priorităţile” angajaţilor, în schimbul sumelor de bani date ca recompensă”, au precizat reprezentanţii Parchetului General, printr-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este ”baronul pădurilor” din România. El controlează firma fondată de familia sa în urmă cu 400 de ani şi are o avere de peste 1,15 mld. euro

    Compania lui Gerald Schweighofer, cu afaceri pe piaţa locală de 1,9 miliarde de lei în 2016, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul de Finanţe, este în mijlocul unui scandal după ce Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii, la sfârşitul lunii mai, la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş ale firmei Schweighofer Holzindustrie, cercetând mai mulţi directori. Procurorii au efectuat percheziţiile în cadrul unui dosar privind comerţul ilegal cu lemne, prejudiciul fiind estimat la 25 milioane de euro.

    Proprietar al Palatelor Herberstein şi Carl Ludwig, austriacul Gerald Schweighofer era cunoscut în România în special drept „baronul pădurilor”. El controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, considerat cel mai mare producător de cherestea din România şi chiar unul dintre cei mai mari din lume.

    Familia Schweighofer a pus bazele grupului în urmă cu mai bine de 400 de ani, însă businessul a luat amploare abia după ce a fost preluat de părinţii lui Gerald, Franz şi Maria, în 1956. Ei sunt cei care au început strategia de expansiune; între primii paşi: preluarea, în anii ’50, a unei fabrici de cherestea de la o altă familie de austrieci, familia Brand.

    Potrivit celor mai recente informaţii publicate de presa din Austria, publicaţia Advantage Austria estima averea lui Gerald Schweighofer la 1,15 miliarde de euro în 2014. În România, grupul Holzindustrie Schweighofer avea pe piaţa locală, la sfârşitul anului 2016, o cifră de afaceri netă de 1,9 miliarde lei (aproximativ 420 milioane euro), la care a obţinut un profit de 193,7 milioane lei (aproximativ 43 mil. euro) cu 2.170 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În 1975, Gerald a luat afacerea familiei în propriile mâini şi a continuat politica de expansiune începută de părinţii săi. Astfel, în 1977, el a deschis o linie de profilare a buşteanului de mici diametre, unică în lume la acea vreme. Şapte ani mai târziu, el a inaugurat cea mai mare fabrică de cherestea din Europa acelor ani, în Ybbs an der Donau, Austria.

    Dezvoltarea a continuat, iar în 1991 grupul Holzindustrie Schweighofer a preluat şi extins fabrica de cherestea din Sollenau, în încercarea de a ajunge liderul mondial în această industrie. Cinci ani mai târziu, industriaşul prelua cea mai mare fabrică de cherestea din Republica Cehă, în localitatea Zdirec.

    Deja în 1997 grupul austriac avea şase fabrici de cherestea, după ce le-a preluat pe cele din Bad St. Leonhard (Austria) şi Plana (Republica Cehă), iar capacitatea anuală de debitare depăşea 3 milioane de metri cubi. 1977 şi 1998 au reprezentat o perioadă de cotitură în dezvoltarea companiei lui Gerald Schweighofer; în acest interval a fost construită fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu japonezii de la Meiken; tot atunci a fost înfiinţată şi Schweighofer Privatstiftung (Fundaţia Privată Schweighofer).

    Într-o piaţă din ce în ce mai puternică şi mai concurenţială, într-o lume din ce în ce mai liberă în care regimurile totalitariste picau pe capete de la an la an şi lăsau pieţe noi deschise, Gerald Schweighofer a făcut alegerea care a schimbat direcţia de dezvoltare a grupului: în 1998, Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber şi creează ceea ce era pe atunci a treia cea mai mare companie de prelucrare a cherestelei din lume.

    Însă, în 2001, în contextul în care antreprenorul începe să se confrunte cu legislaţiile statului austriac în continuă schimbare, alege să vândă, prin Schweighofer Privatstiftung, participaţia către asociatul majoritar Stora Enso şi, totodată, toate fabricile de cherestea din Austria şi Republica Cehă. Website-ul companiei marchează „2003 – Un nou început în România”; intrarea companiei pe piaţa locală s-a făcut prin intermediul fabricii de cherestea de la Sebeş.

    În 2007, industriaşul a deschis pe plan local un hotel de patru stele, în Rădăuţi: The Gerald’s. În 2008, activităţile grupului pe plan local se extind prin punerea în funcţiune a celei de-a doua fabrici de cherestea, în Rădăuţi, în apropierea noului hotel.

    Politica de expansiune, care a fost condusă în secolul XX la nivel european, a fost aplicată acum de Schweighofer la nivelul pieţei locale. În 2009, acesta a preluat unitatea de producţie Swedwood din Siret, situată la 12 kilometri de fabrica din Rădăuţi. După ce s-a investit în modernizarea şi extinderea acestei fabrici, ea a servit pentru producţia de panouri din lemn masiv.

    În 2010, când România, Europa şi lumea întreagă se confruntau cu criza economică globală, austriacul continua să cumpere şi să se extindă, de pildă preluat Finnforest BACO. Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel şi panel cu film în fosta fabrică Finnforest din Comăneşti, iar în 2011 preia grupul M-real Hallein GmbH din Austria. Întreprinderea, care şi-a continuat activitatea sub numele Schweighofer Fiber GmbH, i-a oferit lui Schweighofer o intrare pe piaţa producerii de celuloză de înaltă calitate şi a energiei din surse regenerabile. După o analiză a pieţei, această fabrică se îndepărtează de producţia de celuloză pentru hârtie şi se reorientează spre cea de vâscoză.

    În 2014 Schweighofer decide să extindă fabrica din Comăneşti şi o transformă în cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Modernizarea devine un trend, iar în 2015 este necesară punerea în funcţiune a unei noi instalaţii pentru grinzi lamelare în fabrica din Rădăuţi. Aici se realizează produsele pentru piaţa japoneză, unde compania sărbătoreşte o prezenţă de peste 20 de ani. În 2015, austriacul pune în funcţiune ceea ce compania susţine a fi „a cincea fabrică de cherestea cu prelucrare avansată din România a grupului”, de data aceasta inaugurată în localitatea Reci. În acest moment, deja totalul investiţiilor austriacului în România se ridică la aproape 800 milioane euro.

    Austriacul s-a confruntat în România cu furia opiniei publice după ce a fost acuzat, în urmă cu trei ani, că achiziţionează lemn tăiat ilegal din pădurile ţării. Pe 17 februarie 2017, FSC (Forest Steward Council) a retras afilierea companiei din cauza implicării acesteia în achiziţionarea şi comercializarea lemnului recoltat ilegal din România, acest lucru având un impact negativ asupra zonelor naturale protejate ale ţării.

    În luna iulie a anului trecut, retailerul Leroy Merlin a anunţat că a exclus din lanţul său de aprovizionare 25 de furnizori printre care şi producătorul austriac, deoarece nu avea certificare de la FSC. Anterior, şi alte lanţuri de bricoaj precum Hornbach sau Brico Dépôt România anunţaseră că au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer.

    În încercarea de a îndepărta aceste acuzaţii, compania austriacului a prezentat un plan de acţiune pentru o industrie durabilă. Acesta vizează un sistem de urmărire prin GPS numit Timflow. Astfel, Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Holzindustrie Schweighofer doreşte să demonstreze prin aceste date că nu primeşte lemn de origine ilegală şi respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naţionale.

    La sfârşitul lunii martie 2018, austriacul anunţa că vinde cele 14.283 de hectare de păduri pe care le deţine în România companiei suedeze Green Gold Asset Management AB/KB, într-o tranzacţie estimată la 90 milioane euro. Pădurile care au intrat în portofoliul Green Gold sunt localizate în judeţele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamţ şi Suceava, unde preţul mediu al unui hectar de pădure variază între 4.000 şi 7.000 de euro. Astfel, la o medie de 6.000 de euro pe hectar şi 15.000 de hectare preluate, acordul ar putea ajunge la 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor.

    Lemnul nu este singura pasiune a lui Gerald Schweighofer. Acesta are o afinitate pentru imobiliare, în special pentru cele de lux. Drept dovadă, el şi-a achiziţionat două palate: palatul Herverstein, construit în 1986, pe care a plătit peste 35 milioane de euro, şi palatul Carl Ludwig, a cărui valoare nu este publică. Printre ultimele proiecte imobiliare ale industriaşului se numără proiectul Oberfeld. El intenţionează să investească peste 50 milioane euro pentru a transforma cazarma Oberfeld din Dachstein într-un hotel de lux, potrivit publicaţiei germane Trend.

  • Percheziţii la CASMB după ce două angajate ar fi ajutat unele persoane să se pensioneze anticipat

    “La data de 22.03.2018, ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei generale Anticorupţie (D.G.A.) – Direcţiei Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov (D.A.M.B.J.I.) şi Structura Centrală, în baza ordonanţei de delegare dispusă de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, au efectuat un număr de 7 percheziţii domiciliare, din care 2 la sediul a două instituţii publice din municipiul Bucureşti şi pentru judeţul Ilfov. Totodată, au fost puse în executare 2 mandate de aducere a suspectelor C.C.N. şi B.A., cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, iar alte 7 persoane care au calitatea de martor au fost conduse la sediul parchetului pentru audieri”, au anunţat reprezentanţii DGA, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Procurorii au intrat pe firul anchetării celor două suspecte în urma denunţurilor a două persoane care au sesizat că: “în perioada anilor 2015-2016, au dat sumele de 700, respectiv 1000 euro şi mai multe documente în original (cărţi de muncă, taloane de pensii etc), suspectelor C.C.N. (persoană fără calitate specială) şi B.A. (fost funcţionar în cadrul unei instituţii publice din Ilfov), pretinse de către acestea în scopul de a-i ajuta să se pensioneze anticipat. În schimbul banilor, cele două suspecte au lăsat să se înţeleagă că au influenţă pe lângă funcţionari din cadrul a două instituţii publice specializate din Bucureşti şi judeţul Ilfov”, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii germani au efectuat percheziţii la sediul central al firmei Audi în scandalul emisiilor

    “În acest moment, anchetatorii se concertează asupra utilizării mijloacelor tehnice pentru manipularea nivelul emisiilor motoarelor diesel V6 de 3 litri pentru piaţa europeană”, se afirmă în comunicatul emis de procurori.

    În ceea ce priveşte ancheta privind vânzarea de motoare diesel Audi în Statele Unite, autorităţile au comunicat că 14 persoane sunt suspectate, însă niciunul din suspecţi nu este fost sau actual membru al managementului companiei.

    Compania auto Audi a transmis că va coopera cu procurorii.

  • Metoda „Împrietenire” prin care hoţii au furat 300.000 de lei şi 1,3 kilograme de bijuterii din aur

    Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, cu suportul Direcţiei Operaţiuni Speciale a Poliţiei Române, au efectuat 17 percheziţii domiciliare în judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, la persoane bănuite de constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat prin metoda „împrietenire – oferire produse cosmetice/detergenţi”.
     
    Infractorii îi păcăleau pe oameni că le fac demonstraţii sau că le oferă produse gratuite şi, după ce le câştigau încrederea, furau obiecte de valoare sau bani din locuinţele victimelor.
     
    În sarcina membrilor grupării au fost reţinute, în perioada noiembrie 2016 – decembrie 2017, comiterea a 33 de infracţiuni de furt calificat, fapte comise în judeţele Constanţa, Brăila, Vâlcea, Argeş, Cluj, Braşov, Sibiu, Prahova şi în Bucureşti. Prejudiciul total cauzat este de aproximativ 300.000 de lei.
     
  • Cine este agresorul poliţistului din Suceava care a fost atacat cu sabia iar acum este în comă la spital

    Conform Inspectoratul de Poliţie Suceava, unul dintre suspecţi a refuzat să deschidă uşa în timpul percheziţiilor, iar poliţiştii au intrat în forţă. Primul poliţist intrat în locuinţa lui Alexandru Huţuleac, agentul şef adjunct de poliţie Dan Ciprian Sfichi a fost lovit în cap cu o macetă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

     
  • Cine este agresorul din Suceava care a lovit un poliţist cu sabia în timpul unor percheziţii

    Conform Inspectoratul de Poliţie Suceava, unul dintre suspecţi a refuzat să deschidă uşa în timpul percheziţiilor, iar poliţiştii au intrat în forţă. Primul poliţist intrat în locuinţa lui Alexandru Huţuleac, agentul şef adjunct de poliţie Dan Ciprian Sfichi a fost lovit în cap cu o macetă.

    Agresorul, Alexandru Huţuleac, a fost reţinut de poliţişti urmând să fie prezentat procurorului pentru reţinere pe 24 de ore.

    Acesta a mai fost arestat şi în iulie 2016, după ce alături de alte persoane, aceştia fiind acuzaţi că au pus bazele unei reţele de trafic de droguri ce alimentau cu etnobotanice peste 300 de tineri din Suceava.

    Conform informaţiilor făcute publice la acea vreme de procurorii DIICOT Suceava, gruparea a vândut etnobotanice în valoare de peste 3 milioane de lei, în urma acţiunii din 2016 fiind arestate preventiv cinci persoane şi alte şase puse sub control judiciar.

    Pe parcursul cercetărilor au fost identificaţi 22 de membri ai grupării infracţionale, care, timp de trei ani au vândut etnobotanice pe raza judeţului Suceava.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro