BusinessMagazin

Tag: ministerul finantelor

  • Ministerul Finanţelor a atras 410 milioane lei de la bănci, cu scadenţa în 2023

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 681 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 523 milioane lei, iar cele necompetitive 158 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 4,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,30%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se întoarce roata: Ministerul Finanţelor vrea să împrumute de la bănci peste 2 miliarde de lei în februarie

    Finanţele au programate alte şase sesiuni pentru a vinde obligaţiuni guvernamentale, câte au organizat şi luna precedentă, iar suma totală dorită este de 1,725 miliarde de lei, cu 37,5% mai puţin decât în luna precedentă. Mai exact, MFP vrea să împrumute o sumă ţintă orientativă de 1,5 miliarde de lei, cu 25% mai puţin decât cea vizată în ianuarie, pe care să o completeze cu 225 de milioane de lei din şase sesiuni suplimentare de oferte neconcurenţiale, un nivel, de asemenea, cu 37,5% sub cel vizat în ianuarie.

    Finanţele vor organiza şase sesiuni de obligaţiuni guvernamentale – trei de câte 300 de milioane de lei şi trei de câte 200 de milioane de lei, cărora le corespund unele neconcurenţiale de câte 45 de milioane de lei, respectiv 30 de milioane de lei.
     
    MFP a reuşit să atragă de la bănci în ianuarie 1,66 miliarde de lei din 3,7 miliarde de lei doriţi, iar mulţi analişti economici au susţinut că este din cauza taxei pe activele financiare ale băncilor. Introdusă prin OUG nr. 114/2018, de la începutul acestui an, taxa este de 0,1-0,5%, dacă ROBOR mediu trimestrial folosit de bănci este de 2-4%, iar titlurile de stat intră în aceste calcule.
     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat de la băncile de pe piaţa locală peste 600 mil. euro în 2018

    Ministerul Finanţelor a împrumutat în luna decembrie 251,5 mil. euro de la băncile de pe piaţa locală, peste nivelul planificat, cu scadenţa în 2023, dobânda fiind de 0,95% pe an. Valoarea programată a emisiunii a fost de 200 mil. euro, conform prospectului, iar volumul total al cererii a urcat până la 374,5 mil. euro.

    În iulie, Trezoreria Statului a mai atras de pe piaţa internă 109 mil. euro, iar în februarie a împrumutat 251,6 mil. euro, titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă adăugându-se la eurobondurile plasate pe pieţele internaţionale.
     
    Totalul împrumuturilor atrase pe parcursul acestui an de Ministerul Finanţelor în euro de la băncile locale a ajuns la 612 mil. euro.
     
    Începând din vara anului 2009 şi până anul trecut, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă cumulat aproximativ 11 mld. euro de la băncile locale. Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009. Din august 2009 şi până anul trecut costul la care Trezoreria Statului s-a împrumutat în euro de pe piaţa locală s-a poziţionat pe o pantă descendentă, de la 5,25% până sub 0,5% pe an, însă din acest an costul a revenit pe creştere.
     

  • Cea mai NEAGRĂ zi din istorie în România. După PRĂBUŞIREA fără precedent de ieri, lucrurile au scăpat total de sub control la Bucureşti

    Banca Transilvania şi BRD au avut aplicate mecanisme pentru limitele de variaţie a preţului întrucât cererea de cumpărare de acţiuni era aproape inexistentă.

    Banca Transilvania şi BRD, două dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de la Bucureşti, s-au prăbuşit miercuri la bursă şi au anulat astfel aproape integral întreg randamentul din 2018, ca reacţie la pachetul de taxe anunţat cu o zi înainte de Ministerul Finanţelor care ar putea înjumătăţi profiturile instituţiilor de credit.
     

  • Cum vor explica asta? DEZASTRU total pentru PSD. Este cea mai mare prăbuşire din ISTORIE

    Potrivit execuţiei bugetare, la nouă luni din 2018, statul a cheltuit pentru investiţii 9,5 miliarde de lei, creştere de 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut . Doar că în acest coş sunt puşi şi banii Armatei pentru achiziţii de tehnică militară – 2,6 miliarde de lei la nouă luni.
     
    Guvernul a promis că 2018 va fi un an al investiţiilor, după doi ani în care cheltuielile so­ciale au fost pe pri­mul loc. Comisia Na­ţio­nală de Prog­noză anticipează că, în 2018, avansul consumului, care a ţinut sus creş­terea economică în ultimii doi ani, va fi de 5,4%, iar cel al investiţiilor de 8%. Datele BNR arată că, deşi în primul trimestru inves­tiţiile au crescut cu 13,5%, în al doilea tri­mes­tru ele au scăzut, marginal, cu 0,2%, an/an.
     
    O socoteală simplă arată că avansul inves­tiţiilor publice – scăzând cheltuielile Armatei – înseamnă un plus de 7%, nu de 50%, cât indică Finanţele. Asta în condiţiile în care investiţiile au fost tăiate crunt în ultimii ani. „Cheltuielile Armatei cu investiţiile trebuie puse în acelaşi coş, pentru că vorbim de raportări statistice. Sunt simple raportări statistice. Peste tot este aşa în UE.
     
    Dar nu trebuie să ne furăm căciula. Puştile nu înlocuiesc autostrăzile. Puterea politică se laudă, aşa este mereu. Rolul opoziţiei ar fi acela de a arăta cum stau lucrurile”, spune economistul Aurelian Dochia. Raportat la PIB, problema este şi mai complicată. PIB-ul estimat de CNP şi de guvern, pentru 2018, este de 945 de miliarde de lei. O cheltuială cu investiţiile, la nouă luni, de 6,9 miliarde de lei (excluzând cheltuielile Armatei) înseamnă 0,6% din PIB, cea mai mică din anii de după aderarea României la Uniunea Europeană.
     

  • Plafon de 600 milioane lei pentru programul de credite Investeşte în Tine

    „Pentru perioada 2018-2020, estimăm o rată de executare a garanţiilorde până în 3%, care s-a calculat prin raportare la utilizarea plafonului de garantare de 600 de milioane de lei (…) Având în vedere caracteristicile programului (categoriile de beneficiari, perioada de creditare, destinaţia creditelor), pentru toata durata de creditare estimam o rata a creditelor neperformante de cca 17%”, arată iniţiatorii proiectului de norme, în Nota de Fundamentare a viitorului normativ.

    De asemenea, costul total al creditelor acordate în cadrul Programului, care este suportat de bugetul de stat, se compune din:
    – dobândă, care este compusă din rata de referinţă ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an; marja include toate costurile legate de acordarea şi derularea creditului în toate etapele finanţării;
    – comision de analiză, perceput de către finanţator, de maximum 0,1% aplicat la valoarea finanţării;
    – comisioane de gestiune, datorate fondurilor de garantare, care se negociază anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile locale pot contracta împrumuturi din privatizări, în 2018, în limita a 800 mil. lei

    Banii accesaţi vor putea fi folosiţi pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

    Autorităţile pot depune solicitările până la 29 noiembrie 2018, la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, de la care documentaţia va fi transmisă Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Până la 1 septembrie, firmele mari şi mijlocii trebuie să aibă case de marcat cu jurnal electronic

    „Pentru reducerea evaziunii fiscale şi asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru toţi contribuabilii, Ministerul Finanţelor va implementa la nivel naţional noul sistem de case de marcat”, precizează instituţia.

    În 24 mai 2018 a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2018 potrivit căreia operatorii economici sunt obligaţi să se doteze cu aparate de marcat cu jurnal electronic după cum urmează:
    – până la 1 septembrie 2018 (în loc de 1 iunie 2018), în cazul contribuabililor mari sau mijlocii;
    – până la 1 noiembrie 2018 (în loc de 1 august 2018) în cazul contribuabililor mici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ministerul Finanţelor: 31 iulie este ultima zi pentru depunerea Declaraţiei unice

    Ministerul Finanţelor precizează că până în prezent peste 600.000 de persoane fizice au depus Declaraţia Unică, din care 190.000 au fost în mediul online, de 3,5 ori mai mult decât anul trecut.

    „Termenul limită de depunere a Declaraţiei unice este 31 iulie şi se poate depune online, prin intermediul aplicaţiei care poate fi accesată la adresa https://declunica.anaf.ro/, cu numele de utilizator şi parola contului personal din Spaţiul Privat Virtual, prin certificat digital calificat sau prin intermediul portalului e-guvernare.ro. De asemenea, Declaraţia Unică se poate depune şi în format hârtie direct la registratura administraţiilor fiscale ale ANAF, sau prin poştă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire”, precizează Ministerul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.  

  • Guvernul a amânat discuţiile asupra hotărârii care prevede plafonarea preţului la gaze / Orban, despre măsură: O prostie. Un populism ieftin al PSD

    „A fost amânată discuţia din Guvern. (…) Nu a existat o discuţie privind un act normativ”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul şedinţei Executivului.

    Anterior ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că în şedinţa de joi a Guvernului va fi o primă lectură a proiectul de hotărâre care prevede ca preţul maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători, până la data de 30 iunie 2021, să fie de 55 lei/Mwh.

    Teodorovici a adăugat că proiectul nu va fi adoptat în şedinţa de joi a Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro