BusinessMagazin

Tag: miere

  • Alimentul care rezistă mii de ani fără să se strice. Cercetătorii au descifrat secretul

    Arheologii din vremurile noastre au descoperit numeroase lucruri surprinzătoare în mormintele egiptene. Printre bijuteriile şi celelate comori ascunse în aceste locuri misterioase se numără şi vase conţinând miere ce datează de acum câteva mii de ani şi care continuă să fie bună de mâncat în ciuda trecerii timpului.

    Există alte câteva alimente care se păstrează bune, în stare crudă, pentru o perioadă lungă de timp: sarea, zahărul şi orezul uscat sunt câteva dintre ele. Totuşi, miere este specială: ea rezistă trecerii timpului şi se menţine într-o stare complet comestibilă; poate că nu am dori să gustăm orez crud sau să mâncăm sare, însă putem să desfacem o urnă cu miere de acum câteva mii de ani şi să ne bucurăm de ea, fără a o pregăti în vreun mod special, ca şi cum ar fi veche de o zi. Mai mult, longevitatea mierii îi conferă şi alte proprietăţi (cum ar fi cele medicinale) pe care alte alimente cu o durată lungă de viaţă nu o au. Acest lucru ne face să ne întrebăm – ce anume face mierea să fie un aliment atât de special?

    Răspunsul este unul aproape la fel de complex ca aroma mierii: este vorba de mai mulţi factori ce lucrează într-o armonie perfectă pentru a obţine acest efect.

    Primul motiv se datorează compoziţiei chimice a mierii. Mierea este, în primul rând, un zahăr. Zaharurile sunt higroscopice, termen ce înseamnă că în starea lor naturală conţin foarte puţină apă, dar că o pot absorbi cu uşurinţă din atmosferă dacă nu sunt acoperite. „Mierea, în forma ei naturală, conţine foarte puţină umiditate. Într-un astfel de mediu foarte puţine bacterii sau microorganisme pot supravieţui, astfel că mor”, explică Amina Harris, director executiv în cadrul Honey and Pollination Center de la Institutul Robert Mondavi al Universităţii California. Explicaţia lui Harris dezvăluie un element important al longevităţii mierii: pentru ca mierea să se strice, este nevoie să fie ceva în interiorul său care să se strice. Într-un astfel de mediu neplăcut, organismele nu pot supravieţui suficient de mult în miere pentru a avea oportunitate de a „strica” acest aliment.

    De asemenea, mierea este extrem de acidă. „Are un pH ce se găseşte undeva între 3 şi 4,5, aproximativ, iar acest acid va ucide aproape orice doreşte să crească în miere”, mai spune Harris. Astfel, bacteriile şi alte organisme care scurtează durata de viaţă a alimentelor sunt nevoite să caute o altă gazdă, căci speranţa de viaţă în miere este foarte scăzută.

    Totuşi, mierea nu este singurul aliment higroscopic. Melasa, spre exemplu, un reziduu ce provine din extragerea zahărului din sfeclă, este extrem de higroscopică şi totodată este acidă (însă mai puţin ca mierea, având un pH de 5,5). Totuşi, deşi rezistă mult, melasa se strică în cele din urmă.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Alimentul care rezistă mii de ani fără să se strice. Cercetătorii au descifrat secretul

    Arheologii din vremurile noastre au descoperit numeroase lucruri surprinzătoare în mormintele egiptene. Printre bijuteriile şi celelate comori ascunse în aceste locuri misterioase se numără şi vase conţinând miere ce datează de acum câteva mii de ani şi care continuă să fie bună de mâncat în ciuda trecerii timpului.

    Există alte câteva alimente care se păstrează bune, în stare crudă, pentru o perioadă lungă de timp: sarea, zahărul şi orezul uscat sunt câteva dintre ele. Totuşi, miere este specială: ea rezistă trecerii timpului şi se menţine într-o stare complet comestibilă; poate că nu am dori să gustăm orez crud sau să mâncăm sare, însă putem să desfacem o urnă cu miere de acum câteva mii de ani şi să ne bucurăm de ea, fără a o pregăti în vreun mod special, ca şi cum ar fi veche de o zi. Mai mult, longevitatea mierii îi conferă şi alte proprietăţi (cum ar fi cele medicinale) pe care alte alimente cu o durată lungă de viaţă nu o au. Acest lucru ne face să ne întrebăm – ce anume face mierea să fie un aliment atât de special?

    Răspunsul este unul aproape la fel de complex ca aroma mierii: este vorba de mai mulţi factori ce lucrează într-o armonie perfectă pentru a obţine acest efect.

    Primul motiv se datorează compoziţiei chimice a mierii. Mierea este, în primul rând, un zahăr. Zaharurile sunt higroscopice, termen ce înseamnă că în starea lor naturală conţin foarte puţină apă, dar că o pot absorbi cu uşurinţă din atmosferă dacă nu sunt acoperite. „Mierea, în forma ei naturală, conţine foarte puţină umiditate. Într-un astfel de mediu foarte puţine bacterii sau microorganisme pot supravieţui, astfel că mor”, explică Amina Harris, director executiv în cadrul Honey and Pollination Center de la Institutul Robert Mondavi al Universităţii California. Explicaţia lui Harris dezvăluie un element important al longevităţii mierii: pentru ca mierea să se strice, este nevoie să fie ceva în interiorul său care să se strice. Într-un astfel de mediu neplăcut, organismele nu pot supravieţui suficient de mult în miere pentru a avea oportunitate de a „strica” acest aliment.

    De asemenea, mierea este extrem de acidă. „Are un pH ce se găseşte undeva între 3 şi 4,5, aproximativ, iar acest acid va ucide aproape orice doreşte să crească în miere”, mai spune Harris. Astfel, bacteriile şi alte organisme care scurtează durata de viaţă a alimentelor sunt nevoite să caute o altă gazdă, căci speranţa de viaţă în miere este foarte scăzută.

    Totuşi, mierea nu este singurul aliment higroscopic. Melasa, spre exemplu, un reziduu ce provine din extragerea zahărului din sfeclă, este extrem de higroscopică şi totodată este acidă (însă mai puţin ca mierea, având un pH de 5,5). Totuşi, deşi rezistă mult, melasa se strică în cele din urmă.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Băutura magică a dacilor, redescoperită de cercetătorii suedezi

    O băutură alcoolică realizată dintr-un amestec de miere fermentată şi apă, pe baza unor reţete vechi, ar putea constitui un remediu în lupta privind rezistenţa la antibiotice, conform unui grup de oameni de ştiinţă suedezi.


    Împreună cu responsabilii de la o fabrică de bere, cercetătorii suedezi au studiat îndelung albinele şi mierea produsă de acestea şi au lansat propria versiune de băutură mied, denumită „elixirul vânătorului de miere“, relatează Reuters.

    Cercetătorul Tobias Olofsson de la Universitatea Lund a declarat că miedul are efecte pozitive asupra sănătăţii organismului.
     

    „Miedul este o băutură alcoolică făcută numai din miere şi apă şi era considerată băutura zeilor, iar cei care o consumau susţineau că devin nemuritori sau că au o stare de sănătate mai bună. Era consumată de vikingi şi de reprezentanţii altor culturi precum mayaşii, egiptenii şi era băută pentru că era considerată o băutură benefică“, a declarat Olofsson.

    Pentru români, rezultatele acestei cercetări sunt cu atât mai interesante cu cât miedul este recunoscut drept „băutura dacilor“ şi leacul miraculos care îi ţinea sănătoşi şi puternici.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Băutura magică a dacilor, redescoperită de cercetătorii suedezi

    O băutură alcoolică realizată dintr-un amestec de miere fermentată şi apă, pe baza unor reţete vechi, ar putea constitui un remediu în lupta privind rezistenţa la antibiotice, conform unui grup de oameni de ştiinţă suedezi.


    Împreună cu responsabilii de la o fabrică de bere, cercetătorii suedezi au studiat îndelung albinele şi mierea produsă de acestea şi au lansat propria versiune de băutură mied, denumită „elixirul vânătorului de miere“, relatează Reuters.

    Cercetătorul Tobias Olofsson de la Universitatea Lund a declarat că miedul are efecte pozitive asupra sănătăţii organismului.
     

    „Miedul este o băutură alcoolică făcută numai din miere şi apă şi era considerată băutura zeilor, iar cei care o consumau susţineau că devin nemuritori sau că au o stare de sănătate mai bună. Era consumată de vikingi şi de reprezentanţii altor culturi precum mayaşii, egiptenii şi era băută pentru că era considerată o băutură benefică“, a declarat Olofsson.

    Pentru români, rezultatele acestei cercetări sunt cu atât mai interesante cu cât miedul este recunoscut drept „băutura dacilor“ şi leacul miraculos care îi ţinea sănătoşi şi puternici.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Această femeie a făcut greva foamei timp de 16 ani. A devenit un simbol în India

    Irom Sharmila, activistă indiancă, a intrat în greva foamei în 2000 după masacrul Malom în care 10 oameni au fost ucişi de un grup paramilitar sprijinit de guvern. Sharmila a decis să încheie perioada de greva foamei cu o lingură de miere deoarece vrea să intre în politică, informează The Guardian.

    La început ea a promis că nu va mânca până când nu se va abroga o lege care le oferă imunitate faţă de un control judiciar şi le permite să deschidă focul pe loc şi să aresteze suspecţi, consideraţi duşmani ai statului, fără să aibă un mandat. Irom a devenit un simbol al rezistenţei faţă de abuzul de putere şi violenţă al statului.

    Femeia a izbucnit în lacrimi când a gustat miere pentru prima dată în 16 ani de zile. În toată această perioadă, Sharmila a fost hrănită printr-un tub nazal la spitalul Jawaharlal Nehru sub paza poliţiei.  Femeia a fost arestată încă de la începutul protestului deoarece autorităţile au considerat că încearcă să se sinucidă, care este ilegal în India.

    Partidele politice deja au venit cu propuneri, dar Sharmila spune că încă nu ştie dacă se va alătura unui partid anume sau va fi independent.

     

  • Băutura magică a dacilor, redescoperită de oamenii de ştiinţă!

     O băutură alcoolică realizată dintr-un amestec de miere fermentată şi apă, pe baza unor reţete vechi, ar putea constitui un remediu în lupta privind rezistenţa la antibiotice, conform unui grup de oameni de ştiinţă suedezi. Împreună cu responsabili de la o fabrică de bere, cercetătorii suedezi au studiat îndelung albinele şi mierea produsă de acestea şi au lansat propria versiune de băutură mied, denumită ‘elixirul vânătorului de miere’, relatează Reuters.

    Cercetătorul Tobias Olofsson de la universitatea Lund a declarat că miedul are efectele pozitive asupra sănătăţii organismului.
    “Miedul este o băutură alcoolică făcută numai din miere şi apă şi era considerată băutura zeilor, iar cei care o consumau susţineau că devin nemuritori sau că au o stare de sănătate mai bună. Era consumată de vikingi şi de reprezentanţii altor culturi precum mayaşii, egiptenii şi era băută pentru că era considerată o băutură foarte benefică”, a declarat Olofsson.

    Pentru români, rezultatele acestei cercetări sunt cu atât mai interesante cu cât miedul este recunoscut drept „băutura dacilor” şi leacul miraculos care îi ţinea sănătoşi şi puternici.
    Priscus (diplomat roman) scria prin sec. V d.Hr: „De acolo am călătorit pe un drum neted, aşezat într-o câmpie a Banatului şi am trecut peste mai multe râuri navigabile, dintre cele mai mari, după Istru, era aşa numitul Drecon, apoi Tigas şi Tifisas. Pe acestea le-am trecut în bărcile de care se foloseau locuitorii de pe malurile râurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii le poartă în căruţe, deoarece locurile sunt mlăştinoase. Prin sate ni se aducea de mâncare, şi anume în loc de grâu, mei, iar în loc de vin, mied, după cum îl numesc localnicii”.

    Cititi mai multe pe www.apropotv.ro

  • Blugii pe care nu trebuie să îi speli pentru că se curăţă singuri – VIDEO

    Odo Denim a creat un material care nu se pătează, nu miroase şi nu este nevoit să fie spălat vreodată, scrie Business Insider.
    Suprafaţa rigidă a materialului face ca lichidele să nu intre în ţesătură. Astfel blugii sunt rezistenţi la apă, cafea, vin roşu, ketchup, miere, suc, sos de soia. În plus, argintul încorporat în material elimină mirosurile neplăcute.

    Proiectul celor de la Odo Denim este prezent şi pe platforma de finanţare, Kickstarter, unde a strâns deja 121.000 de dolari, deşi compania a cerut doar 10.000 de dolari. Fanii mai au la dispoziţie 25 de zile pentru a susţine proiectul.

    Pentru mai multe detalii despre cum funcţionează blugii citiţi mai multe pe pagina de Kickstarter a companiei.

  • Un student la sociologie dezvoltă un magazin online cu produse apicole

    George Adumitroae, 21 de ani, student în anul trei la sociologie, şi-a deschis recent magazinul online cu miere şi produse apicole Honey Hut, după ce în prealabil a fost în Statele Unite pentru a vedea cum se face business în ţara lui Warren Buffett.

    „Am fost plecat trei luni în San Francisco şi pe unde am lucrat am încercat să-mi dau seama care e filosofia lor. Acolo oamenii sunt foarte atenţi la micile detalii şi m-am gândit că aş putea aplica aceste idei şi aici, în România. Desigur, mi-a plăcut America, dar cred că în momentul de faţă România începe să crească şi putem să creştem şi noi odată cu ea, aici“, povesteşte tânărul, care este acţionarul şi singurul angajat al Honey Hut din Iaşi, firmă înfiinţată în luna iunie.

    El spune că în afară de joburile din Statele Unite, unde a ajuns printr-o agen­ţie de work&travel, a avut un job la 16 ani pentru că a vrut să vadă cum este să „mergi la serviciu“.

    Tot­odată, el consideră că această experienţă l-a de­terminat să înveţe şi să muncească pe cont pro­priu. A ales o afacere cu miere pentru că vărul lui, care în acelaşi timp îi este şi bun prieten, avea deja 300 de stupi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Şase produse ale capitalismului cu origini antice – GALERIE FOTO

    1. Bomboanele cu mentă

    Igiena dentară nu s-a aflat printre priorităţile egiptenilor, chiar dacă sunt renumiţi pentru alte invenţii precum piramidele sau foile de papirus. După ce au ajuns să se confrunte cu mirosurile rezultate în urma bacteriilor bucale, au conceput primele bomboane mentolate: o mixtură din mai multe ingrediente, printre care şi tămâia şi scorţişoara pe care le fierbeau apoi în miere şi le modelau corespunzător. Bomboanele au fost menţionate mai întâi în papirusul Ebers, un document din secolul 16î.Hr.. şi erau folosite atât în ceremonii religioase, cât şi din motive medicale.

    2. Paraşutele

    Majoritatea atribuie inventarea paraşutelor lui Leonardo da Vinci, dar, de fapt, chinezii antici sunt  cei cărora le-a venit ideea, potrivit listverse.com. Dovezi scrise demonstrează că împăratul Shun, un bărbat care a trăit în urmă cu mai bine de 4000 de ani în urmă, a fost forţat să se arunce de pe o clădire înaltă de către tatăl lui. Shun a folosit două pălării din bambus şi a coborât astfel lin pe pământ. Scrieri ulterioare povestesc cum acrobaţii chinezi foloseau echipamente asemănătoare paraşutelor pentru a distra nobilimea, cu mai bine de 1700 de ani înainte de presupusa invenţie a lui da Vinci.

    3. Încuietorile

    Cele mai vechi lacăte găsite aparţin egiptenilor antici şi, potrivit dovezilor, au fost realizate cu cel puţin 2000 de ani î.Hr.. Se crede însă că există de mai mult timp. Ce diferă la încuiterorile egiptenilor este că erau alcătuite în totalitate din lemn, inclusiv cheia.  Se crede că egiptenii au făcut încuietori complexe pentru a păzi lucuri valoaroase sau cu importanţă religioasă.

    4. Automatul pentru produse alimentare

    Primul automat de snack-uri oferea un singur produs: apă sfinţită. În schimbul unei monede echivalente cu circa 4,40 dolari, putea să ofere o cantitate mică de apă sfinţită folosită în temple. Aparatul era format dintr-o cutie cu un spaţiu în care se introducea o monedă. Moneda lovea un braţ care clătina suportul în care se afla apa sfinţită astfel încât aceasta să cadă.

    5. Popcornul

    Aztecii nu au inventat tehnic popcornul, dar l-au descoperit ca urmare a invaziei spaniole. Când Columb a interacţionat cu tribul Arawak, a primit un corsaj din popcorn. Se credea că este o componentă fundamentală în imperiul lor şi juca un rol important în cultura aztecă. Era folosit deseori în construirea de coliere sau a altor bijuterii şi în decorarea statuetelor religioase. Un ritual aztec implica aruncarea unei cantităţi mari de porumb în foc, ca sacrificiu pentru zei.

    6.Frigiderul

    “Yakhcal”-ul, strămoşul frigiderului, era o ridicătură de aproximativ 18 metri făcută din noroi. Sub aceasta, era săpată o groapă de aproximativ 5000 metri cubi. Gheaţa era făcută în canale din yakhchal umplute cu apă şi care îngheţau în timpul nopţii, când temperaturile erau foarte scăzute.

     

     

     

  • CAZARE DE SĂRBĂTORI: Care sunt ofertele hotelierilor pentru Crăciun şi Revelion

     Crăciun la Castelul Dracula din Munţii Bârgăului – 810 lei un sejur de patru zile

    Turiştii care aleg să petreacă sărbătorile în Bistriţa-Năsăud au posibilitatea să închirieze cabane în zona Colibiţa, cu sume cuprinse între 800 şi 1.500 de euro, dar şi să se cazeze la un hotel de patru stele, cu 400 de euro pentru cinci nopţi, all inclusive, sau la Castelul Dracula.

    La Castelul Dracula din Munţii Bârgăului, turiştii îşi pot petrece Crăciunul la preţul de 810 lei pentru un sejur de trei nopţi.

    Gazdele pregătesc tăierea porcului cu tradiţionala “bobotaie”, pomana porcului, dar şi cârnaţi, caltaboşi şi şorici din care turiştii se vor putea înfrupta în seara de Ajun. Tot atunci, Moş Crăciun va împărţi daruri, iar colindătorii de pe Valea Bârgăului vor prezenta obiceiuri din zonă. În ziua de Crăciun, turiştii pot lua parte la slujba specială a Naşterii Domnului de la Mănăstirea Piatra Fântânele.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro