BusinessMagazin

Tag: miere

  • De ce a decis un tânăr angajat în IT din Cluj-Napoca să fabrice cosmetice şi produse apicole

    Mierea ia forma unor suplimente nutritive, produse cosmetice sau chiar suveniruri sub brandul Prisaca Transilvania într-o fabrică din Cluj, o afacere de familie înfiinţată în 2012 de antreprenorul Ciprian Beu. Ideea de business a pornit după ce antreprenorul a observat că în piaţa locală mierea nu era utilizată în mai multe forme, deşi exista cerere, mai ales pe partea de produse pentru copii. Aşa au apărut gamele de produse terapeutice pe bază de miere – spray-uri de gât, de nas, suplimente nutritive, alimente cum ar fi mierea, oţetul de mere şi miere, gama de cosmetice, dar şi suveniruri din miere şi lemn. În total, circa 150 de produse sunt astăzi sub brandul Prisaca Transilvania. „Am profesat în domeniul IT încă din facultate. Experienţă în conducerea unei afaceri nu am avut, cu atât mai puţin într-o afacere în domeniul acesta aparte. Totuşi, consider că familiarizarea mea cu domeniul IT şi cu modul de lucru în acel domeniu a ajutat la implementarea de proceduri, tehnologii şi softuri care ne-au ajutat să evoluăm mai repede”, povesteşte Ciprian Beu, managerul general al Prisaca Transilvania.
    Investiţia totală până în prezent în companie a fost de circa 150.000 de euro, antreprenorul atrăgând alături şi un alt partener, iar drumul până la recuperarea sumei a fost unul dificil. În 2018 însă, Prisaca Transilvania a ajuns la vânzări de 480.000 de euro, iar planurile urmăresc dezvoltarea unor produse noi. Produsele din Prisacă pot fi găsite pe site-ul companiei, în circa 1.600 de farmacii şi magazine naturiste, în reţeaua de drogherii dm Drogerie Markt, dar şi la export, în ţări precum Germania, Franţa, Anglia, Spania, Italia sau Malta. „Cred că fără investiţia umana, banii cu siguranţă nu ne-ar fi adus aici. Pentru mine, echipa şi oamenii care s-au adunat în jurul nostru reprezintă factorii principali care au influenţat acest business”, a mai spus Ciprian Beu.
    Produsele Prisaca Transilvania sunt fabricate la rece pentru a le păstra proprietăţile, iar volumul principal de vânzări este adus de gama de produse terapeutice, mai ales cele destinate copiilor. Cele mai căutate produse sunt două spray-uri de gât şi nas pentru copii şi adulţi pe bază de propolis şi miere.
    Cererea din piaţă pentru produsele realizate la Cluj a dus la creşterea portofoliului, iar planurile pentru anul 2019 urmăresc dezvoltarea în zona de produse cosmetice şi terapeutice.
    „Deşi România este unul dintre principalii producători şi exportatori de miere din Europa, consumul de miere pe cap de locuitor este unul dintre cele mai scăzute din continent, însă din fericire este pe un trend ascendent”, a mai adăugat Ciprian Beu. El a precizat că pe nişa produselor apicole cu efect terapeutic este mult loc de creştere, iar dacă mai mulţi antreprenori români ar paria pe această zonă, ar consolida piaţa, dominată în prezent de importuri.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, pentru a pune în lumină spiritul antreprenorial al României. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    EMA T Concept rulotă mobilă de haine (Bucureşti)
    Fondatori: Anca şi Vlad Ţurcanu
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Număr de clienţi: 30 de persoane pe zi
    Distribuţie: site-ul companiei, parcările clădirilor de birouri din Bucureşti

    Movi Design producţie de mobilă (Bucureşti)
    Fondator: Mirela Florea
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 700.000 de euro
    Număr de angajaţi: 27 de persoane

    Pater producţie de ţuică (Argeş)
    Fondator:
    familia Mărăşoiu
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Distribuţie: restaurante, hoteluri, băcănii din Bucureşti, aeroportul Otopeni

    Veltra Bikes producţie de biciclete din bambus (Câmpina, Prahova)
    Fondator: Sabin Dimian
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 40.000 de euro
    Preţul unei biciclete: 1.200 de euro
    Distribuţie: online, site-ul companiei

    Fim Caravans producţie de rulote (Argeş)
    Fondatori: Ştefan Secuiu şi Felix Istrate
    Investiţie iniţială: 700.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 400.000 de euro
    Număr de angajaţi: 12 persoane

  • Antreprenorul care face 4 milioane de euro pe an din miere

    „Este foarte importantă nişa pe care o alegi. Validarea ideii de business investind sume mici este un mod bun de a începe. Avantajul nostru este că România are încă mare nevoie de produse şi servicii de foarte bună calitate, aşa că există multe oportunităţi”, spune Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand. Înfiinţată în urmă cu 15 ani, în Baia Mare, afacerea specializată în comerţul produselor apicole a înregistrat creşteri constante, ajungând ca în 2018 să marcheze o cifră de afaceri de 19,1 milioane de lei, cu prognoze optimiste şi pentru anul în curs, pentru care reprezentanţii companiei aşteaptă creşteri ale veniturilor cuprinse între 4 şi 6 milioane de lei. 

    Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand, se autodescrie în câteva tuşe: a absolvit liceul nr. 4 (în prezent Gheorghe Bariţiu) din Baia Mare, profilul poştă şi telecomunicaţii, este pasionat de yoga şi se declară adeptul unui stil de viaţă sănătos. Ideea unei afaceri cu produse apicole i-a venit în 2002, de la faptul că pe atunci, cu toate că erau cel puţin 30 de firme care exportau miere, nişa polenului apicol nu era exploatată deloc de marii jucători din industria mierii.

    A investit la început 37.500 de dolari în acest business, din care aproximativ 2.500 de dolari din surse proprii, alături de împrumuturi de la câţiva prieteni apropiaţi şi familie. Restul sumei a fost acoperit de un credit oferit din partea apicultorilor care „au dat polen apicol uscat în valoare de 35.000 de dolari, pe încredere”, povesteşte antreprenorul.

    Produsele sunt distribuite atât prin intermediul unei reţele tip B2B – în prezent, ApiLand colaborează cu aproximativ 500 de magazine şi farmacii, zona de B2B reprezentând 55-60% din volumul vânzărilor – cât şi direct către consumatorii finali. Numărul acestora din urmă a ajuns la peste 35.000, înregistrând o creştere anuală de aproximativ 30%. În ceea ce priveşte profilul lor, potrivit lui Bonea, aceştia „provin din mediul urban, au vârste cuprinse între 30 şi 65 ani, preponderent mame ce se încadrează în orice categorie de venituri”.

    De asemenea, de peste 16 ani, businessul are colaborări şi cu „o reţea extinsă de apicultori în toate zonele de deal şi munte din Transilvania”, iar în ultimii ani a dezvoltat relaţii şi cu alţi producători şi apicultori din Uniunea Europeană.

    Lăptişorul de matcă pur, polenul crud, păstura de albine, tonicele apicole şi mierea de Manuka se numără printre cele mai căutate produse ApiLand, iar valoarea medie a bonului pentru comenzile online este de 240 de lei.

    Produsele ApiLand sunt livrate în toată ţara; aproximativ 30% dintre comenzi vin din Bucureşti, urmat de Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca, iar circa 15-20% din vânzările totale ale companiei sunt generate de vânzările pe alte pieţe din Europa.

    Investiţiile bugetate pentru anul acesta se vor ridica la aproximativ 10% din cifra de afaceri şi vor fi direcţionate în continuare în dezvoltarea de produse noi, în finalizarea unui proces de redesign al ambalajelor şi etichetelor început în 2018 şi în activităţi de marketing, mare parte a bugetului fiind dedicată zonei digitale.
    Executivul de la ApiLand spune că principala provocare în dezvoltarea companiei a fost cea legată de construirea unei echipe solide. Totuşi, chiar dacă „este o provocare să faci bussines în România, sunt şi multe motive pentru care merită început”, crede el. Momentan, Bonea nu a primit oferte pentru vânzarea ApiLand, dar pe viitor nu exclude vânzarea businessului – asta doar în cazul unei „oferte senzaţionale”. Totuşi, în prezent, reprezentanţii companiei se concentrează pe creşterea afacerii.

    Cât de educaţi sunt însă românii în privinţa consumului de produse apicole? „Pe zi ce trece există tot mai mult interes din partea românilor pentru aceste produse. În ultimul an am observat că unii medici încep să recomande şi produse apicole complementare tratamentelor clasice pentru diferite afecţiuni”, spune antreprenorul. Potrivit lui, piaţa locală de produse apicole are încă potenţial de creştere de 10-20% pe an.

    Potrivit datelor INS, citate de ZF, apicultorii români au produs în 2017 peste 30.000 de tone de miere, din care au exportat circa 12.200 de tone, în valoare de circa 48,4 milioane de euro, importul de miere ridicându-se la 10,5 milioane de euro, rezultând astfel un excedent comercial de 37,9 milioane de euro pe acest produs.

  • Cât de bine ştiţi ce mâncaţi? TOPUL produselor cel mai frecvent contrafăcute

    „Frauda alimentară reprezintă înlocuirea deliberată şi intenţionată, inexactitatea, falsificarea sau contrafacerea produselor alimentare, a materiilor prime, a ingredientelor sau a ambalajelor plasate pe piaţă pentru câştiguri economice. Include toate tipurile de fraude alimentare. De exemplu, diluarea unui produs alimentar, adăugarea unei substanţe mai ieftine la un produs alimentar procesat scump”, a precizat Milan Dopuda, Adriatic Balkan District Deputy food project manager, Bureau Veritas.

     
    Oficialul a precizat că problema fraudei alimentare trebuie să reprezinte un semnal de alarmă atât pentru producători cât şi pentru guvern şi consumator.
     
    „Frauda alimentară trebuie să fie un motiv de îngrijorare atât pentru producători cât şi pentru guvern si consumatori. Persoanele care fac astfel de fraude nu fac rău doar pieţei, ci şi consumatorului, deoarece, acesta va căpăta un gust greşit al alimentelor”, a precizat Milan Dopuda.
     
    Analistul menţionează că cele mai frecvente cazuri de fraudă alimentară se regăsesc în:
     
    -uleiul de măsline care este un produs foarte uşor de alterat prin adăugarea unui alt tip de ulei şi aditivi alimentari;
     
    -lapte – formula laptelui care conţine melamină sau contaminanţi, peştii sau fructele de mare unde cea mai mare parte a încălcării implică identificarea greşită a speciilor;
     
    -mere şi sucul de portocale intră în categoria produselor uşor de fraudat. În acest caz s-a constatat că sucurile de fructe alterate pot conţine ingrediente artificiale, cum ar fi sulfatul de potasiu, glutamatul monosodic sau zahărul de porumb, iar o altă modalitate de a modifica calitatea sucurilor este aceea că sucurile 100% naturale pot fi amestecate cu umpluturi ieftine pentru a reduce preţurile;
     

  • După “Cornul şi laptele”, un minister vrea programul „Mierea în Şcoli”

    Proiectul cu reglementările propuse va intra săptămâna viitoare în plenul Senatului, urmând ca mai apoi să fie dezbătut de Camera Deputaţilor, a spus oficialul.

    Aproximativ 1,4 milioane de copii din grădiniţe şi şcolile primare vor putea beneficia, prin programul Mierea în Şcoli, de un borcan cu 350 de grame de miere, lunar, pe parcursul întregului an şcolar.

    Programul Mierea în Şcoli este propus pentru ani 2017-2023, fiind stabilit pentru implementare în anul şcolar 2017-2018. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, programul a suferit reglementări şi se speră a fi implementat cât mai curând.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea prin care copiii vor primi miere la şcoală, semnată de trei sferturi dintre parlamentarii PSD

    Potrivit proiectului de lege, mierea polifloră va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac de culoare verde, şi va proveni exclusiv din stupinele autorizate.

    Parlamentarii semnatari au propus ca resursele financiare necesare să se asigure de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului Agriculturii, iar pentru anul 2017 să se stabilească un plafon de 16.800.000 lei, sumele alocate rămase necheltuite urmând a se reporta pentru anul următor.

    Propunerea legislativă modifică şi completează Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat şi confesional.

    În expunerea de motive, semnatarii proiectului de lege precizează că prin Legea nr. 509/2006 se acorda gratuit miere de albine, în limita a 60 de grame/copil/ săptămână, dar că aplicarea acestei legi a fost suspendată în 2015 prin OUG succesive, motivul fiind lipsa finanţării.

    Iniţiatori proiectului de lege sunt Doina Silistru (senator PSD), Alexandru Stănescu (deputat PSD) şi Ioan Dîrzu (deputat PSD).

    Propunerea legislativă a fost semnată, în calitate de co-iniţiatori, de 152 de deputaţi şi senatori PSD, la care se adaugă deputaţii Cezar Preda (PNL) şi Calotă Florică Ică (ALDE) şi senatorii Tánczos Barna (UDMR), Hadârcă Ion şi Iriza Scarlat (ALDE) şi Baciu Gheorghe (PMP).

    Proiectul de lege a fost depus joi în circuitul legislativ, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

     

  • Maia Morgenstern recunoaşte că viaţa sa nu a fost doar lapte şi miere.” Mâncam pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură si vânat şi sos şi multe alte bunătăţi”

    „Cu treizeci de ani în urmă. La Piatra Neamţ. Puneam margarină pe pâine. Pâinea era pe cartela. Şi margarina. Sau untul. Dar nu se găsea

    Apoi presaram Vegeta. Obţinută cu greu, pe parale multe… din Iugoslavia. De la sârbi.

    Apoi citeam cartea de bucate. O aveam de la mama. Veche şi cu gravuri. Sanda Marin. Uneori se lua curentul. Deseori.

    Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură…si vânat… şi sos… şi multe alte bunătăţi. În piaţa se vindeau ghebe – ciuperci – şi struguri.

    Câteodată facem rost de un sac de cartofi. Foloseam acelaşi ulei- era pe cartelă – să prăjim cartofii de nu ştiu câte ori. Între timp mâncam pâine cu margarină şi cu Vegeta şi citeam Sanda Marin.

    Berea se gasea- atunci când se găsea- în sticle de jumate. Verzi sau maro. Mirosea – avea gust de – a ulei. Nu făcea spumă. “Nici dacă o turnai de la balcon” – spune prietenul meu cel mai bun Mircea Rusu. El spune şi altele. Mai bine şi mai cu umor.

    …sunt la Piatra Neamţ acum. La Mall. E frumos. Mi-am cumpărat o bere….nu pot sa-o beau. Ma îneacă. Plânsul.

    Înţeleg. Eu sunt patetică. Iar voi aveţi treburi mai importante”, a scris actriţa pe pagina sa de Facebook.

  • Maia Morgenstern recunoaşte că viaţa sa nu a fost doar lapte şi miere.” Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură si vânat şi sos şi multe alte bunătăţi”

    „Cu treizeci de ani în urmă. La Piatra Neamţ. Puneam margarină pe pâine. Pâinea era pe cartela. Şi margarina. Sau untul. Dar nu se găsea

    Apoi presaram Vegeta. Obţinută cu greu, pe parale multe… din Iugoslavia. De la sârbi.

    Apoi citeam cartea de bucate. O aveam de la mama. Veche şi cu gravuri. Sanda Marin. Uneori se lua curentul. Deseori.

    Mâncăm pâine cu margarină şi Vegeta şi citeam despre friptură…si vânat… şi sos… şi multe alte bunătăţi. În piaţa se vindeau ghebe – ciuperci – şi struguri.

    Câteodată facem rost de un sac de cartofi. Foloseam acelaşi ulei- era pe cartelă – să prăjim cartofii de nu ştiu câte ori. Între timp mâncam pâine cu margarină şi cu Vegeta şi citeam Sanda Marin.

    Berea se gasea- atunci când se găsea- în sticle de jumate. Verzi sau maro. Mirosea – avea gust de – a ulei. Nu făcea spumă. “Nici dacă o turnai de la balcon” – spune prietenul meu cel mai bun Mircea Rusu. El spune şi altele. Mai bine şi mai cu umor.

    …sunt la Piatra Neamţ acum. La Mall. E frumos. Mi-am cumpărat o bere….nu pot sa-o beau. Ma îneacă. Plânsul.

    Înţeleg. Eu sunt patetică. Iar voi aveţi treburi mai importante”, a scris actriţa pe pagina sa de Facebook.

  • Top 3 alimente falsificate pe care le mănânci zilnic

    Mierea

    Mierea este unul dintre cele mai des falsificate alimente, adăugându-i-se sirop de zahăr sau fructoză. Ca să-ţi dai seama dacă mierea pe care ai cumpărat-o este nediluată toarnă o cantitate mică pe un şerveţel. Dacă aceasta este absorbită sau dacă lasă urme umede, înseamnă că are adaos de apă.

    Orezul

    Orezului ”falsificat” i se adaugă diverse chimicale pentru a semăna cu cel nemodificat. Orezul astfel falsificat nu se va scufunda în apă şi arde cu uşurinţă dacă îl pui lângă o flacără.

    Uleiul de măsline

    Acesta poate fi amestecat cu ulei de soia, de porumb saude  palmier. Un ulei de măsline bun trebuie să formeze sedimente atunci când îl laşi puţin la frigider şi se va solidifica.

  • Mare ATENŢIE când cumpăraţi miere! Acest fel este periculos

    Mierea de albine este recunoscută de mii de ani pentru beneficiile pe care le aduce pentru sănătate, dar şi pentru frumuseţe.

    Mierea se digera usor si cuprinde un amestec de fructoza, glucoza si minerale, care trec direct in sange. Tracii numeau mierea de albine, „hrana vie”. Mierea de albine are ca surse potenţiale peste 2000 de flori, ca rezultat, caracteristicile ei sunt extrem de variabile.

    Nu toate tipurile de miere sunt, însă, bune, iar unele sunt chiar periculoase.

    Vezi aici de ce trebuie să aveţi mare ATENŢIE când cumpăraţi miere! Acest fel este periculos

     

     

  • Mierea care înlocuieşte antibioticele. Are importante proprietăţi anti-bacteriene

    Cu rezistenţa la antibiotice în creştere, cercetătorii îşi îndreaptă atenţia la metode alternative de a lupta împotriva patogenilor.

    Unul dintre aceste produse este mierea manuka – miere obţinută de la polenizarea plantei manuka (Leptospermum scoparium) din Noua Zeelandă.

    O nouă descoperire arată că o varietate de miere din Australia are aceleaşi proprietăţi anti-bacteriene ca mierea manuka din Noua Zeelandă.

    Deşi aceasta este eficientă în inhibarea creşterii bacteriilor, încă nu se poate prescrie miere în loc de antibiotice în cazul infecţiilor.

    Cererea pentru mierea aceasta este mult mai mare decât pot să producă albinele, în jur de 1.700 de tone sunt produse într-un an în Noua Zeelandă, în condiţile în care se vând 10.000 de tone de miere manuka despre care se spune că este autentică.

    Cercetătorii conduşi de Liz Harry, de la Universitatea de Tehnologie din Australia, au arătat că mierea australiană obţinută tot din genul Leptospermum are aceleaşi proprietăţi anti-bacteriene.

    Nural Cokcetin, unul dintre cercetătorii implicaţi în studiu, susţine că „aceste descoperiri pun mierea manuka australiană pe radarul internaţional într-un timp în care rezistenţa la antibiotice este recunoscută drept o criză globală.”

    Acesta continuă dezvăluind că „ceea ce face mierea manuka atât de specială este nivelul foarte ridicat de activitate antibacterială care apare datorită compusului natural în nectarul florilor manuka.”

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro