Tag: malluri

  • Cum a ajuns să vândă un site cât zece malluri

    IDEEA LANSĂRII UNEI PLATFORME DESCHISE PENTRU ALŢI RETAILERI A VENIT CU MAI BINE DE TREI ANI ÎN URMĂ”, povesteşte Radu Apostolescu, co-fondatorul, acţionarul şi directorul de dezvoltare eMAG, despre ceea ce astăzi este Marketplace. La sfârşitul lui 2009, magazinul online de electronice, electrocasnice şi IT era vizitat în fiecare lună de aproximativ 30% dintre românii cu acces la internet, în condiţiile în care acest gen de produse însemna doar 3% din valoarea totală a coşului lor anual de cumpărături. Şi deşi doar astfel de produse se găseau pe rafturile virtuale ale eMAG, “oamenii nu ne vedeau ca un retailer exclusiv de electroIT şi voiau să cumpere cât mai multe categorii de produse de la noi”, spune Apostolescu.

    De aici, ideea Marketplace a evoluat destul de natural, mai ales că specializarea pe o singură nişă e în ADN-ul retailului tradiţional, offline dacă vreţi, după cum spune managerul, unde extinderea unui lanţ deja existent pe alte categorii de produse este foarte dificilă, având în vedere limitările impuse de logistică, de spaţiul la raft sau de percepţia consumatorilor, pe când în online lucrurile sunt mai simple. Odată conturată, ideea s-a concretizat în aprilie 2011, când pe eMAG au apărut şi alte tipuri de produse, pentru început jucării, iar gama a fost în permanenţă extinsă prin intermediul partenerilor la cărţi, articole de bricolaj, asigurări, călătorii sau articole de puericultură.

    Implicit, numărul de vizitatori ai magazinului online mai mult decât s-a dublat, de la 1,7 de milioane de vizitatori unici, când au fost deschise porţile Marketplace-ului, la 4 milioane în decembrie anul trecut. “Mai bine de jumătate din clienţi sunt deja familiarizaţi cu noile categorii de produse”, mai spune Apostolescu. Mai mult decât atât, vânzările realizate prin intermediul platformei au însemnat anul trecut în jur de 8% din total, un procent estimat să crească în businessul eMAG în perioada următoare, pe măsură ce vor fi adăugate în continuare produse noi.

    EFECTELE DECIZIEI DE LANSARE A MARKETPLACE SE VĂD ÎNSĂ NU DOAR PENTRU EMAG, ci şi pentru întreaga piaţă de comerţ online sau pentru retailerii din cadrul platformei. Modelul funcţionează deja la scară largă în numeroase alte pieţe, dincolo de SUA sau Marea Britanie putând fi amintită inclusiv o ţară mai apropiată României, anume Polonia, ţara de provenienţă a acţionarului majoritar al eMAG, unde cea mai mare parte a comerţului online se desfăşoară prin acest model de business. “Piaţa românească e pregătită pentru o asemenea platformă. Cu siguranţă va deveni un model puternic”, spune Radu Apostolescu, cu nuanţa că sistemul ar putea fi adoptat şi de alţi comercianţi pe internet.

    PENTRU COMERCIANTUL DE JUCĂRII EVISION, DE PILDĂ, intrarea pe platforma eMAG Marketplace a însemnat o depăşire a celor mai optimiste previziuni cu privire la numărul de comenzi sau la valoarea acestora. La finalul anului, de pildă, rezultatele de vânzări prin această platformă au fost cu 37,5% mai mari decât cel mai optimist scenariu, potrivit reprezentanţilor companiei care nu au oferit însă cifre concrete despre vânzări.

    La Libris, compania care vinde cărţi pe Marketplace, rezultatele au fost chiar mai spectaculoase. În prima lună au vândut peste 11.000 de cărţi, iar în ultimele trei luni din 2012 vânzările companiei au fost cu 44% mai mari decât în perioada similară din anul precedent. Libris a avut în ansamblu o dublare a vânzărilor, ajungând la două milioane de euro anul trecut, din care 70% vânzări pe internet. Iar perspectivele sunt la fel de optimiste, dat fiind că retailerul aşteaptă afaceri de cel puţin trei milioane de euro anul acesta, cu 50% peste nivelul din 2012, avans care se va regăsi şi în vânzările generate de Marketplace.

    ESNE DE ÎNŢELES CĂ ORICE COMERCIANT CARE AJUNGE SĂ-ŞI VÂNDĂ PRODUSELE PRIN MARKETPLACE ARE TOATE ŞANSELE SĂ-ŞI CREASCĂ SEMNIFICATIV VÂNZĂRILE, mai ales că eMAG nu este un nume străin utilizatorilor români de internet, iar magazinul online are deja o bază solidă de cumpărători. “După 11 ani de investiţii în IT, infrastructură şi servicii, am ajuns la momentul în care eMAG are lunar traficul însumat al primelor zece malluri din România”, dimensionează Radu Apostolescu plaja de potenţiali cumpărători la care multe magazine de pe internetul românesc poate doar visează.

  • Mallurile Galleria din Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ rămân la GTC. Negocierile pentru vânzare au căzut

    Centrele comerciale Galleria din oraşele Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ, pe care compania israeliană GTC a anunţat la începutul lunii noiembrie că le va vinde pentru 6-7 milioane de euro unui investitor internaţional, vor rămâne deocamdată în portofoliul companiei, în condiţiile în care tranzacţia anunţată nu va mai avea loc. “Părţile implicate în tranzacţie consideră că înţelegerea iniţială nu mai este valabilă şi nu mai produce efecte legale împotriva companiilor care au semnat-o”, a anunţat GTC. Potrivit informaţiilor ZF, investitorul care ar fi trebuit să cumpere cele trei malluri este omul de afaceri canadian Michael Topolinsky, proprietarul grupului Benevo. GTC mai deţine un mall Galleria la Arad care nu era inclus în această tranzacţie, în timp ce terenul pe care era prevăzută dezvoltarea proiectului Galleria Galaţi a fost vândut anul trecut companiei Dedeman.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Mallurile Galleria din Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ rămân la GTC. Negocierile pentru vânzare au căzut

    Centrele comerciale Galleria din oraşele Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ, pe care compania israeliană GTC a anunţat la începutul lunii noiembrie că le va vinde pentru 6-7 milioane de euro unui investitor internaţional, vor rămâne deocamdată în portofoliul companiei, în condiţiile în care tranzacţia anunţată nu va mai avea loc. “Părţile implicate în tranzacţie consideră că înţelegerea iniţială nu mai este valabilă şi nu mai produce efecte legale împotriva companiilor care au semnat-o”, a anunţat GTC. Potrivit informaţiilor ZF, investitorul care ar fi trebuit să cumpere cele trei malluri este omul de afaceri canadian Michael Topolinsky, proprietarul grupului Benevo. GTC mai deţine un mall Galleria la Arad care nu era inclus în această tranzacţie, în timp ce terenul pe care era prevăzută dezvoltarea proiectului Galleria Galaţi a fost vândut anul trecut companiei Dedeman.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Prima deschidere a anului în piaţa mallurilor: Uvertura Botoşani

    Uvertura Mall din Botoşani, centru comercial dezvoltat de omul de afaceri Dănuţ Prisecariu, va fi deschis la finalul lunii martie, acesta urmând a fi primul centru comercial inaugurat în acest an. Mallul lui Prisecariu, o investiţie de aproximativ 15 milioane de euro a cărei deschidere a fost amânată de mai multe ori în ultimii ani, are un grad de ocupare de 82% şi va fi administrat de firma de con­sul­tanţă imobiliară DTZ Echinox. Proiectul va avea o suprafaţă închi­riabilă de circa 15.000 de metri pătraţi şi va dispune de un cine­ma­to­graf cu cinci săli, un supermarket şi aproximativ 80 de magazine, dar re­prezentanţii mallului nu au dezvăluit deocamdată numele viitorilor chiriaşi. În Botoşani mai există în prezent un proiect – Botoşani Shopping Cen­ter -, printre ai cărui chiriaşi se află companii precum Carrefour, Do­mo, New Yorker, Orsay sau Leonardo. DTZ Echinox, firma care va ad­ministra proiectul din Botoşani, mai gestionează şi proiectele Felicia Shopping Center din Iaşi, Shopping City Suceava şi Shopping City Sibiu.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Sudul “blestemat”: după falimentul City Mall şi executarea Liberty Center, proiectul Grand Arena din Capitală a intrat în insolvenţă

    Proiectul deschis în primăvara anului 2009, în care funcţionează magazine ale unor retaileri ca Altex, Decathlon sau Carrefour, a avut încă de la inaugurare un grad de ocupare scăzut, etajul superior având numeroase spaţii neocupate. Firmele Arcon Constructions, Climatehnic şi CZ&C au obţinut în 20 decembrie 2012 o decizie din partea Tribunalului Bucureşti de deschiderii a procedurii insolvenţei, iar administrator judiciar a fost desemnat Lider Lichidare şi Reorganizare. Acesta nu este primul eşec al unui centru comercial din sudul Capitalei. Proiectul City Mall de la Eroii Revoluţiei a trecut prin procedura falimentului şi a fost valorificat pentru un preţ de 17 mil. euro, în timp ce Liberty Center din Rahova a fost cumpărat anul trecut de către băncile creditoare în urma unui dosar de executare silită.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Livrări sub aşteptări: doar două malluri au fost deschise anul acesta. Ce mai pregătesc dezvoltatorii?

    Pariurile consultanţilor de la începutul anului s-au adeverit: livrările de centre comerciale au fost slabe în acest an. În materie de proiecte noi erau aşteptate în acest an şase livrări, iar situaţia arată cam aşa: Iulian Dascălu a deschis Palas Iaşi în luna mai, NEPI şi Carrefour au finalizat Ploieşti Shopping City, Cora a deschis un hipermarket cu galerie comercială la Bacău şi pregăteşte în aceste zile un proiect asemănător în sudul Capitalei, InterCora a finalizat pentru Kaufland şi alţi câţiva chiriaşi un proiect mai mic în zona Mihai Bravu din Bucureşti, iar francezii de la Immochan sunt pe ultima sută de metri cu primul proiect Auchan City de pe piaţa locală, în cartierul bucureştean Giuleşti.

    Mai multe pe zf.ro

  • Topul magnaţilor imobiliari: cine a încasat 200 mil. euro anul trecut din malluri şi birouri

    Cele mai mari zece grupuri imobiliare de pe piaţa locală încasează anual venituri de peste 200 de milioane de euro din închirierea spaţiilor în centre comerciale şi clădiri de birouri, o piaţă care a ajuns la un rulaj anual de 500-600 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. În ceea ce priveşte investitorii străini care scot şi bani din investiţiile imobiliare din România, austriecii de la Immofinanz şi sud-africanii de la NEPI au cele mai mari încasări, urmaţi de israelienii de la GTC şi AFI Europe, care au investit la rândul lor în malluri şi clădiri de birouri.

    Cele mai mari venituri din închirierea proiectelor imobiliare de pe piaţa locală le-au în registrat anul trecut fondul austriac de investiţii Immofinanz, cel mai mare jucător din piaţa locală de real estate, şi compania Iulius Group deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, ambele grupuri înregistrând încasări de peste 40 milioane de euro.

    Dacă Dascălu a încasat 41,4 milioane de euro din închirierea mallurilor Iulius din Timişoara, Cluj, Suceava şi Iaşi, austriecii au avut în perioada noiembrie 2010 – octombrie 2011 un rulaj de 44,4 milioane de euro din exploatarea a patru centre comerciale (Polus Cluj, Armonia Arad, Euromall Piteşti şi Gold Plaza Baia Mare) plus nouă clădiri de birouri din Bucureşti, cu o suprafaţă de aproape 200.000 mp.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Diferenţe extreme în topul mallurilor: cel mai bun proiect a încasat de 100 de ori mai mult decât cel mai slab

    Astfel, în timp ce Băneasa Developments, controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, a încasat anul trecut venituri de 29,8 milioane de euro din închiriarea mallului din nordul Capitalei, israelienii de la GTC au raportat un rulaj de doar 300.000 de euro pe firma Fajos, prin care este administrat mallul Galleria Suceava.

    Este adevărat că mallul din nordul Capitalei este de circa cinci ori mai mare decât cel din Suceava, dar tot rămâne o diferenţă a încasărilor medii pe metru pătrat de la 1 la 20. În timp ce proiectul din nordul Capitalei are în aria sa de cuprindere circa 300.000-400.000 dintre cei mai bogaţi români, Galleria este cel de-al treilea mall dintr-un oraş cu 100.000 de locuitori, reşedinţa unui judeţ în care salariul mediu este de 251 de euro, cu circa 100 de euro mai puţin decât media pe ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lupta mallurilor. Cine castiga? AFI Palace, Baneasa Shopping City sau Bucuresti Mall?

    Departamentul de retail al firmei a realizat un sondaj care
    testeaza performanta a peste 100 de retaileri prezenti atat in
    centrele din Bucuresti, cat si in cele din tara. Sondajul a fost
    trimis catre retailerii care opereaza retele cu mai multe unitati
    comerciale.

    Rezultatele arata ca, in 2010, AFI Palace Cotroceni a reusit sa
    devina cea mai populara destinatie pentru cumparaturi din
    Bucuresti, prin mixul de chiriasi si oportunitatile de distractie.
    Urmatoarea pozitie este aprig disputata de Baneasa Shopping City si
    Bucuresti Mall. Indiferent de tipul de retail pe care sunt
    specializati, comerciantii plaseaza cele doua centre foarte aproape
    unul de celalalt. Desi este un mall relativ nou, Baneasa Shopping
    City a reusit sa se pozitioneze foarte bine, vizand populatia cu
    venituri medii spre mari, in timp ce Bucuresti Mall inca
    beneficiaza de avantajul de a fi primul mall modern din
    capitala.

    Situat pe locul trei, Unirea Shopping Center detine avantajul
    locatiei si se afla intr-un proces continuu de imbunatatire a
    mixului de chiriasi. In ciuda competitiei, centrul are o istorie
    bogata pe piata si o reputatie buna. Dupa Unirea, Plaza Romania
    este urmatorul centru ca performanta in viziunea retailerilor.
    Studiul cuprinde operatorii care au magazine deschise in centrele
    comerciale mentionate mai sus si in special cei care se adreseaza
    segmentului populatiei cu venituri medii. In 2009, Unirea Shopping
    Center si Bucuresti Mall au ocupat primul, respectiv al doilea loc,
    in timp ce Baneasa Shopping City ocupa locul trei, iar Plaza
    Romania si AFI Palace disputau locurile 4-5.

    Comparativ cu 2009, nu a existat o schimbare majora in topul
    primelor 3 orase din tara din punctul de vedere al performantei
    inregistrate de magazinele retailerilor. Constanta ramane orasul cu
    cele mai mari vanzari in centre comerciale (peste 30% din
    respondenti au indicat Constanta acest oras pe locul 1), urmat
    indeaproape de Cluj. Timisoara ocupa locul trei, cu toate ca are o
    istorie indelungata a retail-ului modern (inca din 2005), dar cel
    mai probabil este afectata de obiceiurile de consum ale populatiei
    din zona care inca isi face cumparaturile in orasele de granita de
    pe teritoriul Ungariei.

    In ceea ce priveste evolutia vanzarilor, a existat o plaja larga
    de raspunsuri, de la scaderi la cresteri abrupte. Mai mult de
    jumatate dintre retailerii participanti la studiu (peste 50% dintre
    respondenti) au simtit o apreciere a vanzarilor de pana la 30% in
    timp ce restul au inregistrat fie o stagnare a vanzarilor fie o
    scadere, insa intr-un procent mai mic decat anul anterior. Aceasta
    arata ca, in pofida crizei si a dificultatilor din piata, un numar
    din ce in ce mai mare de retaileri au reusit sa-si optimizeze
    retelelor si sa creasca performanta magazinelor.

    Magazinele din cele mai bune centre comerciale din Bucuresti au
    inregistrat vanzari pe metru patrat in medie cu 25% mai mari decat
    magazinele din cele mai bune centre comerciale din tara. De
    remarcat faptul ca diferenta dintre performanta magazinelor din
    Bucuresti si tara este sensibil mai mica fata de 2009 cand
    inregistram un ecart al vanzarilor de 40%.

    Sondajul fost realizat printre retaileri care opereaza cel putin
    trei magazine in centre distincte din Bucuresti. Plaja
    respondentilor a fost astfel restransa, de aceea rezultatele nu
    trebuie considerate un clasament obiectiv al centrelor comerciale
    ci mai degraba o evaluare a propriei retele de magazine, din
    perspectiva retailerilor.

  • De ce se prabusesc mallurile si hipermarketurile peste clienti

    O portiune de maxim 50 mp din tavanul fals de rigips al
    complexului a cazut, insa nu au existat victime, potrivit
    autoritatilor. De fapt, cand serviciile de interventie si
    echipajele de ambulanta au inceput sa evalueze prima desprindere a
    tavanului fals, a avut loc o noua prabusire.


    Potrivit Mediafax, tavanul s-a prabusit la etajul intai,
    deasupra scarii rulante ce ducea la restaurantele de jos. Concret,
    o bucata foarte mare din tavanul fals din rigips a cazut, iar la
    scurt timp, in aceeasi zona, s-a desprins o alta parte, pompierii
    fiind invaluiti in praf, iar timp de cateva minute nu au mai vazut
    nimic.


    “Caracteristica centrelor comerciale e aceea ca lucrarile se
    realizeaza sub presiunea unui contract de dare in folosinta.
    Investitia nu se realizeaza decat daca exista un numar de
    comercianti care au contracte de inchiriere pentru viitorul centru
    comercial. Cum termenele sunt foarte scurte, dezvoltatorul plateste
    penalitati severe daca nu e gata la timp constructia”, a declarat
    pentru BUSINESS Magazin Serban Tiganas, presedintele Ordinului
    Arhitectilor din Romania.

    Arhitectul se refera in principal la cladirile care se dau in
    folosinta cu lucrari neterminate sau facute pe ultima suta de
    metri: “Mai exact, e vorba de lucrari ce nu sunt de calitate sau
    sunt construite superficial. Problemele nu sunt de structura, ci de
    cele mai multe ori de finisaj. Iar cauza e aceea ca se folosesc
    produse ieftine la finalul lucrarilor si se fac compromisuri la
    materiale pentru ca afacerea sa ramana profitabila”.

    In astfel de cazuri, sanctiunile se pot adresa celor care au
    facut proiectarea, executia sau lucrarile de intretinere si pot fi,
    dupa daune si numarul de victime, administrative, financiare si
    penale.