BusinessMagazin

Tag: malluri

  • Ce şansă are comerţul stradal în România într-o perioadă în care supremaţia mallurilor stă sub semnul întrebării? „E nevoie de implicarea autorităţilor“

    Comerţul stradal ar putea să câştige teren în aceas­tă perioadă în care spaţiile mari şi aglomerate, cum e cazul mallurilor, sunt evitate de cumpărătorii tot mai atenţi şi prudenţi.

    Totuşi, retailerii şi consultanţii spun că există o serie de inconveniente care fac stradalul să fie greu de dezvoltat.

    Printre motive se numără lipsa spaţiilor de parcare, nivelul prea ridicat al chiriilor şi numărul mic de spaţii renovate şi compatibile cu acest tip de comerţ amplasate în zone cu potenţial.

    „Există potenţial după modelul din Praga sau Viena, dar trebuie să avem facilităţi“, spune Petru Chiriac, cofondator al retailerului de încălţăminte Il Passo, poziţionat pe segmentul premium al pieţei. Compania are 14 magazine fizice şi unul online. Povestea businessului a început la Iaşi acum mai bine de 20 de ani, cu un magazin stradal care nu mai există. Astăzi toate unităţile fizice sunt la mall.

    „Dacă nu există facilităţi de parcare, dacă nu transformi străzile în zone pietonale în weekend, e greu să mergi cu comerţul în stradal. Degeaba merg zece retaileri şi încearcă să ridice o zonă dacă infrastructura nu ajută. Un astfel de lucru se poate face pe termen lung şi trebuie coordonare cu autorităţile“, spune şi Eugen Păturan, antreprenorul care dezvoltă local cele trei mărci de încălţăminte în sistem de franciză. Este vorba de Bata, AW Lab şi New Balance.

  • Orban anunţă că decizia privind redeschiderea mall-urilor nu e luată

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, vineri, că decizia de redeschidere a mall-urilor pe 15 iunie va fi luată cu trei-patru zile înainte de această dată, în funcţie de evaluarea riscului epidemiologic.

    ”Deocamdată este prematur să spunem 100% (că mall-urile vor fi redeschise pe 15 iunie – n.r.). Avem în vedere şi acest lucru, să deschidem mall-urile şi alte activităţi, dar numai după o evaluare făcută cu trei-patru zile înainte de 15 iunie vom lua o decizie. Decizia se va fundamenta pe evaluarea Consiliului Ştiinţific de Suport, funcţie de evaluările INSP şi de poziţiile de la nivelul Comisiei anti-Covid”, a declarat premierul Ludovic Orban.

    El a mai spus că autorităţile au gândit un plan de relaxare în paşi, din 15 în 15 zile, pe baza evaluărilor făcute de specialişti, în funcţie de riscul epidemiologic aferent fiecărei activităţi.

    ”Sigur că este posibilă (redeschiderea mall-urilor pe 15 iunie – n.r.) şi ne dorim încetul cu încetul reluarea tuturor activităţilor”, a mai spus premierul.

     

  • Se simte în aer mirosul unei noi CRIZE. Epoca mallurilor APUNE după şase decenii de glorie

    Comerţul electronic transformă dramatic retailul din America, iar falimentele, retra­gerile şi avertismentele din acest sector anunţă pentru mulţi apocalipsa mallurilor, cândva simbolul prosperităţii în capitalism. Epoca lor de glorie a durat aproape şase decenii.

    Pentru fondurile-vultur, mallurile muri­bunde împrăştie mirosul unei noi crize a creditului.

    Se simte în aer mirosul unei noi CRIZE. Epoca mallurilor APUNE după şase decenii de glorie

  • Centrele comerciale nu o duc tocmai bine

    Per total, veniturile realizate de cele 50 de centre comerciale în 2012 se apropie de 350 de milioane de euro, pe care proprietarii acestor proiecte i-au încasat sub formă de chirie şi taxe cu serviciile, iar cumpărăturile efective realizate în aceste proiecte pot fi estimate la circa 2,5 miliarde de euro, ţinând cont că nivelul chiriilor reprezintă aproximativ 15% din vânzări, potrivit unei cutume din piaţa mallurilor.

    Cele mai performante proiecte, în funcţie de veniturile realizate pentru fiecare metru pătrat de mall, sunt Băneasa, Cotroceni, Iulius Cluj, Bucureşti Mall, City Park Constanţa şi complexul comercial Orhideea, cu încasări de circa 30 euro/mp lunar.

    Ierarhia la vârf în piaţa centrelor comerciale a rămas neschimbată anul trecut, unde mallurile dominante din Bucureşti – Băneasa Shopping City şi AFI Palace Cotroceni – au realizat cele mai mari venituri. Cifra de afaceri a Bucureşti Mall a scăzut anul trecut cu 11,6%, la 14,5 mil. euro, centrul comercial al celor de la Anchor Grup fiind astfel depăşit de proiectele Iulius Mall din Timişoara şi Cluj, deţinute de Iulian Dascălu, sau de mallul Sun Plaza din Berceni. Totodată, veniturile Plaza România, al doilea proiect din portofoliul Anchor Grup, au scăzut cu 25%, la 9,3 mil. euro.

    În altă ordine de idei, proiectele lui Dascălu din Timişoara şi Cluj şi, probabil, Polus Center Cluj, sunt singurele centre comerciale din afara Bucureştiului care intră într-un Top 10 dominat autoritar de mallurile şi parcurile comerciale din Capitală.

  • Ce site din România vinde aproape dublu faţă de IKEA

    IDEEA LANSĂRII UNEI PLATFORME DESCHISE PENTRU ALŢI RETAILERI A VENIT CU MAI BINE DE TREI ANI ÎN URMĂ”, povesteşte Radu Apostolescu, co-fondatorul, acţionarul şi directorul de dezvoltare eMAG, despre ceea ce astăzi este Marketplace. La sfârşitul lui 2009, magazinul online de electronice, electrocasnice şi IT era vizitat în fiecare lună de aproximativ 30% dintre românii cu acces la internet, în condiţiile în care acest gen de produse însemna doar 3% din valoarea totală a coşului lor anual de cumpărături. Şi deşi doar astfel de produse se găseau pe rafturile virtuale ale eMAG, “oamenii nu ne vedeau ca un retailer exclusiv de electroIT şi voiau să cumpere cât mai multe categorii de produse de la noi”, spune Apostolescu.

    De aici, ideea Marketplace a evoluat destul de natural, mai ales că specializarea pe o singură nişă e în ADN-ul retailului tradiţional, offline dacă vreţi, după cum spune managerul, unde extinderea unui lanţ deja existent pe alte categorii de produse este foarte dificilă, având în vedere limitările impuse de logistică, de spaţiul la raft sau de percepţia consumatorilor, pe când în online lucrurile sunt mai simple. Odată conturată, ideea s-a concretizat în aprilie 2011, când pe eMAG au apărut şi alte tipuri de produse, pentru început jucării, iar gama a fost în permanenţă extinsă prin intermediul partenerilor la cărţi, articole de bricolaj, asigurări, călătorii sau articole de puericultură.

    Implicit, numărul de vizitatori ai magazinului online mai mult decât s-a dublat, de la 1,7 de milioane de vizitatori unici, când au fost deschise porţile Marketplace-ului, la 4 milioane în decembrie anul trecut. “Mai bine de jumătate din clienţi sunt deja familiarizaţi cu noile categorii de produse”, mai spune Apostolescu. Mai mult decât atât, vânzările realizate prin intermediul platformei au însemnat anul trecut în jur de 8% din total, un procent estimat să crească în businessul eMAG în perioada următoare, pe măsură ce vor fi adăugate în continuare produse noi.

    EFECTELE DECIZIEI DE LANSARE A MARKETPLACE SE VĂD ÎNSĂ NU DOAR PENTRU EMAG, ci şi pentru întreaga piaţă de comerţ online sau pentru retailerii din cadrul platformei. Modelul funcţionează deja la scară largă în numeroase alte pieţe, dincolo de SUA sau Marea Britanie putând fi amintită inclusiv o ţară mai apropiată României, anume Polonia, ţara de provenienţă a acţionarului majoritar al eMAG, unde cea mai mare parte a comerţului online se desfăşoară prin acest model de business. “Piaţa românească e pregătită pentru o asemenea platformă. Cu siguranţă va deveni un model puternic”, spune Radu Apostolescu, cu nuanţa că sistemul ar putea fi adoptat şi de alţi comercianţi pe internet.

    PENTRU COMERCIANTUL DE JUCĂRII EVISION, DE PILDĂ, intrarea pe platforma eMAG Marketplace a însemnat o depăşire a celor mai optimiste previziuni cu privire la numărul de comenzi sau la valoarea acestora. La finalul anului, de pildă, rezultatele de vânzări prin această platformă au fost cu 37,5% mai mari decât cel mai optimist scenariu, potrivit reprezentanţilor companiei care nu au oferit însă cifre concrete despre vânzări.

    La Libris, compania care vinde cărţi pe Marketplace, rezultatele au fost chiar mai spectaculoase. În prima lună au vândut peste 11.000 de cărţi, iar în ultimele trei luni din 2012 vânzările companiei au fost cu 44% mai mari decât în perioada similară din anul precedent. Libris a avut în ansamblu o dublare a vânzărilor, ajungând la două milioane de euro anul trecut, din care 70% vânzări pe internet. Iar perspectivele sunt la fel de optimiste, dat fiind că retailerul aşteaptă afaceri de cel puţin trei milioane de euro anul acesta, cu 50% peste nivelul din 2012, avans care se va regăsi şi în vânzările generate de Marketplace.

    ESNE DE ÎNŢELES CĂ ORICE COMERCIANT CARE AJUNGE SĂ-ŞI VÂNDĂ PRODUSELE PRIN MARKETPLACE ARE TOATE ŞANSELE SĂ-ŞI CREASCĂ SEMNIFICATIV VÂNZĂRILE, mai ales că eMAG nu este un nume străin utilizatorilor români de internet, iar magazinul online are deja o bază solidă de cumpărători. “După 11 ani de investiţii în IT, infrastructură şi servicii, am ajuns la momentul în care eMAG are lunar traficul însumat al primelor zece malluri din România”, dimensionează Radu Apostolescu plaja de potenţiali cumpărători la care multe magazine de pe internetul românesc poate doar visează.

    emag a avut o cifră de afaceri de 165 de milioane de euro în 2012, în timp ce IKEA a înregistrat vânzări de circa 90 de mil. euro în anul fiscal 2011/2012,

  • NEPI atacă locul 1 în topul proprietarilor de malluri

    Fondul sud-african de investiţii NEPI, care a ajuns la active imobiliare de circa 650 mil. euro pe piaţa locală, atacă prima poziţie în topul proprietarilor de malluri prin achiziţii şi dezvoltări noi în oraşele Târgu-Jiu, Sibiu, Drobeta-Turnu Severin şi Timişoara.

    NEPI are în prezent un portofoliu cu o suprafaţă închiriabilă de circa 156.000 mp în oraşele Brăila, Piteşti, Ploieşti şi Braşov, precum şi terenuri cumpărate în Bucureşti şi Ga­laţi pentru dezvoltarea altor proiecte, a căror finalizare este aş­teptată pentru perioada 2014-2015, când sud-africanii l-ar pu­tea depăşi pe actualul lider al pieţei, omul de afaceri ie­şean Iulian Dascălu, care deţine cinci proiecte de 230.000 mp. La Sibiu şi Severin NEPI îşi propune să preia controlul asupra a două centre comerciale funcţionale, în timp ce la Târgu-Jiu şi Timişoara sud-africanii vor să ridice proiecte „de la zero“.

    Industria mallurilor suferă în prezent din cauza vânzărilor slabe şi a gradului ridicat de îndatorare bancară a dezvoltatorilor, în timp ce NEPI se finanţează în special de pe burse şi are în prezent potenţialul de a-şi extinde agresiv portofoliul, bugetul de investiţii pentru următorii trei ani fiind de circa jumătate de miliard de euro.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • GTC a cumpărat cu 1 euro 30% din trei malluri Galleria

    Grupul israelian GTC, care a dezvoltat pe piaţa locală atât birouri în Piaţa Victoriei, în centrul Capitalei, cât şi centre comerciale la marginea Sucevei, a ajuns în situaţia de a cumpăra pentru preţul simbolic de 1 euro participaţiile deţinute de un acţionar minoritar în trei malluri Galleria construite în ţară. GTC deţinea în proiectele Galleria din Buzău, Piatra-Neamţ şi Suceava o participaţie de 70%, în timp ce restul acţiunilor erau deţinute de altă companie israeliană, Aura Investments, care a decis să vândă. „Pe 24 decembrie 2012 GTC a semnat contractul final cu partenerul minoritar din subsidiara NCC (care deţine trei centre comerciale situate în Buzău, Piatra-Neamţ şi Suceava). Potrivit înţelegerii, GTC România a cumpărat pachetul minoritar de acţiuni din NCC pentru 1 euro“, se arată în raportul financiar al grupului GTC cu rezultatele pentru 2012. Mallurile cu o suprafaţă de 37.000 mp sunt evaluate la 7 mil. euro (189 euro/metrul pătrat închiriabil), în timp ce datoriile faţă de BERD şi Raiffeisen, care au finanţat construcţia, se ridică la 27 mil. euro, astfel că valoarea netă a proiectelor este de „minus 20 mil. euro“.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

     

  • Cum a ajuns să vândă un site cât zece malluri

    IDEEA LANSĂRII UNEI PLATFORME DESCHISE PENTRU ALŢI RETAILERI A VENIT CU MAI BINE DE TREI ANI ÎN URMĂ”, povesteşte Radu Apostolescu, co-fondatorul, acţionarul şi directorul de dezvoltare eMAG, despre ceea ce astăzi este Marketplace. La sfârşitul lui 2009, magazinul online de electronice, electrocasnice şi IT era vizitat în fiecare lună de aproximativ 30% dintre românii cu acces la internet, în condiţiile în care acest gen de produse însemna doar 3% din valoarea totală a coşului lor anual de cumpărături. Şi deşi doar astfel de produse se găseau pe rafturile virtuale ale eMAG, “oamenii nu ne vedeau ca un retailer exclusiv de electroIT şi voiau să cumpere cât mai multe categorii de produse de la noi”, spune Apostolescu.

    De aici, ideea Marketplace a evoluat destul de natural, mai ales că specializarea pe o singură nişă e în ADN-ul retailului tradiţional, offline dacă vreţi, după cum spune managerul, unde extinderea unui lanţ deja existent pe alte categorii de produse este foarte dificilă, având în vedere limitările impuse de logistică, de spaţiul la raft sau de percepţia consumatorilor, pe când în online lucrurile sunt mai simple. Odată conturată, ideea s-a concretizat în aprilie 2011, când pe eMAG au apărut şi alte tipuri de produse, pentru început jucării, iar gama a fost în permanenţă extinsă prin intermediul partenerilor la cărţi, articole de bricolaj, asigurări, călătorii sau articole de puericultură.

    Implicit, numărul de vizitatori ai magazinului online mai mult decât s-a dublat, de la 1,7 de milioane de vizitatori unici, când au fost deschise porţile Marketplace-ului, la 4 milioane în decembrie anul trecut. “Mai bine de jumătate din clienţi sunt deja familiarizaţi cu noile categorii de produse”, mai spune Apostolescu. Mai mult decât atât, vânzările realizate prin intermediul platformei au însemnat anul trecut în jur de 8% din total, un procent estimat să crească în businessul eMAG în perioada următoare, pe măsură ce vor fi adăugate în continuare produse noi.

    EFECTELE DECIZIEI DE LANSARE A MARKETPLACE SE VĂD ÎNSĂ NU DOAR PENTRU EMAG, ci şi pentru întreaga piaţă de comerţ online sau pentru retailerii din cadrul platformei. Modelul funcţionează deja la scară largă în numeroase alte pieţe, dincolo de SUA sau Marea Britanie putând fi amintită inclusiv o ţară mai apropiată României, anume Polonia, ţara de provenienţă a acţionarului majoritar al eMAG, unde cea mai mare parte a comerţului online se desfăşoară prin acest model de business. “Piaţa românească e pregătită pentru o asemenea platformă. Cu siguranţă va deveni un model puternic”, spune Radu Apostolescu, cu nuanţa că sistemul ar putea fi adoptat şi de alţi comercianţi pe internet.

    PENTRU COMERCIANTUL DE JUCĂRII EVISION, DE PILDĂ, intrarea pe platforma eMAG Marketplace a însemnat o depăşire a celor mai optimiste previziuni cu privire la numărul de comenzi sau la valoarea acestora. La finalul anului, de pildă, rezultatele de vânzări prin această platformă au fost cu 37,5% mai mari decât cel mai optimist scenariu, potrivit reprezentanţilor companiei care nu au oferit însă cifre concrete despre vânzări.

    La Libris, compania care vinde cărţi pe Marketplace, rezultatele au fost chiar mai spectaculoase. În prima lună au vândut peste 11.000 de cărţi, iar în ultimele trei luni din 2012 vânzările companiei au fost cu 44% mai mari decât în perioada similară din anul precedent. Libris a avut în ansamblu o dublare a vânzărilor, ajungând la două milioane de euro anul trecut, din care 70% vânzări pe internet. Iar perspectivele sunt la fel de optimiste, dat fiind că retailerul aşteaptă afaceri de cel puţin trei milioane de euro anul acesta, cu 50% peste nivelul din 2012, avans care se va regăsi şi în vânzările generate de Marketplace.

    ESNE DE ÎNŢELES CĂ ORICE COMERCIANT CARE AJUNGE SĂ-ŞI VÂNDĂ PRODUSELE PRIN MARKETPLACE ARE TOATE ŞANSELE SĂ-ŞI CREASCĂ SEMNIFICATIV VÂNZĂRILE, mai ales că eMAG nu este un nume străin utilizatorilor români de internet, iar magazinul online are deja o bază solidă de cumpărători. “După 11 ani de investiţii în IT, infrastructură şi servicii, am ajuns la momentul în care eMAG are lunar traficul însumat al primelor zece malluri din România”, dimensionează Radu Apostolescu plaja de potenţiali cumpărători la care multe magazine de pe internetul românesc poate doar visează.

  • Mallurile Galleria din Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ rămân la GTC. Negocierile pentru vânzare au căzut

    Centrele comerciale Galleria din oraşele Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ, pe care compania israeliană GTC a anunţat la începutul lunii noiembrie că le va vinde pentru 6-7 milioane de euro unui investitor internaţional, vor rămâne deocamdată în portofoliul companiei, în condiţiile în care tranzacţia anunţată nu va mai avea loc. “Părţile implicate în tranzacţie consideră că înţelegerea iniţială nu mai este valabilă şi nu mai produce efecte legale împotriva companiilor care au semnat-o”, a anunţat GTC. Potrivit informaţiilor ZF, investitorul care ar fi trebuit să cumpere cele trei malluri este omul de afaceri canadian Michael Topolinsky, proprietarul grupului Benevo. GTC mai deţine un mall Galleria la Arad care nu era inclus în această tranzacţie, în timp ce terenul pe care era prevăzută dezvoltarea proiectului Galleria Galaţi a fost vândut anul trecut companiei Dedeman.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Mallurile Galleria din Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ rămân la GTC. Negocierile pentru vânzare au căzut

    Centrele comerciale Galleria din oraşele Buzău, Suceava şi Piatra-Neamţ, pe care compania israeliană GTC a anunţat la începutul lunii noiembrie că le va vinde pentru 6-7 milioane de euro unui investitor internaţional, vor rămâne deocamdată în portofoliul companiei, în condiţiile în care tranzacţia anunţată nu va mai avea loc. “Părţile implicate în tranzacţie consideră că înţelegerea iniţială nu mai este valabilă şi nu mai produce efecte legale împotriva companiilor care au semnat-o”, a anunţat GTC. Potrivit informaţiilor ZF, investitorul care ar fi trebuit să cumpere cele trei malluri este omul de afaceri canadian Michael Topolinsky, proprietarul grupului Benevo. GTC mai deţine un mall Galleria la Arad care nu era inclus în această tranzacţie, în timp ce terenul pe care era prevăzută dezvoltarea proiectului Galleria Galaţi a fost vândut anul trecut companiei Dedeman.

    Toate stirile sunt pe zf.ro