Tag: licitatii

  • Percheziţii la Baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu

    „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie. În cursul zilei de 29 septembrie 2022, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, s-au efectuat 26 de percheziţii domiciliare în câteva zeci de locaţii reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale”, transmite DNA.

    Potrivit sursei citate, în cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea autorităţilor judiciare SUA.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au avut loc într-o cauză în care sunt cercetate licitaţiile făcute pentru Baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu.

  • Valoare de colecţionar

    Valoarea unei opere de artă se stabilea cândva cu ajutorul galeriilor de artă, al specialiştilor care creau colecţii pentru diverse muzee ori al experţilor în materie de anumiţi artişti sau curente din artă. Mai recent, au început să aibă şi colecţionarii un cuvânt din ce în ce mai greu de spus.

    Astfel, în domeniul artei moderne şi contemporane, cea mai mare diferenţă dintre preţul estimat şi cel de vânzare la licitaţii s-a înregistrat în cazul artiştilor în ascensiune, scrie The New York Times. Printre exemple se numără ghanezul Amoako Boafo cu al său „Yellow Dress”, vândut pentru peste 800.000 de dolari faţă de estimarea de până la 350.000 sau poloneza Ewa Juszkiewicz cu „Portrait of a Lady (After Louis Leopold Boilly)”, care s-a adjudecat pentru o sumă de cinci ori mai mare (1,56 milioane de dolari) decât cea estimată, la o licitaţie a casei Christie’s. Aceeaşi tendinţă au constatat-o şi casele de licitaţii Phillips’s şi Sotheby’s şi se datorează în special colecţionarilor de dată mai recentă, proveniţi în principal din China, Coreea de Sud sau restul Asiei, care nu au putut achiziţiona lucrările care le-au stârnit interesul la vremea când erau expuse într-o galerie care reprezenta artistul. Ca atare, interesul colecţionarilor, stârnit şi întreţinut de platforme online ca Instagram, dar nu numai, a devenit o modalitate de stabilire a valorii financiare a lucrării de artă înaintea opiniei experţilor sau prezenţei în muzee, aşa cum se întâmpla altădată. Cum totuşi expunerea într-un muzeu este benefică pentru artist, unele galerii preferă să vândă acelor colecţionari care, pe lângă lucrarea pe care o vor neapărat, mai cumpără cel puţin una artape care să o doneze unei astfel de instituţii.

    “Portrait of a Lady (After Louis Leopold Boilly)”

  • Chitanţă de preţ

    La licitaţiile de artă nu se vând numai lucrări semnate de diverşi artişti, căci unii sunt dispuşi să cumpere chiar şi chitanţe semnate de aceştia. Astfel, la o licitaţie recentă de la Paris a casei Sotheby’s, un colecţionar şi-a adjudecat pentru suma de 1,2 milioane de dolari o chitanţă semnată de artistul francez Yves Klein, scrie The Guardian. Chitanţa vândută la licitaţie arăta că posesorul ei avea drept de proprietate peste o „zonă” dintr-una din lucrările invizibile ale lui Klein expuse într-o galerie goală, pentru care plătise în aur. Aceste documente ar fi trebuit arse, conform dorinţei artistului, ceea ce ar fi permis cumpărătorilor să-şi afirme dreptul de ultimi proprietari ai zonelor cumpărate, arderea având loc în cadrul unei ceremonii cu martori în care Yves Klein arunca în Sena jumătate din aurul primit ca plată. Au existat însă şi cumpărători care n-au dorit să ardă chitanţele, şi astfel una dintre ele a ajuns să se vândă la licitaţie pentru mai bine de un milion de dolari.


     

     

  • Praf de preţ

    Praful poate aduce bani frumoşi, cu condiţia să nu fie de pe Pământ, după cum se vede din interesul pentru praf selenar de care profită casele de licitaţii. Bineînţeles, nu oricare praf,  ci mostra culeasă de pe Lună în 1969 de către Neil Armstrong în timpul misiunii Apollo 11.

    Aceasta va fi scoasă la licitaţie printre alte obiecte legate de explorarea spaţiului la mijlocul lunii aprilie la New York de către casa Bonham’s. Praful selenar se află în recipientul în care l-a pus NASA cu mulţi ani în urmă şi a fost deja vândut la licitaţie de câteva ori, ultima oară prin intermediul Sotheby’s pentru 1,8 milioane de dolari în 2017, scrie Wall Street Journal.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat de la bănci 1,1 mld. lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi anuale de 4,25% şi 6,03%

    Ministerul Finanţelor a împrumutat joi de la bănci 1,19 mld. lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 4,25% şi 6,03% pe an.

    În prima licitaţie, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în octombrie 2027, şi a împrumutat de la bănci suma de 999 milioane lei, cu 799 mil. lei peste nivelul de 200 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 6,03%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,4 mld. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 1,32 mld. lei, iar cele necompetitive au însumat 71,1 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 999 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 949 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 50 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 2,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 5,98%.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în decembrie, şi a împrumutat de la bănci suma de 200 milioane lei, în linie cu nivelul programat, la o dobândă anuală de 4,25%.

    La licitaţie au participat şase dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 276,5 mil. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 255 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 21,5 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 200 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 178,5 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 21,5 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 3,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 4,24%.

     

  • Cumpărături pe nevăzute. Recent s-a vândut un ceas foarte rar, din care s-au produs doar nouă exemplare

    Clienţii caselor de licitaţii pot vedea, de regulă, obiectele pe care ar dori să le cumpere. Apar însă şi cazuri în care acest lucru nu este posibil şi nu din cauză că ar exista restricţii de circulaţie sau de alt tip, ci pentru că vânzătorul este precaut şi mizează pe interesul stârnit de un produs foarte greu de găsit.

    Astfel, recent s-a vândut un ceas foarte rar, din care s-au produs doar nouă exemplare, Richard Mille 030 Carbon Kronometry 1999, evaluat înainte de licitaţie la circa 500.000 de lire sterline, de către un colecţionar care avea nevoie de bani să-şi renoveze casa, scrie The Telegraph.

    Temându-se că ceasul ar putea fi furat de la sediul casei de licitaţii Rowley’s Auctioneers şi apoi vândut uşor pe piaţa neagră, vânzătorul a preferat să nu permită expunerea sa înainte de vânzare, furnizând doar imagini pentru potenţialii cumpărători şi decizând că predarea către câştigător se va face la un magazin din Londra al brandului elveţian de lux.


     

  • Cum a ajuns o simplă mâzgăleală să devina artă – şi chiar una foarte valoroasă – expusă în marile galerii ale lumii

    Nu puţin sunt cei care mâzgălesc în diverse ocazii, „operele” ajung apoi la gunoi. Un artist britanic s-a gândit însă să propună mâzgăliturile sale iubitorilor de artă, scrie The Telegraph. Poreclit Mr. Doodle (Dl. Mâzgăleală), acesta a început să mâzgălească de mic când avea la dispoziţie pereţii camerei sale, ajungând apoi să-şi expună lucrările în galerii de artă. Prima sa creaţie, intitulată „DoodleLand” a fost expusă la Londra în 2016, apoi la Seul, unde a fost văzută de o galerie din Tokio, care i-a aranjat apoi expoziţii în 2019. Artistul a atras şi atenţia caselor de licitaţii, mâzgăliturile sale vânzându-se iniţial cu câteva mii sau zeci de mii de dolari bucata, iar o lucrare mai mare a fost adjudecată, nu demult, pentru suma de un milion de dolari.

  • Christie’s, una dintre cele mai mari case de licitaţii din lume, a vândut „prima operă de artă digitală” pentru 70 de milioane de dolari

    Casa britanică de licitaţii Christie’s a vândut un colaj digital creat de un artist pe nume Beeple pentru aproape 70 de milioane de dolari, notează The Guardian.

    Lucrarea, intitulată „Everydays: The first 5.000 Days” a fost vândută pentru 69,4 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii online, „poziţionându-l pe Beeple în top 3 cei mai valoroşi artişti încă în viaţă”, reiese dintr-o postare pe Twitter a companiei Christie’s.

    Grupul britanic a mai declarat că mişcarea marchează prima licitaţie majoră care a inclus o operă de artă digitală cu certificat de autenticitate NFT (Non-fungible Token). De asemenea, este prima dată când o casă de licitaţie scoate la vânzare o lucrare artistică plătită în criptomonede.

    Aproape 22 de milioane de oameni au accesat site-ul Christie’s în ultimele momente ale licitaţiei, la care au participat colecţionari din 11 ţări.

    Opera lui Beeple, al cărui nume adevărat este Mike Winkelmann, constă în 5.000 de imagini digitale create în fiecare zi din mai 2007 până anul trecut.

    „În ultimii 20 de ani, artiştii au folosit hardware-uri şi software-uri pentru a crea şi distribui opere de artă pe internet, însă nu a existat un mod concret de a le deţine şi de a le colecţiona. Dar situaţia s-a schimbat cu NFT-urile. Cred că suntem martorii începutului noului capitol al istoriei artei”, a declarat Beeple.

    Certificatele de autenticitate NFT reprezintă o serie de identificatori electronici care confirmă unicitatea unei lucrări digitale, stocând datele pe blockchain, tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor.

     

  • Atelier cu noroc

    Când şi când apare câte-o raritate pentru care se caută cât mai repede un colecţionar dispus s-o „adopte”. O asemenea raritate este o maşină Bugatti Type 57S descoperită în atelierul unui britanic pasionat de maşini după moartea acestuia. Autovehiculul va fi scos la licitaţie de către casa Bonhams, care se aşteaptă să se vândă cu până la 9,5 milioane de dolari, scrie CNN.

    Produsă la finalul anilor treizeci, maşina, considerată cel mai rapid şi exclusivist autovehicul care se putea cumpăra la vremea sa, conform oficialilor Bonhams, a fost achiziţionată de ultimul său proprietar, Bill Turnbull, în 1969. Acesta s-a apucat de restaurare, reuşind aproape să termine până la moartea sa anul trecut.

  • În prima zi de licitaţii din 2021, Ministerul de Finanţe a împrumutat 1 mld. de lei de la bănci, cu dobânda de 2,60% pe an şi scadenţa în 2024

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în noiembrie 2024, şi s-a împrumutat cu 1,01 mld. lei în prima şedinţă de licitaţii din acest an, cu peste 300 mil. lei faţă de nivelul de 700 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 2,60%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,25 mld. lei, din care ofertele competitive au totalizat 1,21 mld. lei, iar cele necompetitive 38 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 3,70%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 2,61%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 1,01 mld. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 824 milioane lei, iar în contul clienţilor la 150 mil. lei

    Ofertele necompetitive au fost de 38 mil. lei.

    În prima săptămână din 2021, Ministerul de Finanţe a programat trei licitaţii pe piaţa internă: una cu certificate pe 12 luni  în valoare de 400 milioane lei, una cu titluri scadente în noiembrie 2024, de 805 milioane lei, şi una cu titluri, cu scadenţa în octombrie 2030, de 575 milioane lei, specifică o analiză a Băncii Transilvania.

    În ianuarie, administraţia a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 5,1 miliarde lei, cu 14,9% sub nivelul realizat în luna decembrie 2020.