Tag: licitatii

  • Cum a transformat coronavirusul piaţa licitaţiilor

    Un exemplu în acest sens este o licitaţie programată de casa Christie’s pentru data de 10 iulie, în care se va transmite live pe internet din săli de licitaţie din Hong, Kong, Paris, Londra şi New York, scrie New York Times. Publicul va putea, acolo unde este permis, să vadă lucrările propuse pentru vânzare la expoziţie, şi va transmite oferte online, prin telefon ori, dacă restricţiile locale s-au mai relaxat, chiar din sălile de licitaţii. Organizatorii speră ca acest tip „hibrid” de licitaţie să le permită vânzarea de lucrări de artă mai scumpe, dat fiind că oamenii în general evită să dea mai mult de
    1 milion de dolari pe ceva ce nu au putut verifica personal.

  • Aşa s-a ascuns alcoolul

    Aşa s-a gândit şi casa de licitaţii Sotheby’s, care a organizat săptămâna trecută o vânzare de articole de pe vremea sau din preajma acestui moment al istoriei, menite servirii şi consumului de băuturi alcoolice, printre care şi unele gândite să ascundă faptul că utilizatorul lor s-ar fi atins de băutură. Printre obiectele scoase la licitaţie s-au aflat un shaker  în formă de pinguin din 1936, un shaker în formă de far, un binoclu care e, de fapt, format din două sticluţe metalice pentru alcool ori nişte sticle speciale denumite „stingătoare de sete”, scrie CNN. 

  • Colecţionari de caritate

    Aşa se face că în ultima vreme au avut mare succes la vânzare afişele, desenele, gravurile şi copiile printate după lucrări digitale, scrie The Telegraph.
    Licitaţiile, organizate online, au ca scop strângerea de fonduri pentru sistemele de sănătate din diverse ţări, mai ales în scopul cumpărării de echipamente de protecţie pentru personalul medical, pentru OMS, pentru refugiaţi ori pentru a susţine artiştii fără posibilităţi materiale.
    S-au vândut bine afişe cu „Thank God for Immigrants” realizate de artistul Jeremy Deller, banii mergând la o organizaţie de refugiaţi şi la una care se ocupă de bănci de alimente, sau 250 de copii după un tablou al scriitorului şi artistului Harland Miller care reprezintă o copertă imaginară a unei cărţi de la Editura Penguin intitulată „Who Cares Wins” la 5.000 de lire sterline bucata, banii ajungând la organizaţii care ajută sistemul de sănătate din Marea Britanie, New York şi Hong Kong.
    Colecţionarul atent cu banii lui se poate îndrepta şi spre ceva disponibil pe platforma online Artsy, care găzduieşte numeroase galerii, târguri de artă şi case de licitaţii. Spre exemplu, se poate achiziţiona o versiune printată a unui peisaj de primăvară realizat de artistul David Hockney pe o tabletă iPad, pentru suma de 55.000 de dolari.

  • Ministerul de Finanţe vrea să împrumute 1 mld.lei prin vânzarea de titluri de stat în această săptămână. Ratele de dobândă au o tendinţă de scădere şi s-au diminuat săptămâna trecută cu 1,5%, la 4,88% la 10 ani

    Ratele de dobândă la titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani emise de Ministerul de Finanţe au avut o tendinţă de scădere la licitaţiile de săptămâna trecută, reducându-se cu 1,5%, la 4,88%, în contextul ameliorării percepţiei de risc investiţional pe pieţele financiare internaţionale, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Spread-ul de dobândă s-a redus cu 4,9% la 1.85 puncte procentuale.

    De la începutul anului, dobânzile au crescut cu 10,7%.

    La licitaţiile organizate săptămâna trecută, ministerul a atras 817 milioane lei prin prin titluri scadente în august 2022 şi 885 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa iulie 2025, la costuri medii anuale de 3,73%, respectiv 4,02%.

    În cursul acestei săptămâni, statul va organiza două licitaţii de titluri scadente în decembrie 2022 (460 milioane lei) şi februarie 2025 (575 milioane lei).

    De asemenea, pe 23 aprilie sunt programate alte două licitaţii de titluri de stat, fiecare în valoare de 345 milioane lei, cu scadenţe în 2028, respectiv 2023.

     

     

  • Cum să-ţi creşti clienţi pentru licitaţii

    Pentru a-i atrage pe colecţionarii tineri, casa de licitaţii Philips, specializată pe arta secolelor XX şi XXI, le propune artişti din generaţia lor, în timp ce Sotheby’s, care urmărea să le vândă milenialilor lucrări ale vechilor maeştri (pictori europeni de până spre anul 1800), a apelat la Victoria Beckham, care a expus tablouri ale acestora în magazinul ei de la Londra. Pe de altă parte, Christie’s s-a asociat cu producătorul de skateboarduri şi îmbrăcăminte Supreme, scoţând la licitaţie trei skateboarduri create de Damien Hirst şi o maşină de pinball. 

  • Merge şi o copie

    Bineînţeles, cei care le cumpără ştiu foarte bine ce achiziţionează, casele de licitaţii neascunzând adevărul. Copiile după tablourile artiştilor celebri de până în secolul XIX, scrie CNN, se pot vinde cu câteva zeci, sute sau chiar milioane de dolari, ele fiind realizate fie în timpul vieţii artiştilor, de către ucenici ai acestora, fie la ceva vreme după, de către pictori care-şi exersau mâna. Experţii susţin că astfel de reproduceri pot reprezenta şi ele o investiţie, cu condiţia să fie ale unei opere foarte cunoscute, iar cele mai valoroase sunt cele realizate în timpul vieţii artistului care a pictat originalul. 

  • Numai pentru colecţionari: ce s-a mai schimbat pe piaţa licitaţiilor de maşini

     În ultima vreme a câştigat însă teren Bring a Trailer, care organizează licitaţii de maşini de colecţie cinci zile pe săptămână, scrie LA Times. Bring a Trailer acceptă cel mult jumătate din maşinile propuse spre vânzare, iar după inspecţie trimite la vânzător un specialist care să afle toate detaliile disponibile despre autovehicul şi păstrează pentru public toate informaţiile postate pe site-ul său despre un model sau altul.

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Cum să furi un tablou de 160.000 de euro cu sacoşa de cumpărături. S-a întâmplat la o casă de licitaţii din Viena, cu un tablou de Renoir

    Tabloul fusese estimat de specialişti la suma de 160.000 de euro.
     
    “Cei trei suspecţi au părăsit locul faptei folosind trei ieşiri diferite şi apoi au dispărut”, a transmis poliţia din Viena într-o declaraţie oficială.
     
    Autorităţile au făcut publice imaginile surprinse de camerele de supraveghere luni dimineaţă, cu menţiunea că hoţii erau, “evident, profesionişti”, arată Reuters.
     
    Pictorul impresionist Pierre-Auguste Renoir a trăit între anii 1841 şi 1919, fiind unul dintre cei mai prolifici creatori ai curentului artistic. Este celebru mai ales pentru portrete şi scene în aer liber care surprind viaţa modernă. În 1990, lucrarea sa “Bal du moulin de la Galette” a fost vândută la licitaţie pentru 78 de milioane de dolari. O licitaţie pentru tabloul său “Paysage Bords de Seine” a fost anulată în 2012, după ce s-a dovedit că pictura era furată de la Muzeul de Artă din Baltimore, SUA, de unde dispăruse în 1951.