Tag: Lagarde

  • BCE: Zona euro ar putea înregistra o scădere economică între 5% şi 12% anul acesta

    Economia zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% din PIB anul acesta, afirmă Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), avertizând că efectele restricţiilor antiepidemice generează o “mare incertitudine”.

    “Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace”, afirmă Christine Lagarde, citată de cotidianul Le Figaro.

    Conform Eurostat, valoarea PIB-ului statelor din zona euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru din 2020.

    “Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru”, a avertizat preşedintele BCE.

    Creşterea economică ar urma să se normalizeze “în anii care urmează”, a subliniat Christine Lagarde.

  • Prima femeie care reuşeşte într-un univers condus anterior de bărbaţi: a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8, a condus FMI şi conduce acum BCE

    Christine Lagarde este prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8 (Franţa), este prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi este prima femeie care conduce Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste premiere vin într-un univers financiar mondial dominat şi condus mult timp de bărbaţi. Care este povestea Christinei Lagarde?

    Sistemul financiar este în continuare dominat de bărbaţi, dar criza financiară şi economică care a izbucnit în 2007/2008 a trecut unele dintre cele mai importante frâie în mâinile unor femei care rescriu istoria leadershipului în instituţiile financiare mondiale. Christine Lagarde a fost caracterizată ca o figură impunătoare, carismatică, cu o personalitate foarte puternică, care se evidenţiază clar ca lider. Se simte în largul ei când vorbeşte cu oamenii, nu este arogantă şi abordează direct problemele, jonglând cu cuvintele cu diplomaţie. Este renumită pentru abilităţile solide de negociere şi nu este de mirare, având în vedere faptul că a lucrat mulţi ani ca avocat corporatist şi a avut multe funcţii în viaţa politică în Franţa.
    Din poziţiile importante deţinute în lumea finanţelor internaţionale, franţuzoaica Christine Lagarde (63 de ani) – supranumită „rock star of finance” –  a ajuns să-şi pună amprenta asupra întregii economii mondiale, să influenţeze pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele rostite, şi, practic, să-şi pună indirect amprenta asupra vieţii fiecăruia dintre noi prin deciziile pe care le girează.
    Născută în anul 1956 la Paris într-o familie de profesori, Christine Madeleine Odette Lagarde este avocat de profesie, absolventă a Şcolii Superioare de Drept din Paris şi a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence. Franţuzoaica este divorţată, mamă a doi copii, vegetariană, pasionată, printre altele, de yoga şi grădinărit. În adolescenţă a fost membră a echipei naţionale de înot sincron.
    Christine Lagarde are o importantă experienţă internaţională, fiind timp de mai mulţi ani şefa firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie din Chicago. Până să ajungă în fruntea FMI, a deţinut diverse portofolii de ministru în Franţa, ajungând şi ministru de finanţe – prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8. Financial Times a desemnat-o în 2009 cel mai bun ministru de finanţe din zona euro, în timp ce revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume.
    În 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional de la înfiinţarea acestuia în 1944. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea managing director al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2007/2008, având un rol important în salvarea euro. Ea a condus instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington în perioada 2011-2019. FMI a redevenit un pion important pe scena finanţelor internaţionale odată cu venirea crizei economice mondiale, după ce anterior ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice raţiunea de a mai exista şi se uita cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze.
    Pe parcursul crizei, realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
    La FMI Christine Lagarde a fost cu ochii şi pe creşterea economică, iar după ce a părăsit Washingtonul pentru Frankfurt în toamna anului 2019, pentru a prelua conducerea BCE, ea urmăreşte în continuare, printre altele, şi relansarea creşterii economice.
    Alegerea Christinei Lagarde la conducerea BCE – instituţia din inima zonei euro a fost o surpriză, cu atât mai mult cu cât a fost exclusă această posibilitate în trecut. O alegere neconvenţională şi controversată pentru şefia BCE în condiţiile în care ea nu a fost nici economistă, nici şef de bancă centrală, după cum au criticat unii analişti.
    La conducerea BCE, noul gardian al euro a primit o moştenire destul de dificilă, concretizată în normalizarea politicii monetare, caracterizată în prezent de dobânzi foarte mici şi chiar negative şi de reluarea achiziţiilor de active de către BCE, şi îndepărtarea pericolului „japonizării“ Europei. Japonia a ajuns în deflaţie după spargerea unei bule financiare în 1990. Iar inflaţia şi dobânzile reduse pentru o perioadă mare reduc dramatic spaţiul de manevră într-o nouă criză economică.
    Strategia adoptată după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, cu stimulente importante şi recapitalizări bancare, a dat rezultate câţiva ani, dar acum, inflaţia, un indicator al echilibrului economiei urmărit de BCE şi Fed, este sub ţintă atât în zona euro, cât şi în SUA. Iar politicile radicale precum ratele negative ale dobânzilor au devenit foarte nepopulare în unele ţări.
    Predecesorul Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avut grijă de zona euro în cea mai dificilă perioadă din istoria acesteia, reuşind să salveze euro, să ţină uniunea monetară închegată şi să scoată economia din criză, cu un efort financiar fără precedent, dar şi cu discursul devenit celebru prin cele trei cuvinte, „orice este nevoie“ („whatever it takes”) pronunţat la paroxismul crizei datoriilor suverane din zona euro.
    În primul său discurs important de la ocuparea funcţiei de preşedinte al BCE, Christine Lagarde a cerut ajutor guvernelor europene, care lasă pe umerii băncilor centrale obiectivul relansării economiilor, pentru ca economia zonei euro să se revigoreze. Ea a explicat că este nevoie de un nou mix de politici în care investiţiile publice sunt accelerate pentru reducerea greutăţii ce apasă pe politicile monetare de stimulare pentru ca regiunea să se revigoreze. Franţuzoiaca a transmis că instituţia pe care o conduce va continua să sprijine economia zonei euro şi a spus că politica bugerară este un element cheie pentru depăşirea celor două provocări principale ale uniunii monetare: schimbarea naturii comerţului global, blocat de politici protecţioniste, şi încetinirea creşterii economice interne.
    „Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.
    Într-un context economic delicat, marcat de semnale mixte, cu provocări precum Brexitul, războiul comercial SUA-China şi disensiuni la nivelul Europei (şi chiar în cadrul boardului BCE), fosta şefă a FMI a optat pentru cartea prudenţei la primele decizii în fruntea BCE, începându-şi mandatul cu menţinerea dobânzilor pentru zona euro la minime record, în ton cu aşteptările. BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni.
    Banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere economică pentru regiune în 2020, de la 1,2% la 1,1%.
    Christine Lagarde şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0% şi menţinând la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le stimula să crediteze economia reală. În plus, facilitatea de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%.
    Mesajul transmis de noua preşedinţie a BCE a rămas în linie cu cel susţinut de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei va ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.
    BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni – instituţia cumpără active de 20 mld. euro în fiecare lună – şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul ar urma să fie oprit „cu puţin timp înainte“ ca BCE să înceapă să majoreze dobânzile.
    Rămâne de văzut dacă Christine Lagarde va urma la conducerea BCE ritualul clasic, cu o coregrafie mai mult sau mai puţin strictă, sau va avea propria manieră de a trata problemele. Şi rămâne de văzut dacă ea va reuşi să convingă pieţele financiare şi să le dea încredere prin mesajele transmise de ea.
    Primele semnale indică faptul că şefa BCE intenţionează să îşi lase amprenta asupra instituţiei cu cea mai ambiţioasă strategie, Christine Lagarde cerându-le colegilor să înceapă un proces de analiză a ţintei de inflaţie, care nu a mai fost schimbată din 2003, conform Bloomberg. În acest proces vor fi incluse şi probleme precum tehnologia, inegalităţile sau schimbările climatice.
    Ţinta de inflaţie în zona euro este „sub, dar destul de aproape de 2%“, însă creşterea preţurilor este modestă, chinuindu-se să treacă de 1%, artizanii finanţelor europene nereuşind să restabilizeze inflaţia zonei euro, în ciuda anilor de impulsuri monetare masive.
    Christine Lagarde, care este mai degrabă un fost politician decât un economist, consideră că regândirea strategiei era necesară de mai mult timp. Ea vrea să asculte cetăţenii pentru ca BCE să nu „ofere aceeaşi predică pe care toţi o ştiu“, însă parametrii revizuirii strategiei nu sunt încă stabiliţi.


    Christine Lagarde în vizită la unul din cei mai mari „clienţi” ai FMI 

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. A semnat un împrumut record cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, România a convenit asupra unui pachet de finanţare în sumă de 19,95 de miliarde de euro de la finanţatorii externi (din care cea mai mare parte, respectiv 12,95 mld. euro, de la FMI), cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În vara anului 2013 Christine Lagarde, atunci şefa FMI, a ajuns la Bucureşti. Ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI în România: consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat.
    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale recente, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care însă, din păcate, s-a lăsat aşteptată mai mulţi ani în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi austeritate. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea. Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit în România un citat din francofonul Eugène Ionesco (un celebru dramaturg din Slatina care a plecat în Franţa), că „visurile şi angoasele ne unesc“. După trei acorduri succesive cu FMI, România a ajuns să fie macrostabilizată“, dar letargică, economia revigorându-se lent. 


    Carte de vizită

    ∫ 1956 Christine Lagarde s-a născut în Paris
    ∫ Are studii de drept la University Paris X, un master în economie şi finanţe la Political Science Institute din Aix-en-Provence şi un master în drept comercial (DESS in Commercial and Labour Law) la University Paris X Law School;
    ∫ 1981 S-a alăturat firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie ca associate şi a devenit după 18 ani preşedinte global al acestei firme;
    ∫ 2005
    A devenit ministru al afacerilor externe în Franţa, iar în 2007 a devenit ministru de finanţe şi economie în Franţa (prima femeie care a deţinut această poziţie într-o economie a G8);
    ∫ 2011-2019
    A fost şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI);
    ∫ 2019
    Din noiembrie a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene.

  • BREAKING Christine Lagarde a primit susţinerea Parlamentului European pentru funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene

    Lagarde, care anterior a deţinut funcţia de director al Fondului Monetar Internaţional, a fost nominalizată în luna iulie pentru această poziţie.

    Aceasta va fi succesoarea economistului italian Mario Draghi.

    În urma votului care a avut loc marţi la Strasburg, Franţa, Lagarde a primit 394 de voturi pentru, 206 împotrivă şi 49 de abţineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine îi ia locul puternicei Christine Lagarde la şefia FMI: Bulgăroaica Kristalina Georgieva, olandezul Jeroen Dijsselbloem şi finlandezul Olli Rehn, cei trei candidaţi de top

    Negociatorii europeni vor să ajungă rapid la un consens cu privire la propunerea lor pentru şefia FMI, temându-se că dacă nu se pun de acord rapid asupra unui singur candidat, riscă să piardă numirea în favoarea altei regiuni.

    Procesul pentru înlocuitorul lui Christine Lagarde se va concretiza în luna octombrie.

    Vineri, ministrul francez de Finanţe – care conduce negocierile în numele UE – a pus pe lista scurtă cinci nume pentru această funcţie, dar nu a anunţat un consens.

    Acum, dintre cei cinci, portughezul Mario Centeno şi ministrul spanio de Finanţe Nadia Calvino au fost eliminaţi, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Francezii şi spaniolii vor un european ca succesor al Christinei Lagarde la şefia Fondului Monetar Internaţional

    Următorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie european, apreciază miniştrii de Finanţe din Franţa şi Spania după ce guvernele au început negocierile pentru a decide cine va urma la conducerea instituţiei după Christine Lagarde, care a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.

    „Ce vrem noi în Franţa este să avem un candidat al Uniunii Europene care să o poată urma pe Lagarde la şefia FMI. Mai mult, vrem să putem lua rapid o decizie. În al treilea rând, vreau să avem un candidat unic, prezentat de UE fără rivalităţi interne”, spune Bruno Le Maire.

    În acelaşi timp, Nadia Calvino, ministru de Finanţe în Spania, spune că numirea unui european la şefia instituţiei este „prioritară”.

    Liderii UE au nominalizat-o anul trecut pe Lagarde la şefia Băncii Centrale Europene pentru a-i lua locul lui Mario Draghi.

     

  • Macron o propune pe Christine Lagarde pentru şefia Băncii Centrale Europene

    Oficialul francez a propus-o de asemenea şi pe Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Cehia şi Slovacia se opun în continuare propunerii ca socialistul Frans Timmermans să devină preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christine Lagarde, şefa FMI: 70% dintre economiile lumii vor încetini în perioada următoare. Tensiunile comerciale sunt cel mai mare pericol la adresa dezvoltării economice

    În perioada următoare, 70% din creşterea PIB-ului global va încetini, potrivit FMI şi Băncii Mondiale. Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI) a spus în cadrul Forumului Economic Astana că economia mondială este în acest moment în „slow-motion”, dar speră ca în 2020 să mai accelereze.

    „Accelerăm încet, dar în timp ce mergi încet, calcă cu încredere, spune un proverb. Aşa că astăzi aş vrea să împrumut ideea aceasta: accelerează lent, dar cu încredere. În creşterea globală, în acest moment este mai mult slow-motion decât accelerare. În 2019, vedem 70% din PIB-ul global încetinind, nu neaparat că ar veni o recesiune”, a spus Christine Lagarde în cadrul evenimentului.

    Astana Economic Forum este unul dintre cele mai mari evenimente economice anuale din Asia Centrală, care adună economişti, analişti, bancheri şi lideri de business din toată lumea pentru a dezbate provocările actuale şi de viitor din regiune şi la nivel mondial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Scene de groază pentru Christine Lagarde: Avionul şefei Fondului Monetar Internaţional a fost forţat să aterizeze de urgenţă în Argentina

    Un zbor operat de American Airlines, în care se afla Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional, a aterizat de urgenţă în Argentina, la scurt timp după ce a decolat din aeroportul Ezeiza din Buenos Aires, potrivit Reuters.

    Publicaţiile locale Clarin şi La Nacion au raportat că zborul, ce trebuia să ajungă în Statele Unite, a experimentat o depresurizare a cabinei la 200 de kilometri nord de capitala Argentinei şi s-a întors în Ezeiza pentru a ateriza.

    Lagarde s-a aflat în Argentina în weekend pentru întâlnirea miniştrilor de finanţe şi a preşedinţilor de bănci centrale din G20.

    Un purtător de cuvânt al FMI nu a răspuns imediat agenţiei de ştiri Reuters pentru comentarii, însă nu a fost raportat niciun rănit în urma incidentului.

     

  • Petrecerea s-a terminat: Vine o nouă CRIZĂ. FMI anunţă un nou dezastru, o furtună financiară perfectă care va avea urmări catastrofale

    Lagarde a avertizat cu privire la ameninţarea în creştere a unui război mondial şi la creşterea rapidă a datoriilor publice şi private la nivel mondial. Şefa FMI a subliniat însă că economia mondială îşi continuă creşterea solidă şi că rămâne optimistă cu privire la restul acestui an şi la 2019.

    Comentariile acesteia vin cu o săptămână înainte ca miniştrii de finanţe din întreaga lume să se reunească în Washington pentru a discuta despre „norii negri care se adună la orizont”, după cum a declarat Lagarde.
    Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că datoriile Chiniei s-au umflat atât de mult încât pot pune în pericol sta­bi­litatea financiară globală.

    Cu alte cuvinte, una dintre cele mai pres­ti­gioase instituţii financiare interna­ţionale averti­zea­ză că din China ar putea veni o nouă criză finan­ciară.

    Un prezicător mai puţin mainstream decât FMI crede că următoarea criză va veni din Occident, de la mari companii din topul Fortune 500. Marea criză financiară din 2007-2008, care a explodat în SUA sub presiunea creditelor ipotecare subprime şi a prăbuşirii băncii de investiţii Lehman Brothers, nu a fost prezisă de instituţii consacrate, ci de câţiva analişti ca Nouriel Roubini şi Raghuram Rajan, fost economist-şef al FMI între 2003 şi 2006 şi guvernator al băncii centrale a Indiei între 2013 şi 2016. Criza i-a făcut pe aceştia celebri şi a redus credibili­tatea în bănci centrale precum BCE, care n-a recunoscut furtuna financiară nici când aceasta i-a spart uşa. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Şefa FMI, una dintre cele mai puternice femei din lume, a fost găsită vinovată. Ce pedeapsă va primi

    Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internaţional, a fost găsită vinovată de “neglijenţă” de către judecătorii Curţii de justiţie a Franţei în procesul privind plăţi ilegale în valoare de 400 de milioane de euro făcute către omul de afaceri francez Bernard Tapie.

    Judecătorii instanţei de arbitraj au hotărât ca directorul FMI să nu primească nicio sancţiune. Christine Lagarde risca până la un an de închisoare şi o amendă penală de 15.000 de euro.

    Decizia Curţii de Justiţie a Republicii Franţa poate fi contestată la Curtea de Casaţie.

    Conform unor surse citate de postul francez RTL, Christine Lagarde a părăsit Franţa înainte de anunţarea verdictului, fiind la Washington. Statutul FMI nu prevede demiterea automată în cazul condamnării.

    Cazul datează de acum aproape 20 de ani, când Christine Lagarde era ministru al Economiei în Administraţia preşedintelui Nicolas Sarkozy. Christine Lagarde fusese inculpată în Franţa în decembrie 2015, iar pentru iniţierea procesului a fost nevoie de aprobarea instanţei supreme. Decizia de inculpare, în decembrie 2015, a fost surprinzătoare, dat fiind că procurorii recomandaseră în septembrie încetarea anchetei care o viza pe Christine Lagarde.

    Fostul ministru al Economiei a fost cercetată pentru neglijenţă în serviciu, reproşându-i-se că nu s-a opus unei decizii de arbitraj şi nu a formulat recurs contra sentinţei din iulie 2008 care îl favoriza pe Bernard Tapie. Dosarul se referă la o sentinţă de arbitraj prin care Bernard Tapie a primit 403 milioane de euro, dintre care 45 de milioane ca prejudiciu moral, pentru încheierea unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind vânzarea Adidas în 1994.

    Christine Lagarde a argumentat, pe parcursul investigaţiei şi a procesului, că a acţionat în interesul statului francez, prin respectarea în totalitate a legii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro