Tag: JP Morgan

  • Bula Facebook şi listarea la bursă

    Ce este o ofertă publică de listare la bursă? Reprezintă momentul când acţionarii unei companii renunţă la o parte din proprietatea asupra companiei pe care au fondat-o pentru a atrage capital. În momentul listării la bursă, un număr de acţiuni ale companiei listate devin disponibile pentru a fi vândute, mai mult sau mai puţin liber, pe piaţă. Capitalul obţinut din vânzarea acelor acţiuni revine direct fondatorilor şi investitorilor iniţiali în companie. Odată ajunse pe piaţa liberă, acţiunile vor fi desigur vândute şi revândute între investitorii ulteriori, dar profiturile speculative obţinute din revânzările secundare nu mai ajung însă la fondatorii afacerii. Aşadar, putem considera că listarea la bursă devine, pentru cercul restrâns al fondatorilor şi investitorilor timpurii, momentul culegerii roadelor investiţiei şi încrederii iniţiale.

    Un element esenţial al oricărei listări la bursă este preţul iniţial de tranzacţionare, cu alte cuvinte preţul cu care fondatorii îşi vând creaţia. Evident, fondatorii vor dori maximizarea preţului iniţial, de aceea vor pune presiune în sus. Ei sunt însă limitaţi în ambiţiile lor de cererea aşteptată din piaţă, care poate fi descurajată în cazul unui preţ prea mare. Pe de altă parte, stabilirea unui preţ prea mic este păguboasă pentru fondatori, pentru că acţiunile, odată ajunse în piaţă, se vor revinde la preţuri mai mari. Ceea ce înseamnă că o parte din capitalul ce ar fi putut fi atras rămâne pe masă, fiind fructificat de investitorii secundari.

    De găsirea echilibrului perfect între dorinţele fondatorilor şi cererea din piaţă – corespunzătoare valorii percepute a afacerii ce se listează – se ocupă servicii financiare specializate. În cazul Facebook, cele cinci bănci menţionate mai sus. Operaţiunea de listare la bursă este arta subtilă a monetizării valorii şi a percepţiilor – obiective sau subiective.Facebook speră să strângă 5 miliarde $ din această listare la bursă, ducând compania la o capitalizare de piaţă apropiată de 100 de miliarde de dolari. Asta înseamnă că Facebook mizează pe o valoare percepută a businessului său aproximativ similară cu cea a Deutsche Post AG (listată la bursă în noiembrie 2000 cu un capital atras de 5,2 miliarde euro) sau a UPS (5,47 miliarde $ în noiembrie 1999). Este oare această pretenţie îndreptăţită? Mai întâi, să facem distincţie între valoarea de bursă a unei companii şi valoarea ei reală.

    Desigur, în teorie cele două valori ar trebui să coincidă. În definitiv, investitorii îşi bazează deciziile de a cumpăra sau vinde pe calcule realiste şi bine fundamentate. Aşa să fie? De fapt, lucrurile nu stau chiar aşa. În realitate, investitorii iau în considerare, pe lângă cifre şi date obiective, şi speculaţia subiectivă asupra intenţiilor celorlalţi investitori. Ca investitor, investesc de pildă în acţiuni Apple pentru că Apple este o companie creatoare de modele noi de afaceri şi de pieţe noi. Dar mai investesc de asemeni şi pentru că acţiunile Apple cresc constant din 2005 şi pentru că sunt convins că şi alţi investitori vor continua să cumpere, ridicând aşadar valoarea acţiunilor tot mai mult, de unde pot obţine un profit bun la vânzare.

    Personal apreciez mai mult metoda de evaluare a valorii reale a unei companii descrisă de profesorul Martin Campbell-Kelly în cartea sa “From Airlin Reservations to Sonic the Hedgehog: A History of the Software Industry”. Practic, profesorul face această reducere la absurd: ar fi afectată lumea şi economia în mod semnificativ de dispariţia subită de pe piaţă a companiei în cauză? Profesorul Kelly foloseşte această metodă pentru a diferenţia Microsoft (capitalizare de piaţă de 253,74 miliarde $ în februarie 2012) de IBM (capitalizare de piaţă 228,23 miliarde $ la aceeaşi dată). Dacă Microsoft ar dispărea, piaţa computerelor personale ar avea de suferit câteva luni, până când ar apărea alternativele Linux, OpenOffice etc. Ar fi o recuperare relativ uşoară. Dacă IBM ar dispărea mâine subit, zeci şi sute de mii de firme din toate domeniile economice, care îşi găzduiesc aplicaţiile critice şi centrele de date pe mainframe-uri şi sisteme de operare IBM şi-ar pierde coerenţa informaţională.

    Recuperarea dintr-o asemenea blocadă ar putea dura ani. Să facem câteva exerciţii de imaginaţie: în ce mod ar afecta lumea dispariţia subită a Deutsche Post sau a UPS? Am ales două companii care au atras din piaţă la listare aproximativ cât speră să atragă Facebook în 2012. Efectul ar fi major, chiar şi dacă doar pentru economia Germaniei sau a Statelor Unite. Ce s-ar întâmpla dacă Facebook ar dispărea mâine? Nimic. Nu s-ar întâmpla absolut nimic. Ar dispărea doar un canal de distribuţie pentru reclame, din care Facebook îşi atrage, conform cifrelor publicate cu ocazia anunţului intenţiei de listare, 86% din venituri. Iar utilizatorii Facebook şi-ar muta, cu acelaşi entuziasm al inocenţei, datele personale către Google sau alte reţele similare. Vorbim, aşadar, de o bulă Facebook? Părerea mea este că da. Mark Zuckerberg & Co. nu au niciun moment în vedere valoarea “reală” a companiei lor, aşa cum o înţelege profesorul Kelly, ci valoarea speculativă a ceea ce speră să obţină. Percepţia este subiectivă asupra naivităţii celorlalţi investitori, mai ales a celor retail.

    De fapt, Sean Parker, creator al Napster şi preşedinte fondator al Facebook (între 2004-2005), recunoaşte el însuşi, într-un interviu dat CNBC la Forumul Economic Internaţional de la Davos în ianuarie 2012, că este uimit faţă de cererea masivă de acţiuni Facebook: “În măsura în care există într-ade-văr bule în tehnologie, avem cu adevărat o bulă în jurul Facebook, în sensul că există o cerere imensă, deocamdată reprimată, în rândul investitorilor retail, de a avea acces la acţiunile Facebook”. În scrisoarea deschisă către investitori, intitulată “The Hacker Way”, trimisă de Mark Zuckerberg cu ocazia anunţului intenţiei de listare, fondatorul Facebook defineşte scopul companiei sale în termenii următori: “Facebook nu a fost creată iniţial pentru a fi o companie. A fost creată pentru a îndeplini o misiune socială – aceea de a face lumea mai deschisă şi mai conectată”. Zuckerberg continuă apoi în aceeaşi linie umanistă, comparând ceea ce face Facebook cu televiziunea şi presa scrisă şi susţinând că există o oportunitate istorică în a conecta întrea-ga lume, dând fiecăruia o voce şi ajutând la crearea societăţii viitorului. Conectarea oferită de Facebook ar ajuta, în viziunea lui Zuckerberg, la progresul întregii societăţi şi economii, per ansamblu, prin transformarea “socială” a instituţiilor şi industriilor. Ce menţionează el este că, pentru a putea realiza acest scop umanist, Facebook are nevoie de resursele financiare adecvate.

    Un motor economic sănătos (pe care Zuckerberg nu îl explică, însă e vorba evident de cele 86% din venituri din publicitate) este doar facilitatorul acestei misiuni umaniste, dar nu scopul în sine al Facebook. Pentru mine, scrisoarea “The Hacker Way” este încercarea conştientă a lui Mark Zuckerberg de a manipula emoţional tocmai intenţiile acelor investitori retail pe care îi pomeneşte Sean Parker în interviul său. Care va fi efectul previzibil al listării la bursă? Va fi efortul investitorilor de a-şi recupera cheltuiala făcută. Efortul lor de a monetiza singurul capital real al Facebook, cel despre care am auzit cu toţii atâtea zilele astea: datele noastre, ale celor 845 de milioane de utilizatori activi lunari. Ceea ce sună pe cât de previzibil, pe atât de îngrijorător.

  • Cand bogatii sar in ajutorul saracilor

    Produsul se adreseaza agricultorilor, producatorilor de alimente
    si consumatorilor din tarile in curs de dezvoltare si vrea sa ofere
    acces mai mare la instrumente de hedging, pentru protejarea
    consumatorilor si a producatorilor de zahar, faina, cacao, lapte,
    vite, porumb, soia sau orez.

    “Acest produs arata ceea ce poate face ingineria financiara cu
    bun-simt: sa faca viata mai buna pentru saraci”, a declarat Robert
    Zoellick, seful Bancii Mondiale. Produsul, denumit Agriculture
    Price Risk Management (APRM), va fi administrat de IFC, divizia BM
    pentru sectorul privat, si de grupul financiar JP Morgan.

  • Rupert Murdoch, Carlos Slim si JP Morgan isi unesc fortele pentru a cumpara Formula 1

    Imperiul media al lui Murdoch este in discutii preliminare cu
    miliardarul mexican Carlos Slim – si accepta consultatie din partea
    gigantului bancar JP Morgan- pentru a cumpara Formula 1 de la
    Bernie Ecclestone.

    Discutiile sunt inca la inceput si nu se stie daca vor ajunge la
    un consens. News Corporations a mai detinut pentru o scurta
    perioada de timp echipa de fotbal american LA Dodgers a vandut-o
    catre frank McCourt.

  • Analistii straini, pesimisti in privinta Romaniei si a Europei emergente

    Efectele dure ale masurilor de austeritate fiscala sunt de
    asteptat sa adanceasca Romania intr-o a doua faza a recesiunii,
    apreciaza Institutul International de Finante (IIF), intr-o
    cercetare publicata la inceputul acestei luni. “Impreuna cu
    reducerea drastica a cheltuielilor, majorarea TVA ar urma sa
    sustina restrangerea deficitului bugetar, conform planurilor, insa
    avand in vedere ca ajustarile fiscale se bazeaza in majoritate pe
    masuri luate ad-hoc, riscul unor derapaje in politicile economice
    va creste direct proportional cu apropierea alegerilor din 2012”,
    noteaza IIF.

    Expertii Institutului – principala asociatie internationala a
    bancilor si a institutiilor financiare, cu aproape 400 de membri
    din peste 70 de tari – nu sunt singurii care aduc in discutie
    riscurile legate de perioadele electorale: analistii de la Danske
    Bank scriu, intr-o cercetare de luna trecuta, ca “nemultumirea
    publica fata de masurile de austeritate este in crestere, iar
    riscurile de ordin politic reprezinta un semn de intrebare esential
    in raport cu perspectiva consolidarii fiscale din Romania”.

    La randul lor, analistii JP Morgan Chase au inrautatit
    estimarile pentru Romania, care in opinia lor va fi singura tara
    din Europa de Est cu scadere economica notabila in 2010. Fata de
    precedenta estimare, de la inceputul lunii iulie, care lua in
    calcul o scadere economica de 1% in 2010, urmata de o crestere de
    2,5% la anul, JP Morgan Chase si-a modificat previziunea, in
    raportul aferent lunii august, la -2% anul acesta, respectiv 1,5%
    in 2011. Banca americana are deci aceeasi viziune ca si FMI, care
    ia in calcul o scadere a economiei romanesti de 2% in acest an.

    Pe ansamblul Europei de Est, JP Morgan mai anticipeaza doar in
    cazul Bulgariei un usor declin pentru 2010, respectiv 0,5%, urmat
    insa de o crestere de 4%, in 2011.

    Referitor la inflatie, banca prevede pentru Romania o inflatie
    anuala de 8% la sfarsitul acestui an si de 7,2% la sfarsitul lui
    iunie 2011.

    Cat priveste sansele economiei romanesti de a iesi din
    recesiune, Danske Bank isi declara ingrijorarea cu privire la
    perspectiva consumului privat, a investitiilor si a ritmului de
    majorare a creditelor neperformante, adaugand insa ca “exista semne
    relativ puternice de redresare in sectorul productiei, avand in
    vedere ca exporturile sustin revenirea industriei”. Conform
    Eurostat, productia industriala a Romaniei a crescut cu 7,9% in
    luna iunie fata de aceeasi luna din 2009, dupa o crestere de 2,8%
    in luna mai, iar fata de mari 2010 a crescut cu 1,9%, unul dintre
    cele mai bune ritmuri din UE.

    Mai vechiul scepticism al Danske privind posibilitatea ca leul
    sa-si pastreze stabilitatea fata de euro si dolar avand in vedere
    continuarea recesiunii ii face pe bancherii danezi sa anticipeze o
    depreciere lenta a leului pe parcursul urmatorului an, de la
    nivelul actual de 4,23 lei/euro spre 4,50 lei/euro peste sase luni
    si 4,55 lei/euro peste 12 luni. In privinta raportului leu/dolar,
    acesta ar urma sa ajunga de la 3,29 lei/dolar in prezent la 3,75
    peste sase luni, pentru a-si reveni insa ulterior la 3,58 lei/dolar
    peste 12 luni.

    PARIURI PENTRU ECONOMIA GLOBALA

    Europa emergenta se confrunta cu aversiunea investitorilor fata
    de risc, care a dus pana acum la deprecierea mai multor monede din
    regiune, si cu nesiguranta privind iesirea din recesiunea a
    economiei globale, apreciaza la randul lor analistii IIF. Daca
    ratele dobanzilor raman relativ scazute in regiune, fiindca nici
    asteptarile privind inflatia nu sunt prea mari, cea mai mare
    incertitudine ramane insa cea privind reluarea creditarii de catre
    bancile care opereaza aici, adauga IIF.

    In privinta zonei euro si a economiei americane, IIF dovedeste
    un scepticism similar: daca perspectiva pe termen scurt arata mai
    bine, gratie performantei Germaniei, cresterea pe ansamblu a zonei
    euro este de asteptat sa fie mai slaba in 2011 decat in 2010, avand
    in vedere ca atunci va disparea efectul stimulentelor economice
    acordate in primii ani dupa criza, iar masurile de austeritate
    fiscala anuntate de guvernele occidentale vor incepe sa-si faca
    efectul. Acelasi va fi si modelul dupa care va evolua economia
    americana, asa incat pentru prima jumatate a anului viitor este de
    asteptat ca resorturile cresterii sa fie foarte slabe, cu
    posibilitati de ameliorare abia in a doua jumatate a lui 2011.

    In aceste conditii, previziunile IIF vorbesc de o crestere de 6,7% pentru
    economiile in curs de dezvoltare in 2010, realizata in mare parte
    pe seama Asiei si a Americii Latine, in timp ce Europa de Est va
    evolua sub asteptarile de pana acum. Economiile din tarile
    dezvoltate vor reusi doar o crestere de 2,5%.

    In opinia analistilor de la JP Morgan, foarte asemanatoare cu
    cea a IIF, economiile in curs de dezvoltare vor creste cu 6,8% anul
    acesta, iar cele dezvoltate cu 2,5%. Europa emergenta (tarile din
    Europa Centrala si de Est plus Rusia si Turcia) ar urma sa aiba o
    crestere de 3,9%, sustinuta de Turcia (5,9%), Rusia (5%) si Polonia
    (3,5%), in timp ce zona euro ar reusi doar o crestere de 1,3%,
    trasa in sus de Germania (2,2%). SUA vor termina anul cu un avans
    de 3%, China – 10%, India – 8,3%, iar America Latina va beneficia
    de o crestere de 5,4%.

    In functie de astfel de previziuni ar trebui citite si
    perspectivele de investitii de portofoliu in pietele analizate: IIF
    apreciaza ca influxurile de capital catre pietele din Asia sau
    America Latina vor ramane substantiale, gratie dobanzilor
    atractive, comparativ cu cele din economiile dezvoltate, iar cei de
    la JP Morgan si-au majorat estimarea privind fluxurile de
    investitii concentrate pe titlurile cu venit fix emise de statele
    in curs de dezvoltare din aceleasi zone, de la 50-55 de miliarde de
    dolari la 70-75 de miliarde in 2010. Inca o data, acest optimism nu
    se refera la Europa Centrala si de Est, singurele state bine cotate
    din vecinatatea acestei regiuni fiind Rusia si Turcia.

  • Analistii straini vad scaderi intre 1% si 2,5% ale economiei romanesti in 2010

    Banca americana a inrautatit previziunea pentru scaderea
    economica a Romaniei de la o estimare precedenta de -0,7%. “Atata
    vreme cat cererea in zona euro tinde sa-si reduca ritmul pe masura
    ce ne apropiem de 2011, exista prea putine premise pentru o reluare
    a cresterii in Romania”, apreciaza Mai Doan, analist al bancii, care adauga ca
    “declinul investitiilor si al consumului privat au continuat sa
    greveze performanta economica in primul trimestru, reflectand
    somajul la cote inalte si stagnarea creditului”.

    In primul trimestru, economia a scazut cu 2,6% fata de acelasi
    interval din 2009, dupa un ultim trimestru al anului trecut in care
    s-a contractat cu 6,5%.

    In privinta deficitului bugetar, pe care autoritatile lupta sa-l
    mentina sub 6,8% din PIB, conform programului cu FMI, Mai Doan
    crede in probabilitatea unor “alunecari”, in sensul unui deficit de
    7,3% din PIB pana la sfarsitul anului, atata vreme cat disputele
    politice asupra celor mai potrivite metode de a reduce cheltuielile
    si de a mari veniturile afecteaza stabilitatea finantarilor din
    strainatate. “Finantarea este acoperita pe termen scurt de a cincea
    transa din creditul FMI-UE, dar ramane o problema pe termen mediu.
    Blocajele din partea opozitiei fata de masurile de austeritate fac
    sa nu fie exclus un scenariu al alegerilor anticipate”, ceea ce ar
    face mai dificil accesul la finantare de pe pietele internationale
    de capital.

    Majorarea TVA va duce rata inflatiei peste 8% pana la sfarsitul
    anului si va pune capat pana la anul ciclului de reduceri ale
    dobanzii promovat de-a lungul ultimilor doi ani de BNR, considera
    Mai Doan. “Banca centrala are mainile legate. Ciclul reducerilor
    s-a oprit, dupa toate probabilitatile, insa s-ar putea relua la
    anul, spre a contrabalansa masurile de austeritate fiscala si a
    sustine cresterea economica.”

    La randul lor, analistii Oxford Economics, in nota din 5 iulie,
    apreciaza ca majorarea TVA de la 19% la 24% va lovi puternic in
    cererea de consum si va duce la o scadere a PIB cu 2,5%, “in
    conditiile in care majorarea inflatiei va pune capat reducerilor de
    dobanda din partea bancii centrale”.

    In acelasi timp, JP Morgan Chase a modificat in ultimul sau
    raport previziunea privind evolutia PIB in Romania de la 1% la -1%,
    coborand in acelasi timp estimarea pentru 2011, de la 2,8% la 2,5%.
    Cu aceasta, Bulgaria a ramas singura tara din Europa de Est pentru
    care JP Morgan anticipeaza scadere economica in 2011, cu mentiunea
    insa ca Bulgaria ar urma sa piarda 0,5% din PIB anul acesta si sa
    castige la anul 4%.

    Banca americana ia in considerare o inflatie anuala de 8% in
    Romania la sfarsitul anului in curs si de 7,2% pana la sfarsitul
    lunii iunie 2011.

    Si Institutul pentru Studii Economice Internationale de la Viena
    (WIIW) considera, in raportul din 8 iulie asupra Europei Centrale
    si de Est, ca economia Romaniei va scadea cu 1% anul acesta, dupa
    care la anul va reveni la un plus de 1,5%, inferior celorlalte
    state din regiune, cu exceptia Letoniei si a Lituaniei.

    Romania ar urma sa fie una dintre cele trei tari din Est unde
    recesiunea continua si in 2010, cu diferenta esentiala insa ca
    economia lor s-a prabusit cu cele mai mari rate din Europa
    (Lituania – scadere de 15% in 2009, dupa care ar urma o scadere de
    1,5% anul acesta; Letonia – minus 18% in 2009, minus 3,5% in 2010).
    In prognoza sa din martie, WIIW considera inca posibila o crestere
    zero pentru Romania in 2010, urmata de o redresare cu 3% la
    anul.

  • Trebuie sa ne temem pentru ce va fi in 2011? Analistii JP Morgan cred ca da

    Pentru anul acesta, banca isi pastreaza deocamdata estimarea
    optimista privind o crestere economica de 1%.

    Explicatia analistilor este ca din cauza cererii interne scazute
    in Europa Centrala de Est (cu exceptia Poloniei), redresarea
    depinde in masura decisiva de ceea ce se intampla in principalele
    piete din zona euro si deci va fi influentata direct de evolutiile
    de acolo. Cel mai bine sunt pozitionate Polonia, cu o piata interna
    solida si mai putin dependenta de exporturi, si Cehia; pentru
    ambele tari sunt previzibile in 2011 masuri de austeritate mai
    putin pronuntate decat in restul Europei, deci cu risc mai redus de
    a afecta cresterea economica.

    La polul opus, conform JP Morgan, sunt Romania si Ungaria, care
    vor fi lovite mai mult de conjunctura (o redresare care va pierde
    suflu in zona euro si masuri de austeritate mai intense). Pentru
    Romania si Ungaria, in plus, banca americana nu mai intrevede
    posibilitatea unor reduceri ale dobanzilor, avand in vedere nevoia
    de a proteja monedele nationale de presiunile in directia
    deprecierii, nevoie evidenta din moment ce ambele tari au o
    proportie mare de credite in valuta.

    Raportul de saptamana trecuta al JP Morgan estimeaza pentru
    Bulgaria o scadere a PIB de 0,5%, urmata de o crestere de 4% la
    anul (comparativ cu estimarea din luna mai – 1,5% in 2010 si 4,5%
    in 2011). Pentru Ungaria, prognoza este de 0,8%, respectiv 3% (in
    mai, banca estimase 4% in 2011), pentru Cehia de 2%, respectiv 3,2%
    (revizuit de la 4%), iar pentru Polonia are in vedere o crestere de
    3,2% anul acesta si de 3,7% (revizuit de la 4,2%) in 2011.

    In ce priveste perspectiva zonei euro, JP Morgan considera ca in
    trimestrele II si III se face simtita o revenire ciclica, asociata
    cu reinnoirea stocurilor, cu ultimele efecte ale pachetelor de
    stimulare economica si fiscala aplicate de guverne si cu influenta
    deprecierii euro. Acesti factori vor face ca zona euro sa reuseasca
    o crestere a PIB de 3% in trimestrul II si de 2% in trimestrul III,
    insa influenta lor va pali spre sfarsitul anului, astfel incat
    cresterea va incetini la 1%, ritm care se va pastra si in primele
    doua trimestre din 2011.

    In schimb, contra tendintei de crestere actioneaza criza
    datoriilor suverane, care din toamna se va face din nou simtita pe
    pietele financiare si pe piata bancara, iar incepand din 2011,
    politica fiscala va deveni restrictiva in toata zona euro, ceea ce
    va frana cresterea. Totusi, sustin analistii bancii, din a doua
    parte a lui 2011 este de asteptat ca revenirea ciclica sa se reia,
    pe masura ce o parte din tensiunile asociate cu criza datoriilor
    suverane vor disparea.

    Redresarea va ramane insa foarte asimetrica intre nordul si
    sudul zonei euro: in Germania, PIB va creste in medie cu 2,1% pana
    la jumatatea anului viitor; in schimb, pentru Grecia si Portugalia
    este de anticipat o “recesiune adanca”, pentru Spania o “recesiune
    moderata”, iar pentru Italia stagnare. JP Morgan prevede pentru
    zona euro o crestere de 1,3% anul acesta si de 1,4% la anul.

    In privinta inflatiei in Romania, JP Morgan considera ca rata
    anuala a acesteia va ajunge la sfarsitul trimestrului al doilea la
    4,4% in raport cu aceeasi perioada a anului trecut (cifra
    inferioara fata de 4,6% in estimarea din 14 mai), respectiv la 4,7%
    la sfarsitul lui decembrie si 4,5% la sfarsitul lui iunie 2011.
    Tinta de inflatie asumata de BNR este de 3,7% pentru 2010, ceea ce
    inseamna ca orice inflatie intre 4,7% si 5,7% s-ar situa in
    limitele tintite de banca centrala.

  • JP Morgan recomanda reducerea expunerii pe bancile grecesti

    Explicatia tine de faptul ca masurile fiscale restrictive
    aprobate de guvernul elen vor influenta negativ si evolutia
    economiei, si calitatea activelor bancare, ducand la o crestere a
    costurilor de finantare, in special in contextul in care costul
    indatorarii pentru Grecia a crescut pe piata.

    “In conditiile unui acces limitat pe piete, pe masura ce
    ingrijorarea investitorilor a evoluat de la chestiunile de
    lichiditate la cele legate de solvabilitate, severitatea
    problemelor pentru bancile grecesti a crescut la niveluri pe care
    nu le-am anticipat”, sustin analistii JP Morgan,
    intr-un raport publicat marti.

    Ca atare, raportul modifica si tinta de pret pentru perioada
    urmatoare, si recomandarea de investitie la “underweight” (scaderea
    expunerii pe un titlu), de la “overweight” (cresterea expunerii)
    pentru National Bank of Greece (tinta de pret – 9,80 euro, in loc
    de 25 de euro), Eurobank (3,80 euro, de la 7,60 euro) si Alpha Bank
    (4,70 euro, de la 10 euro). Pentru Bank of Cyprus, recomandarea se
    modifica de la “overweight” la “neutral” (tinta de pret: 4,50 euro,
    de la 6,80), iar pentru Piraeus Bank de la “neutral” la
    “underweight” (tinta de pret: 3,90 euro, de la 7,30).

    Toate bancile de mai sus sunt prezente si in Romania (Eurobank
    prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Romaneasca).

    “In eventualitatea unei restructurari cu 40% a datoriei Greciei,
    ar fi nevoie de capital suplimentar de 10-15 miliarde de euro
    pentru bancile grecesti si vom vedea o scadere cu peste 25% a
    sectorului financiar, in conditiile unor potentiale injectii de
    capital si ale schimbarii actionariatului”, scriu analistii JP
    Morgan.

    LUATI AUR DE LA POPULATIE

    Daca insa nu va avea loc o restructurare a datoriei suverane
    (obligatiuni), iar stabilizarea economiei va avea loc inainte de
    2012, cu o scadere mai putin pronuntata a economiei, atunci
    scenariul redresarii mai rapide a bancilor este plauzibil. Pentru
    aceasta, sustin analistii JP Morgan, ar fi nevoie insa de masuri
    exceptionale – fie de privatizarea masiva a unor active de stat,
    fie de succesul pachetului de asistenta UE-FMI atat in Grecia, cat
    si la nivelul Uniunii, fie chiar de o campanie de colectare de aur
    si bijuterii de la populatie, asa cum s-a intamplat in Coreea dupa
    criza din 1998, sub sloganul “Strangeti aur de dragul Coreei”.

    Curioasa solutie a donatiilor de aur de la populatie, sau mai
    bine zis
    paralela
    cu ce s-a intamplat in Coreea, pare mai curand menita
    sa demonstreze prin reducere la absurd dificultatea situatiei in
    care se afla Grecia. Colectarea si vanzarea rezervelor de aur a mai
    fost adusa in discutie
    recent
    , insa in nici un caz ca o solutie serioasa la criza
    datoriilor grecesti, avand in vedere ca populatia de 10 milioane de
    oameni a Greciei n-ar putea furniza suficient aur sau alte metale
    pretioase si oricum e indoielnic ca ar fi dispusa in masa la astfel
    de donatii.

    Grecia dispune de rezerve de aur de 112,4 tone, in valoare de
    circa 4,2 miliarde de dolari. La sfarsitul primului trimestru al
    anului,
    datoria publica
    a tarii se ridica la 310,3 miliarde de euro
    (circa 385 miliarde de dolari).

  • JP Morgan: Romania mai are sanse la o crestere economica de 1% anul acesta

    In privinta inflatiei, JP Morgan considera ca rata anuala a
    acesteia va ajunge la sfarsitul trimestrului al doilea la 4,6%,
    respectiv la 4,7% la sfarsitul celui de-al treilea trimestru si
    4,5% la sfarsitul anului.

    La inceputul lunii mai, BNR a majorat tinta de inflatie pentru
    2010, de la 3,5% la 3,7% (cu marja de variatie de plus/minus 1%),
    in timp ce pentru la anul a marit-o de la 2,7% la 2,8%.

    Raportul JP Morgan estimeaza pentru Bulgaria o scadere a PIB de
    1,5% in acest an, urmata de o crestere de 4,5% la anul. Pentru
    Ungaria, prognoza este de 0,8%, respectiv 4%, pentru Cehia de 2%,
    respectiv 4%, iar pentru Polonia are in vedere o crestere de 3,2%
    anul acesta si de 4,2% in 2011.

    Relativul optimism al bancii americane in privinta mersului
    economiei in statele din Europa emergenta, a caror evolutie depinde
    direct de ceea ce se intampla in Vest, se explica prin faptul ca
    priveste intr-un mod mai echilibrat tendintele care se manifesta
    acum in zona euro: pe de o parte, perspectiva unor masuri de
    austeritate bugetara va aduce o crestere mai slaba decat anticipase
    in tarile de la periferia sudica a eurozonei, dar pe de alta parte,
    in “nucleul dur” al zonei, in special in Germania, deprecierea
    monedei europene e asteptata sa produca efecte pozitive.

    Analistii bancii considera ca actuala criza a datoriei publice
    din zona euro va incetini insa procesul de integrare a tarilor din
    Est, in ciuda faptului ca saptamana trecuta Comisia Europeana a
    declarat Estonia apta sa se alature eurozonei. JP Morgan se
    asteapta la schimbari in Pactul de Stabilitate si Crestere, legea
    de baza a zonei euro, mai exact in aplicarea stricta a regulii
    privind plafonul de maxim 60% din PIB permis pentru datoria
    publica. Aceasta ar afecta direct sansele Ungariei, care nu se va
    putea incadra in acest plafon pana la sfarsitul deceniului in
    curs.

    “Si mai importanta este scaderea entuziasmului fata de moneda
    unica in randul populatiei din Europa Centrala”, noteaza autorii
    raportului. Cresterea costului de finantare de pe pietele de
    capital pentru statele eurozonei a subminat credinta ca singura
    apartenenta la uniunea monetara europeana ar avea ca rezultat
    scaderea costului de indatorare.

    In plus, o tara ca Slovacia, care a intrat in zona euro in 2009,
    inaintea vecinelor sale, “tinde sa priveasca participarea la
    pachetul de salvare a Greciei ca fiind un ajutor dat unei tari mai
    bogate”. JP Morgan se refera la faptul ca guvernul slovac anuntase
    ca va aproba partea care-i revine din creditul de 110 miliarde de
    euro pentru Grecia (circa 800 de milioane de euro) numai dupa
    alegerile generale din iunie, insistand ca “nu vrea sa dea un cec
    in alb Greciei”, adica fara ca Atena sa-si asume un program drastic
    de reducere a datoriei publice.

    CRESTEREA ECONOMICA A ROMANIEI – ESTIMARI

    FMI (prognoza este insusita automat de autoritatile
    romane)

    2010: -0,5%

    2011: 3,6%

    Comisia Europeana

    2010: 0,8%

    2011: 3,5%

    BERD

    2010: 0%

    2011: 3%

    Standard & Poor’s

    2010: 0,8%

    2011: 2,5%

    Oxford Economics

    2010: 0,6%

    2011: 5%

  • De la Agonie la Extaz – O Calatorie in Caruselul Bursei

    In martie 2009, cand pietele au atins minimul ultimelor 13 ani
    (pe 6 martie S&P atinsese 666 de puncte), o multime de analisti
    vedeau un colaps total pe pietele financiare globale. Investitorii
    se asteptau la cel mai rau scenariu posibil, in care indicele
    S&P ar fi coborat la nivelul de 500 de puncte. Printre
    motivatiile aduse, amintim:

    1) o scadere cu 15% a preturilor la imobiliare

    2) o recesiune raspandita la nivel mondial

    3) o reducere semnificativa a profiturilor viitoare

    4) o crestere negativa a pietei de credit

    Dupa cum va puteţi imagina, toate sectoarele economiei au fost
    lovite, de la fortareata Wall Street din sectorul financiar pana la
    greii tehnologiei din Silicon Valley. Sa analizam împreuna aceste
    ultime 26 de saptamani, in care actiunile au atins valori minime si
    maxime ireale, tinand intreaga lume financiara cu sufletul la
    gura.

    Cotatiilele inregistrate in 6 martie:

    • JP Morgan [JPM] la $15, Goldman Sachs [GS] la $47, Citigroup
    [C] la $1, Bank of America [BAC] la $2,5 sau Barclays [BCS] la
    $2,7

    • Google [GOOG] la $247, Apple [AAPL] la $78, Research In Motion
    [RIMM] la $35 sau Amazon.com [AMZN] la $35

    La data de 7 august, S&P500 atinsese 1010 puncte, cresterea
    accelerata a indicelui depasind 50% fata de valoarea inregistrate
    in martie. Randamentele pe 5 luni (R5m) au atins valori record in
    aceasta perioada de puternica revenire.

    Cotatiile inregistrate in 7 august:

    • JPM la $43 (R5m = 188%), GS la $168 (R5m = 255%), C la $4.2
    (R5m = 337%), BAC la $17 (R5m = 577%) şi BCS la $24 (R5m =
    794%)

    • GOOG la $459 (R5m = 86%), AAPL la $166 (R5m = 113%), RIMM la
    $79 (R5m = 125%) şi AMZN la $86 (R5m = 148%)

    Deci, sa ne punem centurile de siguranta si sa ne pregatim
    pentru o calatorie cu peripetii unde e posibil sa pierdem sau chiar
    sa castigam. Detalii privind ceea ce este probabil sa urmeze pe
    pietele financiare precum si parerea mea personala le regasiti pe
    http://toniiordache.wordpress.com.
    Enjoy the ride!

    Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o
    cariera de peste doisprezece ani in institutii financiare
    importante – Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan, Fortis sau RBC a
    vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul
    rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar
    el si businessul romaneasc au vorbit limbaje diferite: bancile nu
    s-au dovedit interesate de managementul riscului iar modelele de
    afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.

    Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la
    Royal Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice.
    Iordache avea in toamna anului trecut avea o abordare si o viziune
    destul de pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si
    Romaniei, dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in
    octombrie. Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel
    mai mare colaps din istoria economica globala de la marea criza
    mondiala din 1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat
    Statele Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati
    interesante pentru investitori.

  • Pe bursele mondiale s-a instalat panica. Leul si BVB sunt prinse in vartej

    Panica s-a instalat ieri pe bursele internationale, dupa ce stirea prabusirii Bear Stearns, una dintre cele mai mari banci de investitii din SUA, a facut inconjurul Globului.

    Achizitia Bear Stearns de catre JP Morgan la un pret de zece ori mai mic decat valoarea de piata a determinat scaderi puternice pentru actiunile principalelor banci de pe Wall Street, Bear Stearns pierzand aproape 90%, in timp ce actiunile Lehman Brothers au cazut cu 22%, tragand in jos indicii burselor americane in deschidere.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro