BusinessMagazin

Tag: JP Morgan

  • J.P. Morgan: BNR va fi nevoită să majoreze dobânda de referinţă la 5,5% în 2023

    În România, inflaţia a ajuns în noiembrie 2021 la 7,8% faţă de noiembrie 2020, după ce în octombrie a fost de 7,94% faţă de octombrie 2020. Această scădere se datorează plafonării preţurilor la gaze şi energie.

    Într-un raport adresat investitorilor, văzut de ZF, economiştii de la J.P. Morgan spun că inflaţia va creşte la un vârf de 9% în trimestru al doilea din 2022, după ce va expira plafonarea preţurilor la energie şi gaze.

    Raportul semnat de Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, fost economist la ING Bank România, şi care acum lucrează la Londra pentru J.P. Morgan, semnalează faptul că BNR este prea optimistă în privinţa evoluţiei inflaţiei.

    Până acum BNR a acţionat prea târziu şi prea puţin în majorarea dobânzii de politică monetară ceea ce va implica majorări mai mari ulterioare, cum ar fi în şedinţa din 10 ianuarie 2022, când Banca ar putea creşte dobânda de referinţă cu 0,5%.

    În şedinţa din noiembrie, spre surprinderea analiştilor, BNR a majorat dobânda cu numai 0,25%, de la 1,5% la 1,75%, când piaţa se aştepta la o creştere la 2%. BNR a sacrificat inflaţia pentru a susţine economia şi creditarea care în T4 au început să dea înapoi.

    Conform celui mai recent raport în privinţa inflaţiei, BNR crede că ar putea readuce inflaţia la 3%, ţinta Băncii Centrale în T3 din 2023.

    Potrivit J.P. Morgan, BNR prognozează, din nou, o inflaţie prea mică pe termen mediu, iar dintr-o perspectivă regională, România continuă să aibă cea mai scăzută inflaţie de bază (core – n.red), uşor sub cea din Polonia şi mult sub cea din Cehia, Ungaria şi Germania.

    Economiştii notează că BNR a reacţionat cel mai puţin la creşterea inflaţiei. De asemenea, având în vedere politica guvernului, este probabil ca creşterea salariilor să rămână robustă, chiar dacă piaţa forţei de muncă nu se va înăspri atât de mult pe cât se aşteaptă.​

  • JP Morgan a început să se pregătească pentru o eventuală intrare în incapacitate de plată a SUA

    Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a declarat că banca se pregăteşte pentru o eventuală intrare în incapacitate de plată a SUA, chiar dacă Congresul va evita, conform aşteptărilor, acest eveniment “potenţial catastrofal”, prin ridicarea plafonului de îndatorare, relatează CNN. 

    Într-un interviu, Dimon a declarat că JPMorgan a început să facă scenarii pentru modul în care o eventuală incapacitate de plată ar afecta pieţele financiare, ratele de capital, contractele cu clienţii şi ratingurile de credit ale Americii. Este un lucru pe care Dimon spune că banca l-a mai făcut în timpul precedentelor situaţii limită legate de plafonul de îndatorare.

    “De fiecare dată când apare această problemă, se rezolvă, dar nu ar trebui să ajungem niciodată atât de aproape”, a declarat Dimon pentru Reuters. “Cred pur şi simplu că toată chestia asta este greşită şi că într-o zi ar trebui să avem o lege bipartizană şi să scăpăm de plafonul datoriei. Este vorba doar de politică”.

    Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat marţi în faţa parlamentarilor că guvernul federal va rămâne fără bani până la 18 octombrie, pregătind terenul pentru o potenţială incapacitate de plată dacă Congresul nu ridică limita de îndatorare.

    Dimon a declarat că JPMorgan analizează contractele clienţilor pentru a se pregăti pentru o eventuală incapacitate de plată.

    “Dacă îmi amintesc corect, ultima dată când ne-am pregătit pentru acest lucru, ne-a costat 100 de milioane de dolari”, a spus el.

    JPMorgan a refuzat să facă alte comentarii.

    În timpul unei audieri de la începutul acestui an, Dimon a declarat că, în timpul dezbaterilor anterioare privind plafonul datoriei, banca a investit timp şi bani pentru a investiga ce ar putea însemna un default al SUA.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    215 mil. lei
    sumele atrase de fondurile mutuale de la investitori în luna aprilie, sub volumele din T1, când media lunară a sub¬scrierilor nete a fost de aproape 400 mil. lei

    2,8%
    cu atât au crescut în medie tarifele la energia electrică pentru consumatorii casnici în S2 2013 faţă de S2 2012, cu cele mai mari majorări nominale în Estonia (22%), Grecia (20%) şi România (17%)

    2,3 mld. lei
    investiţiile fondurilor de pensii private obligatorii (pilon II) în acţiuni ale companiilor listate la bursă la 31 martie, dublu faţă de sfârşitul lunii martie 2013, sumă din care cea mai mare parte a vizat titlurile de stat (peste 10 mld. lei)

    95.000 dolari
    amenda primită de banca americană JP Morgan pentru că a încălcat de 6.300 de ori legea privind raportarea tranzacţiilor cu obligaţiuni; suma amenzii reprezintă profitul pe care banca îl obţine în 3 minute

    519 mld. lire sterline
    averile celor mai bogaţi 1.000 de britanici, reprezentând o treime din PIB, în creştere faţă de 450 mld. lire în 2013 şi 258 mld. lire în 2009, primul an de criză financiară

    0,5%
    cu atât a scăzut sectorul de construcţii din UE în martie faţă de februarie, în timp ce ritmul anual de creştere săa redus la 5,3%, faţă de 6,1% în februarie, ţările cu cele mai mari creşteri anuale fiind Slovenia (44,9%), Ungaria (34,1%) şi Spania (19,1%); în România, volumul de construcţii a crescut cu 10,3% faţă de februarie 2014, dar a scăzut cu 0,7% faţă de martie 2013

  • Şeful Goldman Sachs rămâne cel mai bine plătit bancher din lume

    Cifra este mai mare decât cea publicată în aprilie de The Guardian, citând un document înaintat bursei americane de Goldman Sachs şi din care reieşea că pachetul salarial al lui Lloyd Blankfein pentru anul trecut, de 21 mil. dolari, este cu 9 milioane de dolari mai mare decât în 2011 şi cel mai ridicat primit de bancher începând din 2007, înainte de declanşarea crizei financiare, când a încasat 68 de miliarde de dolari.

    Al doilea în topul Bloomberg Markets a fost John Stumpf, şeful Wells Fargo, cu 19,3 mil. euro. Remuneraţiile celor 20 de CEO luaţi în calcul au crescut anul trecut în medie cu 7,7%.

    Comparând remuneraţiile şefilor de bancă şi principalii indicatori financiari ai băncilor, Bloomberg Markets a făcut şi un top paralel, cu cei mai suprarenumeraţi 20 de CEO ai băncilor americane, determinând că Blankfein este al doilea, după Richard Fairbank de la Capital One, care a încasat 17,5 mil. dolari anul trecut.

    Numai gestionarea proastă a scandalului bursier al “balenei de la Londra”, care a provocat pierderi de 6,2 mld. dolari băncii JP Morgan Chase, a făcut ca şeful acestei bănci, Jamie Dimon, să rateze poziţiile fruntaşe în top, întrucât remuneraţia lui a fost tăiată la jumătate de acţionari, la numai 11,5 mil. dolari.

  • JP Morgan a devenit cea mai valoroasă bancă din SUA în funcţie de capitalizare

    Wells Fargo are o capitalizare de 184,2 miliarde de dolari şi era cea mai valoroasă bancă americană din octombrie 2011.

    JP Morgan este cea mai mare bancă americană în funcţie de active şi a devenit lider în funcţie de capitalizarea de piaţă odată cu atenuarea impactului tranzacţiilor incorecte cu instrumente derivate de anul trecut, relatează Bloomberg.

    Redresarea arată că directorul general al JP Morgan, Jamie Dimon, a inversat declinul acţiunilor provocat de pierderile băncii din tranzacţii, în urma căruia capitalizarea s-a redus cu 51 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna cea mai bună a leului

    Pe acest fond, anunţul JP Morgan privind includerea obligaţiunilor României, de la 1 martie, în indicele JP Morgan GBI-EM care măsoară performanţa obligaţiunilor guvernamentale din pieţele emergente a venit ca un catalizator rapid al aprecierii. În plus, ultimele date statistice publicate sunt pozitive, relevând o creştere a investiţiilor străine directe cu 3,8% în ultimele 11 luni, la 1,44 mld. euro, ceea ce înseamnă o capacitate de finanţare de 33,9% din deficitul contului curent.

    Săptămâna s-a încheiat cu leul în scădere uşoară, la 4,3373 lei/euro, iar unii analişti au suspectat chiar o intervenţie a BNR în piaţă pe parcursul ultimelor zile, spre a împiedica o apreciere mai accentuată a leului şi spre a limita volatilitatea cursului. “Demn de notat a fost şi intervalul relativ îngust de 4,3225-4,3350/EUR în care a oscilat moneda locală joi, deşi volumele tranzacţionate au fost din nou foarte ridicate. Aceste lucruri pot indica prezenta băncii centrale, care încearcă probabil să reducă volatilitatea din piaţă, în vreme ce foloseşte oportunitatea de a-şi reclădi rezervele valutare la aceste niveluri ale cursului de schimb”, susţine Mihai Ţânţaru, economist în cadrul ING Bank România.

  • Unora le merge chiar foarte bine

    JP Morgan a avut anul trecut un profit de 5,7 mld. dolari, cu 54% mai mare decât în 2011, iar profitul Bank of America şi al Goldman Sachs s-a triplat, ajungând la 4,2 mld. dolari, respectiv 2,9 mld. dolari. Cu toate acestea, remuneraţia şefului JP Morgan, Jamie Dimon, a fost redusă la jumătate, respectiv la 11,5 mil. dolari, întrucât acţionarii au fost nemulţumiţi de felul cum Dimon a gestionat scandalul “Balenei din Londra” – traderul londonez care a provocat băncii o pierdere de 2 mld. dolari.

    În privinţa Goldman Sachs, aceasta a încercat să amâne până în aprilie plata unora dintre bonusurile pentru executivii din Marea Britanie, întrucât atunci intră în vigoare o serie de reduceri de taxe, însă scandalul generat, inclusiv cu critici din partea Băncii Angliei, a făcut banca să renunţe la idee.

  • „Efectul“ JP Morgan: statul plăteşte dobânzi mai mici cu 80 mil. lei

    Decizia băncii americane JP Morgan de a include obligaţiunile de stat în lei într-un indice propriu a generat euforie în rândul investitorilor străini, leul întărindu-se într-o singură zi cu 1,2% în faţa euro, iar randamentul plătit de Finanţe pentru a emite titluri pe cinci ani a scăzut brusc cu 1,2 puncte procentuale. Cursul de schimb s-a oprit miercuri tocmai pe palierul de 4,33 lei/euro, adică minimul ultimului an, în timp ce statul a ajuns să împrumute ieri 3,1 miliarde de lei la o singură licitaţie la un randament istoric de 5,4% pe an. Practic, pentru stat, includerea în indicele JP Morgan înseamnă economii cu dobânzile de 80 de milioane de lei. Astfel, dobânda plătită, la un randament de 5,4% pe an, pentru cele 3,1 miliarde de lei este de 230 milioane de lei, în timp ce la un randament de 6,6% pe an dobânda urcă la 310 milioane de lei. Bancherii spun că includerea obligaţiunilor în lei în indicele JP Morgan ar putea însemna într-o primă fază intrări de echivalentul a 1-1,5 mld. euro în titluri de stat româneşti. Totodată, scăderea cursului înseamnă rate mai mici pentru clienţii cu credite în valută – atât companii, cât şi persoane fizice. Circa două treimi din creditele acordate de băncile locale sunt în valută, iar clienţii simt în propriul buzunar fiecare puseu de depreciere a cursului.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Ziarul Financiar vă prezintă în exclusivitate cele două foi A4 care valorează câteva miliarde de euro şi care au dus la scăderea cursului la 4,33 lei/euro

    Anunţul-surprinză al gigantului financiar american JP Morgan de a include titlurile în lei emise de statul român într-un indice al pieţelor emergente, după o decizie similară de la sfârşitul anului trecut a britanicilor de la Barclays, va creşte vizibilitatea României pe pieţele externe şi interesul investitorilor, dar creează şi anumite vulnerabilităţi.

    Primul efect al acestei decizii a fost aprecierea leului la Bucureşti cu 1,2% într-o singură zi, cursul coborând pe palierul de 4,33 lei/euro de la 4,38 lei, ajungând la minimul ultimului an. Leul a câştigat peste patru procente în faţa euro în ultima lună şi jumătate pe fondul sentimentului pozitiv al străinilor, care au cumpărat un volum important de titluri de stat la licitaţiile din decembrie şi ianuarie.

    În acest moment, titlurile de stat în lei, în funcţie de scadenţă, se tranzacţionează la un randament (dobândă efectivă) cuprins între 5,85 şi 5,94% pe an. Începând din decembrie dobânda a scăzut, iar cererea de titluri în lei a crescut exponenţial. Fiind într-un indice, cei care urmăresc acest indicator şi care îl vând investitorilor trebuie să cumpere titluri de stat până la procentul total alocat. În prima fază, titlurile româneşti au alocat un procent de 0,18%, ceea ce înseamnă achiziţia unor titluri în lei de echivalentul a 1-1,5 mld. euro. Ponderea va creşte în prima etapă la 0,3 în totalul indicelui JP Morgan, pentru ca în luna mai să ajungă la 0,54%. Spre exemplu, Polonia deţine în acest moment 9% din acest indice.

    “Includerea în indicele JP Morgan ne va sprijini în atingerea ţintei noastre strategice, ca ponderea nerezidenţilor la deţinerile de titluri să urce şi să se stabilizeze într-un interval de 15-20%. Odată ce această pondere se va stabiliza, vom putea vorbi practic ca despre o for­mă de investiţii străine directe permanente şi nu ca despre «hot money» (capitaluri speculative – n. red.) ale căror mişcări bruşte puteau brusca până nu de mult piaţa”, afirmă Enache Jiru, secretar de stat în Finanţe. El este responsabil cu Trezoreria sta­tului de numai cinci luni în condiţiile în care doar pe parcursul ultimului an au existat trei manageri ai datoriei publice: Bogdan Drăgoi, Cristian Sporiş şi din august Enache Jiru.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    Extrase din comunicatul JP Morgan care a bulversat pieţele financiare şi a apreciat leul. Până la urmă tot giganţii de pe Wall Street, atât de huliţi în octombrie 2008, când erau să ducă în colaps tot sistemul financiar mondial, determină orice mişcare financiară de pe glob.

     

     

     

  • Acţionari ai JP Morgan dau banca în judecată pentru pierderile de 2 miliarde de dolari

    Un purtător de cuvânt al JP Morgan a refuzat să comenteze procesele deschise la un tribunal din Manhattan, la câteva zile după ce directorul general Jamie Dimon a anunţat că “o strategie greşită de hedging” a provocat o pierdere masivă luna trecută.

    “Ceea ce nu spune compania este că acele pierderi au fost rezultatul unei schimbări marcante a modelului de riscuri acceptabile, nedezvăluită investitorilor, şi a unei schimbări similare a unei divizii, dintr-una cunoscută pentru plasamentele conservatoare într-o firmă cu tranzacţii riscante pe termen scurt”, se arată într-una din plângeri.

    Mai multe pe mediafax.ro