Tag: jocuri video

  • Industria dezvoltatoare de jocuri video din România a crescut cu aproape 12%

    Cifra de afaceri a industriei dezvoltatoare de jocuri video a înregistrat o creştere de 11,6%, în 2017, ajungând la 156 milioane de dolari. În prezent, în România, există peste 80 de studiouri de game development, dintre care peste 50 se află în Bucureşti, alte oraşe cu o prezenţă notabilă a industriei fiind Cluj, Timişoara, Braşov, Craiova şi Iaşi. Industria este formată din peste 6000 de angajaţi care lucrează în studiourile din România ale companiilor internaţionale sau în studiouri independente cu capital românesc, numărul lor crescând cu un procent de 2% faţă de 2016.

    „Industria de game development din România continuă să se dezvolte iar trendurile de creştere, atât locale cât şi globale, sunt încurajatoare. RGDA acţionează în mod susţinut pentru stimularea investiţiilor în industrie şi pentru dezvoltarea antreprenoriatului local din zona de gaming, iar în următorii ani ne aşteptăm la creşteri semnificative în zona dezvoltatorilor independenţi, şi ca atare la mult mai multe produse promiţătoare dezvoltate în România. În acest sens RGDA a dezvoltat în ultima perioadă un dialog constant şi transparent împreună cu autorităţile centrale pentru a prezenta oportunităţile şi provocările industriei din România. O dezvoltare sustenabilă şi o creştere cu adevărat semnificativă pot fi atinse beneficiind de sprijin din partea statului, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări în care acest sector este bine dezvoltat”, menţionează Cătălin Butnariu, preşedinte RGDA.

    Industria s-a remarcat, în 2017, prin dezvoltarea sau co-dezvoltarea în România a unor titluri recunoscute internaţional precum seria FIFA (Electronic Arts), Asphalt StreetStorm (Gameloft), Assassin’s Creed Origins (Ubisoft), Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands (Ubisoft), Need for Speed (Electronic Arts) şi Iron Blade (Gameloft), dar şi prin jocuri dezvoltate de studiouri româneşti independente precum Brawlout (Angry Mob Games), Door Kickers: Action Squad (KillHouse Games), Gray Dawn (Interactive Stone),  LigaUltras si ScoreRivals (Green Horse Games), Tap Busters (Metagame), The Adventures of Elena Temple (GrimTalin) sau Euro Truck Driver (Ovilex).

    Studiul a fost realizat cu ocazia celei de-a treia ediţii a conferinţei DEV.PLAY, eveniment organizat de RGDA, în perioada 4-5 octombrie 2018, la Grand Cinema&More din Băneasa Shopping City, în cadrul căruia vor avea loc numeroase paneluri cu speakeri internaţionali şi specialişti din industria de game development, un centru de recrutare în cadrul cărora vor fi listate posturile disponibile din cadrul celor mai mari studiouri dezvoltatoare de jocuri din România, un concurs de artă digitală şi multe alte activităţi.

    Asociaţia Romanian Game Developers Association (RGDA) este o organizaţie non-profit care îşi propune să sprijine şi să promoveze dezvoltatorii de jocuri video din Romania. Ghidată de valori solide, RGDA promovează integritatea, calitatea, schimbul de bune practici, respectul şi ajutorul reciproc ca modalitate de dezvoltare a industriei locale. Obiectivele asociaţiei sunt acelea de a informa publicul larg asupra industriei, a se asigura că există suficiente surse de training şi educaţie pentru cei care işi doresc o carieră în domeniu, a crea o comunitate stransă a dezvoltatorilor şi de a reprezenta industria în faţa instituţiilor statului şi a actorilor internaţionali.

  • BALENA ALBASTRĂ face victime în Arabia Saudită: Zeci de jocuri video populare, interzise după ce doi copii au murit

    Organismul care reglementează media în Arabia Saudită a anunţat că interzice 47 de jocuri video, pentru încălcarea legislaţiei în domeniu, fără a oferi detalii.

    Măsura ar fi fost luată după ce doi copii s-ar fi sinucis, ei fiind încurajaţi să facă acest lucru în cadrul unui joc de pe reţelele de socializare online, “balena albastră”, scrie The Hollywood Reporter.

    Totuşi, agenţia de reglementare a media nu a oferit detalii despre presupusa legătură între aceste sinucideri şi jocurile video.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criticul de jocuri video John Bain a murit la vârsta de 33 de ani

    Popularul critic de jocuri video John Bain, cunoscut sub numele de TotalBiscuit sau Cynical Brit, a murit la vârsta de 33 de ani, potrivit BBC.

    Acesta avea 2,2 milioane de urmăritori pe platforma YouTube, dar s-a retras din recenziile de jocuri video la începutul lunii mai. Motivul acestuia a fost lupta cu cancerul de ficat.

    În cadrul unei postări pe reţeaua Reddit, acesta a scris că „nu mai are mult timp” şi a transmis că este în fază terminală.

    Bain a fost un critic vocal al celor mai bine vândute jocuri din lume. Acesta spunea constant că marii dezvoltatori caută să maximizeze profiturile în detrimentul calităţii jocurilor.

    Criticul britanic, născut în data de 8 iulie 1984 în Spennymoor, Marea Britanie, are o avere netă de 1,1 milioane de dolari, potrivit ultimelor estimări. 

    Acesta a studiat la Universitatea de Drept din cadrul De Montfort şi a fost gazda emisiunii radio Extreme Metal pe canalul Demon FM.

    Mai târziu, acesta a lucrat în cadrul Warcraft Radio, un post popular deţinut de producătorul de jocuri Blizzard Entertainment.

     

     

     

  • Ubisoft lansează un program prin care oferă o bursă lunară de 500 de euro pentru studenţi şi un job garantat după şase luni

    Pe parcursul programului, cursanţii primesc o bursă lunară, iar la final, au un job garantat într-unul dintre studiourile din reţeaua Ubisoft. 

    Ubisoft Coding Campus este un program de învăţare accelerată, cu o durată de 6 luni, bazat pe o curriculă dezvoltată de experţii în programare online de la Ubisoft. Cursanţii vor beneficia şi de ajutorul profesorilor colaboratori de la universităţi tehnice din Bucureşti, precum şi al profesioniştilor din comunitatatea locală de dezvoltatori de jocuri video. 

    Fiecare cursant Coding Campus primeşte o bursă lunară în valoare de 500 euro. La finalul programului, absolvenţii cursului au un job garantat (pe poziţia de programator online) într-unul dintre studiourile Ubisoft participante în program: Annecy, Bucureşti, Montpellier, Paris, Quebec, Helsinki (Redlynx), Singapore sau Toronto. Studenţii vor beneficia de suport la relocare din partea Ubisoft.

    ”În completarea programelor academice formale de specializare în domeniul dezvoltării de jocuri video, am creat Ubisoft Coding Campus. Vrem să susţinem tinerii care îşi doresc o carieră în industria aceasta, iar programarea online este unul dintre cele mai noi şi dinamice ramuri ale domeniului, în care au ocazia să experimenteze şi să inoveze,” declară Grigoriada Stroe, HR & Operations Director Ubisoft România, Serbia şi Ucraina.

    Candidatul ideal pentru Coding Campus este pasionat de jocuri video şi tehnologie, are cunoştinţe de bază într-un limbaj de programare, cunoaşte limba engleză la nivel avansat şi îşi doreşte o carieră în industria de divertisment.

    Cursurile Coding Campus se desfăşoară în perioada iulie 2018 – ianuarie 2019, iar înscrierile se pot face până în luna iunie.

  • Razer lansează propriul magazin de jocuri video

    Razer Game Store oferă acces la mii de jocuri de PC în format digital şi recompensează utilizatorii pentru fiecare achiziţie. Jocurile sunt livrate sub formă de chei de produs ce pot fi activate pe Steam sau pe Uplay.

    Având în vedere poziţia de lider a Razer în domeniul perifericelor de gaming, a laptop-urilor şi a aplicaţiilor de tip software, Razer Game Store reprezintă următorul pas în extinderea ecosistemului său pentru gameri.  

    Când utilizatorii achiziţionează jocuri de pe Razer Game Store, ei primesc acces la oferte exclusive, vouchere Razer Game Store, reduceri la perifericele Razer din RazerStore sau alte beneficii.

    Datorită sistemului de recompense, achiziţionarea de jocuri din Razer Game Store oferă mai multă valoare adăugată decât în cazul oricărui alt magazin digital.

    “Fiind şi noi gameri, suntem conştienţi de importanţa unei oferte bune, iar Razer Game Store oferă acest lucru fiecărui utilizator”, a declarat Min-Liang Tan, co-fondator şi CEO al Razer.

    În momentul lansării, de Razer Game Store se vor putea bucura într-o formă localizată, cu metode de plată şi suport dedicat, locuitorii din SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa. Restul ţărilor din Europa, inclusiv România, au acces la versiunea în limba engleză cu preţurile afişate în Euro.

    Alte ţări din afara Europei au acces la o interfaţă globală cu preţuri exprimate în dolari americani.

    Catalogul Razer Game Store include jocuri de la Ubisoft, Bethesda, Bandai Namco, Deep Silver, Rockstar şi mulţi alţii. Jucătorii vor avea acces la jocuri aşteptate printre care “The Crew 2” şi “Pillars of Eternity II: Deadfire”, dar şi cele mai mari hituri deja lansate precum “Grand Theft Auto V”, “Tom Clancy’s Ghost Recon: Wildlands”, “Cuphead” şi “Dishonored: Death Of The Outsider”.
     

  • Viitorul jocurilor video şi o oportunitate de business

    În trecut, pentru a putea să te joci un joc video trebuia să mergi la magazin să-l cumperi, apoi să te întorci acasă, sa-l instalezi în calculator şi, în final, să te joci. Mai nou, tehnologia a permis eliminarea primilor paşi, iar doritorii pot cumpăra un joc doar descărcându-l de pe un site (ex. Steam). Din cauza avansului tehnologic, utilizatorii cu calculatoare vechi nu pot rula cele mai noi jocuri video, care au cerinţe grafice ridicate. Este şi asta o strategie de business: jocurile avansează calitatea graficii, determinând utilizatorul să investească în componente mai puternice şi tot aşa. Un ciclu care s-a repetat zeci de ani. Un element care întrerupe acest proces este tehnologia cloud, care le permite gamerilor să joace cele mai noi jocuri video chiar dacă au un PC vechi de câţiva ani. La fel cum poţi vedea filme pe Netflix în regim de streaming pe internet, la fel te poţi şi juca un joc video.

    Egor Gurjev, fondatorul Playkey, a sesizat această oportunitate şi a decis să facă o platformă prin intermediul căreia oricine s-ar putea juca. ”În 2012 am început să dezvoltăm platforma. |n contextul în care jocurile PC actuale devin din ce în ce mai neiertătoare cu PC-urile obişnuite, noi am vrut să creăm un produs care să elimine aceste restricţii şi să facă jocurile pe calculator accesibile tuturor“, spune el. Doi ani mai târziu, Gurjev a lansat Playkey, o platformă de gaming în cloud centralizată, oferindu-le acces gamerilor la jocurile dorite, indiferent dacă aveau un computer performant sau nu.
    Playkey foloseşte o reţea de servere de gaming în cloud unde jocurile sunt instalate, iar utilizatorii le pot accesa în schimbul unui abonament lunar. ”Asta înseamnă că PC-ul devine irelevant deoarece serverul din cloud se ocupă procesarea jocului video. Tot ce are nevoie un utilizator este o conexiune puternică la internet şi se poate juca de oriunde şi oricând“, spune Egor Gurjev.

    Totuşi, spre deosebire de Netflix, unde abonamentul permite acces la sute şi mii de ore de conţinut video, la Playkey în schimbul sumei plătite primeşti acces la jocurile gratis, dar pentru alte jocuri precum Grand Theft Auto V sau Bioshock: Infinite trebuie să cumperi un cod care îţi permite accesul, pe lângă acel abonament. De exemplu, pentru a juca cel mai nou joc FIFA trebuie ca utilizatorul să cumpere codul pentru joc şi să plătească şi abonamentul la Playkey. ”Am încheiat parteneriate cu producătorii şi distribuitorii de jocuri; noi nu deţinem niciun joc. Acest parteneriat este benefic pentru ei deoarece obţin acces la un nou grup de gameri care nu au cele mai performante PC-uri şi este avantajos pentru gameri pentru că au acces la cele mai noi jocuri fără să investească într-un PC performant.“

    Firma are în jur de 120 de servere centralizate în Moscova, Frankfurt şi Londra, iar platforma este disponibilă în limba rusă şi în engleză. |n acest moment, cel mai ieftin abonament lunar costă 39,9 de euro şi oferă 70 de ore de joc pe lună, la setări grafice medii. Compania mai are două variante de abonament (una cu 200 de ore de joc şi alta cu un număr nelimitat de ore) cu preţuri mai mari. ”La începutul lui 2016 aveam 10.000 de abonaţi, iar la finalul anului 2017 am ajuns la aproape 250.000 de utilizatori plătitori“, spune Egor Gurjev, care a evitat să dea mai multe detalii financiare ale companiei. Playkey nu este singurul jucător din piaţă, ci se află în competiţie cu giganţi ca Microsoft, Nvidia sau Sony.

    PlayStation are un serviciu numit PlayStation Now prin care, prin intermediul unui abonament, utilizatorii de console au acces la un număr de jocuri pe care le pot juca oricând şi de câte ori vor; în plus, lunar se schimbă oferta. Nvidia face acelaşi lucru cu GeForce Now, un serviciu de cloud prin care se poate juca orice joc video, indiferent dacă este cumpărat de pe Steam, Uplay sau Battle.net. Serviciul Nvidia se află în stadiul de beta de la începutul anului curent şi rămâne de văzut cât de apreciat şi de utilizat va fi de către gameri. Potrivit unui raport al Global Industry Analysts publicat în iunie 2017, piaţa de cloud gaming ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari până în 2024. Această estimare se bazează pe faptul că avansează cererea pentru serviciul de Gaming as a Service (GaaS), dar şi datorită faptului că tot mai mulţi gameri au o conexiune de internet performantă, capabilă să susţină streamingul de jocuri video.

    În Asia este de aşteptat să se înregistreze cea mai mare creştere a pieţei (34%), iar publicul ţintă pentru asemenea servicii sunt tinerii cu vârste între 18 şi 34 de ani, conform sursei citate mai sus.

    În 2018, este de aşteptat ca industria de jocuri video la nivel global să ajungă la 125,4 miliarde de dolari, iar utilizatorii să se îndrepte tot mai mult către streaming decât download, potrivit firmei de cercetare Newzoo. De asemenea, piaţa de jocuri în regim de streaming se aşteaptă să aibă un ritm de creştere de 29% în perioada 2017-2021, conform estimărilor firmei de cercetare Technavio.

    O provocare pentru Playkey dar şi ceilalţi competitori este oferirea unei experienţe de gaming fluide: nimeni nu vrea să apese pe o tastă acum şi personajul să răspundă peste 5 secunde. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple este nevoie de o conexiune bună la internet (minimum 25 Mbs), dar şi ca serverul unde este găzduit serviciul/jocul video să fie destul de aproape de utilizator. Asta înseamnă investiţii masive în infrastructura cloud, ceea ce se traduce în costuri destul de mari pentru companii.

    O soluţie gândită de Egor Gurjev este crearea unui sistem descentralizat cu ajutorul tehnologiei blockchain. ”Tehnologia descentralizează gamingul în cloud făcându-l mai ieftin şi sporind numărul de servere din întreaga lume. Această tehnologie reuşeşte să creeze o reţea ce este susţinută de utilizatori.“ |n reţeaua bitcoin minerii o susţin şi verifică tranzacţiile, iar pentru asta primesc anumite comisioane, dar şi bitcoini în urma minatului. |n acelaşi fel, utilizatorii din reţeaua Playkey care au PC-uri performante şi-ar putea împrumuta puterea de procesare altor utilizatori în schimbul unor tokenuri Playkey pe care le-ar putea monetiza.

    Pentru a realiza asta, Playkey a obţinut finanţare de 10,5 milioane de dolari prin intermediul unui ICO (Initial Coin Offerring) în decembrie 2017. Pentru asta, compania a creat un stoc finit de tokenuri/monede, numite PKT. Utilizatori obişnuiţi, dar şi companii precum Uncharted Capital, Allrise sau G2H2 Capital au cumpărat PKT-uri. |n acest moment, valoarea unui PKT este de 0,6 dolari, iar capitalizarea de piaţă este de 8,2 miliarde de dolari, potrivit coinmarketcap.com. ”Criptomonedele ar trebui văzute ca un instrument de investiţie şi inevitabil unele vor avea succes, iar altele nu, însă câteva vor transforma industriile respective, ceva ce vrem şi noi să facem la Playkey.“

    Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei.

    De multe ori, o ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate tokenurile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative. |n urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD.

    De aceea, există riscul ridicat ca un ICO să fie doar o modalitate pentru anumiţi indivizi să fure nişte bani. Cel mai recent caz s-a întâmplat pe 12 martie 2018, când reprezentanţii unei companii false numite Giza au ”fugit“ cu 2 milioane de dolari, bani obţinuţi în urma unui ICO. De aceea, Egor Gurjev recomandă celor interesaţi să investească prin ICO-uri să citească foarte atent documentul de intenţie, acel white paper, să caute oamenii care sunt implicaţi în afacere, să se asigure că există cu adevărat. ”Cu cât e mai transparentă compania, cu atât cresc şansele ca acele personaje să fie ceea ce susţin. De asemenea, ar trebui să vezi o cronologie a ceea ce vor să facă, paşi concreţi“, spune Egor Gurjev, care menţionează faptul că este important ca firma în care investeşti să aibă un proiect pentru viitor. ”Noi lansaserăm un model de business de succes, dar ştiam că ne putem extinde prin utilizarea tehnologiei blockchain.“

    Pentru Playkey, asta înseamnă că îşi măreşte numărul de utilizatori din reţea, dar şi numărul de computere ce ar putea găzdui jocurile în cloud. Acest sistem descentralizat ar putea fi gata la finalul lui 2018, dar compania are de gând să continue sistemul de cloud centralizat prin adăugarea de noi centre de servere pentru a susţine extinderea în SUA şi în Coreea de Sud.
    ”Tehnologia blockchain are capacitatea de a perturba piaţa jocurilor video. Această tehnologie transferă puterea la consumator, deoarece astfel consumatorul este liber să efectueze tranzacţii fără intermediari şi tranzacţiile sunt protejate printr-un contract inteligent“, adaugă Gurjev.

  • GADGET REVIEW: Cum ar trebui auzite jocurile video – VIDEOREVIEW

    +SUNET FOARTE BUN

    + UŞOARE

    + DOUĂ PERECHI DE CĂŞTI

    + CONEXIUNE USB ŞI JACK 3,5 MM

    – NU POŢI CONTROLA VOLUMUL DE PE CĂŞTI

    Sunt un gamer cu vechime şi mereu am căutat în fiecare joc o experienţă completă, nu doar grafică impresionantă, dar poate că partea cel mai puţin investigată de mine a rămas sunetul. Partea audio a fost pentru mine o componentă necesară fiecărui joc, dar nu suficientă în sine pentru ca un joc să câştige sau să piardă puncte importante. RIG500e mi-au arătat ce am pierdut.

    Căştile Plantronics RIG500e sunt modulare: în cutie avem două perechi de căşti (izolatoare şi ventilate), microfon, bandă de plastic şi două tipuri de cabluri – USB şi jack de 3,5 mm. Asta înseamnă că dacă ţi se strică microfonul poţi să comanzi unul separat. Cele două tipuri de căşti îţi oferă flexibilitate: când e cald le porţi pe cele cu aerisire şi când vrei să nu auzi absolut nimic din jur, pe cele izolatoare.
    Căştile vin peste ureche, sunt uşoare şi confortabile. Le-am utilizat ore în şir şi nu am simţit nevoia să le dau jos. Dacă vrei să schimbi cupele, o poţi face foarte uşor şi rapid.

    Diferenţa dintre cele două cupe la nivel audio nu este mare, sau cel puţin eu nu am sesizat-o. Cele izolatoare nu sunt extrem de izolatoare, adică fără sunet poţi auzi ce se întâmplă în jurul tău, iar cele din material textil izolează cam la fel de mult. La nivel de utilizare, cele ventilatoare nu vin la fel de strâns pe ureche şi lasă pielea să respire mai bine, ceea ce le face perfecte pentru sesiunile de gaming prelungite.

    Căştile oferă o calitate bună a sunetului prin intermediul difuzoarelor dinamice de 40 mm şi beneficiază de tehnologia Dolby Atmos dacă sunt conectate prin USB. Astfel, la o apăsare de buton căştile simulează un sunet surround 7.1. Experienţa este una interesantă. Pentru muzică am observat că sunetul este mai plin, iar vocea cântăreţului capătă un ecou. Este simulată destul de bine experienţa de concert. La capitolul filme sau jocuri simţi cum sunetul te înconjoară şi asta am observat cel mai bine în cadrul jocului The Witcher 3, într-o scenă în care bătea vântul. Fără Dolby, simţeam că vântul bate dinspre stânga spre dreapta, iar la apăsarea de buton simţeam vântul pretutindeni.

    Cu ajutorul acestor căşti am început să descopăr farmecul şi frumuseţea pe care o componentă atât de fragilă precum sunetul le poate adăuga unui joc video: clinchetul unor ornamete de fier ataşate pe rucsac, conversaţia unor personaje în proximitate, elemente ce nu schimbă gameplay-ul unui joc, dar care îi conferă o robusteţe şi o vitalitate autentică, ce dezvăluie o lume vie, o lume ce te invită să o explorezi.

    |n ce priveşte partea de sunet ce afectează gameplay-ul, ajutorul pe care îl oferă aceste căşti este de mare impact. Poţi auzi cu mare acuitate detalii ce oferă informaţii despre poziţia sau starea adversarului, lucru ce se poate dovedi vital în e-sports, în jocuri precum CS-Go sau Dota 2. Am descoperit cu ajutorul acestor căşti că pot auzi când un inamic este în apropiere chiar dacă nu se află în raza mea vizuală.
    Din nefericire, nu există niciun controller de volum, ceea ce poate fi frustrant, deoarece trebuie să umbli de fiecare dată la volum în funcţie de activitate. Pe controller există doar opţiunea de activare a sistemului Dolby.

    O funcţie utilă pentru gameri este funcţia de flip-to-mute a microfonului, ceea ce îi permite utilizatorului să oprească microfonul cu o simplă mişcare. Cât despre calitatea audio a microfonului, pot să spun că este bună, vocea sună bine, plină.

    La fel cum un film horror nu este de speriat fără sunet, în urma acestei experienţe mi-am dat seama cât de mult contează sunetul într-un joc video şi ce înseamnă să ai un dispozitiv capabil să-l redea la o calitate bună. Ca să mă întorc la ceea ce spuneam la început, aceşte căşti nu se adresează doar gamerilor, ci şi oamenilor care apreciază un sunet de calitate şi vor o pereche de căşti confortabile.

    Per total, Plantronics RIG500e reprezintă o pereche de căşti cu sunet de calitate, foarte confortabile, modulare şi nici nu au un preţ care să te sperie. Pe mine m-au convins!

    CASETĂ TEHNICĂ

    TEHNOLOGIE WIRED
    SUNET 7.1 SURROUND
    MICROFON DA
    DIAMETRU DIFUZOARE 40 MM
    FRECVENŢĂ RĂSPUNS 20-20.000 HZ
    FRECVENŢĂ RĂSPUNS MICROFON 100-10.000 HZ
    TEHNOLOGIE NOISE-CANCELLING MICROFON DA
    PREŢ RECOMANDAT 500 DE LEI
    CONECTIVITATE: USB ŞI JACK 3,5 MM

  • Cum a reuşit un şomer cu o idee simplă să facă un business de sute de milioane de dolari

    Ideile cu care se juca la vremea respectivă s-au concretizat mai târziu într-un joc ce avea să fie lansat în martie 2017 şi să devină unul dintre cele mai de succes jocuri din acest an. De când au început vânzările, peste 13 milioane de copii ale jocului PlayerUnknowns Battlegrounds (PUBG) au fost vândute pe glob, zdrobind recordurile de vânzări pe PC, stabilitate de giganţi precum Grand Theft Auto V, scrie Bloomberg. Un exemplar al jocului se vinde cu 30 de dolari (euro în Europa), astfel făcând un calcul simplu, jocul a generat cel puţin 390 de milioane de dolari în lunile în care se află la vânzare. Asta fără a lua în calcul obiectele virtuale care sunt cumpărate de jucători.

    Pentru crearea PUBG, Green a intrat în parteneriat cu dezvoltatorul sud-coreean Bluehole Inc, a cărei valoare a crescut de 5 ori în ultimele trei luni ajungând la o valoare de 4,6 miliarde de dolari, potrivit 38 communications. 20% din companie este deţinută de Chang Byung-gyu, iar succesul jocului l-a făcut miliardar, cel puţin pe hârtie.

    PlayerUnknowns Battlegrounds este un fel de “Hunger Games”, un loc unde 100 de jucători se luptă până doar 1 mai rămâne în viaţă. Jucătorii au la dispoziţie mai multe arme, dar şi vehicule dintre care şi trei maşini, iar una dintre acestea este Dacia 1310. Maşina este populară, mai ales în rândul gamerilor români. Compania a discutat cu producătorii de console de jocuri video pentru a lansa jocul şi pe aceste platforme şi a ajuns la un acord cu Microsoft pentru a fi lansat în exclusivitate pe Xbox, dar s-ar fi înţeles şi cu Sony pentru o lansare mai târzie, din 2018.

    Green are un parcurs atipic: este de profesie fotograf şi designer grafic. S-a căsătorit cu o braziliancă şi a trăit în Sao Paulo până când cei doi au divorţat apoi el a mai trăit o perioadă în Brazilia deoarece nu-şi permite să-şi cumpere un bilet de avion.

    Se juca jocuri video în timpul liber, însă s-a plictisit şi atunci a început să modifice anumite jocuri pentru a crea versiuni originale. Astfel a modificat jocul Arma 2 (shooter militar) într-un joc de supravieţuire insipirat de filmul japonez “Battle Royale” (sursa de inspiraţie şi pentru Hunger Games). Conceputul a fost de succes şi la un moment dat peste 70.000 de jucători avea acestă versiune de Arma 2. Pentru a nu avea probleme cu dezvoltatorul, Green nu a cerut bani pe mod. Modul a devenit popular şi Sony a licenţiat conceptul în 2014 pentru jocul H1Z1.

    În acelaşi timp, Kin Chang, producătorul executiv al Bluehole, se gândea la acelaşi concept şi l-a invitat pe Green în Coreea. Cei doi s-au înţeles să facă un joc de la zero. Au început să lucreze la începutul lui 2016, iar în martie 2017 PUBG s-a lansat în versiunea de “early acces” pentru 30 de dolari. Deşi avea multe bug-uri si erori, jocul a devenit best-seller pe platforma Steam.

    Green vrea să finalizeze versiunea jocului pentru PC pentru ca fanii să aibă o experienţă bună şi spune că se vede lucrând la Bluehole în anii următori.

  • S-a lansat un nou tip de şcoală. Această nouă ocupaţie creează tot mai mulţi milionari

    Din ce în ce mai mulţi tineri sunt atraşi de jocurile video competitive (esports), iar în Singapore s-a deschis şi o academie care vrea să transforme gamerii în jucători profesionişti.

    Sportul electronic a devenit un adevărat fenomen şi piaţa de esports este estimată să ajungă la 1.5 miliarde de dolari în trei ani de zile. În prezent, jucătorii de Dota 2 sunt cei mai bine recompensaţi pentru orele petrecute în faţa calculatoarelor: primii 9 jucători din clasamentul jucătorilor cu cele mai mari câştiguri din esports au obţinut peste 2 milioane de dolari în conturi.

    “Am fost un jucător profesionist, dar mi-am dat seama că avantajul meu consta în cunoaşterea strategiei şi că reflexele mele nu sunt la fel de bune ca a altor jucători şi m-am gândit să-mi folosesc cunoştiinţele să-i învăţ pe alţii cum să devină jucători profesionişti”, spune unul dintre antrenorii academiei de gaming deschise la singapore

    În cadrul academiei tinerii se pot pregăti şi pentru joburi auxiliare esports precum: comentatori, antrenori, analişti, echipă de producţie etc

    Doar 3% dintre gameri reuşesc să ajungă la rangul de profesionişti şi cu toate astea mulţi tineri îşi doresc şi urmăresc o carieră în domeniu.

  • Americanii cheltuiesc mai mulţi bani pe bilete la loto decât dau cumulat pe bilete la filme, jocuri video, muzică şi cărţi

    Câştigurile uriaşe la cele două mari extrageri (Powerball şi Mega Millions) de peste 350 de milioane de dolari atrag foarte mulţi oameni deşi şansele de câştig sunt increbil de mici.

    Americanii au 1 şansă din 292 de milioane să căştige marea extragere de la Mega Millions şi 1 din 259 milioane să câştige Powerball, potrivit AWDnews.com

    Potrivit CNN, în 2016, americanii au cheltuit peste 80 de miliarde de dolari pe bilete la loterie, adică mai mult decât au cheltuit pe filme, jocuri video, muzică, sport şi cărţi împreună.

    În medie, un american cheltuieşte în jur de 325 de dolari pe loterie într-un an, iar în unele state această sumă poate creşte până la 634 de dolari (Massachusetts), iar cel mai puţin cheltuiesc cei din Nord Dakota (34 de dolari).

    Ce se întâmplă cu banii?

    În jur de 63% din bani sunt oferiţi drept premiu, iar restul fondurilor merg către autorităţi. CNN relatează că din aceşti bani pe care autorităţile le primesc, 16,7 miliarde s-au dus pe educaţie, 2,5 miliarde în fonduri diverse, 1,3 miliarde pe programe sociale, alte 1,7 miliarde de dolari către alte programe şi doar 20 de milioane de dolari către un program pentru tratarea problemelor oamenilor cu jocurile de noroc.