BusinessMagazin

Tag: insolvente

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5,4%
    cu atât a scăzut soldul creditului neguvernamental în valută în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 136,3 mil. lei, în timp ce soldul creditului în lei a crescut cu 3,8%, la 83,7 mil. lei

    23.665
    numărul insolvenţelor consemnate anul trecut, care plasează România pe al primul loc în Europa Centrală şi de Est, urmată de Ungaria (22.840), conform Coface

    7,5 mld. lei
    deficitul bugetar în perioada ianuarie-aprilie, echivalent cu 1,2% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în aceeaşi perioadă din 2012

    28.000
    numărul locurilor de muncă vacante în T1, cu 4.800 mai multe decât în T4 2012 şi cu 3.100 mai multe decât în T1 2012

    1%
    scăderea economiei zonei euro în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce în UE, scăderea a fost de 0,7%

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.460
    numărul de firme care au intrat în incapacitate de plată în luna aprilie, în timp ce de la începutul anului au fost înregistrate aproape 6.000 de dosare de insolvenţă, cu 5,4% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit ONRC

    1,94 mil. lei
    valoarea primelor subscrise în primul trimestru la nivelul celor 22 de companii membre UNSAR, cu 2% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut

    26 mld. lei
    valoarea sumelor retrase în perioada ianuarie-martie de pe carduri de către clienţii băncilor, în timp ce plăţile efectuate la POS-urile instalate la comercianţi au însumat 4,3 miliarde de lei, potrivit BNR

    10.500
    numărul estimat al beneficiarilor de măsuri de protecţie socială ca urmare a disponibilizărilor colective din companii de stat în perioada 2013-2018, conform Comisiei pentru Muncă din Senat

    -0,1%
    inflaţia lunară în zona euro în luna aprilie, corespunzător unei inflaţii anuale de 1,2%, faţă de 1,7% în luna martie, în timp ce în UE, inflaţia lunară în aprilie a fost 0%, determinând o inflaţie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% în martie

    211 mil. euro
    valoarea investiţiilor străine directe în T1, cu 41% mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului trecut


     

  • Industrie: Reindustrializarea a început cu insolvenţele

    Una dintre primele măsuri pe care guvernul Ponta le-a luat de la instalare a fost să ceară insolvenţa combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultima mare companie industrială care se mai află în portofoliul statului.

    Deşi la început măsura de intrare în insolvenţă a fost prezentată ca una care ar trebui să ducă la salvarea combinatului, situaţia acestuia a continuat să se deterioreze. Râmnicu Vâlcea este de o săptămână sub asediul protestelor muncitorilor de la Oltchim, care au ieşit în stradă pentru că nu şi-au mai primit salariile de mai multe luni, iar administratorul judiciar şi-a anunţat intenţia de a disponibiliza în primă fază 1.000 din cei circa 3.300 de angajaţi ai societăţii din lipsă de fonduri. În prezent compania riscă să-şi închidă total activitatea şi să disponibilizeze aproape toţi angajaţii dacă nu reuşeşte să strângă rapid finanţare pentru redeschiderea unor secţii din combinat.

    O situaţie complicată este şi la cele patru combinate siderurgice deţinute până de curând de grupul rus Mechel, care aveau la începutul anului trecut peste 6.000 de angajaţi, mulţi capi de familie care susţineau locurile de muncă din mai multe oraşe, precum Târgovişte, Câmpia-Turzii, Brăila şi Buzău. Grupul rus a disponibilizat circa 1.500 de salariaţi anul trecut, iar pentru că nu a găsit un cumpărător care să susţină finanţarea combinatelor, puternic îndatorate, Mechel le-a vândut către rudele fostei reprezentante a grupului în România, care le-a băgat în insolvenţă cu intenţia de a le restructura şi a anunţat că va mai disponibiliza circa 930 de salariaţi. Premierul Victor Ponta susţine că grupul Mechel poate să facă ce vrea cu combinatele româneşti pentru că este firmă privată şi din acest motiv statul nu poate să intervină pentru a ameliora situaţia.

    Pe de altă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian vorbeşte despre reindustrializarea României şi a înfiinţat în acest scop o Comisie Consultativă din care fac parte mai mulţi reprezentanţi importanţi din mediul privat, care ar urma să contribuie la realizarea unui document de politică industrială. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cod roşu de insolvenţe: 90.000 de companii îngenuncheate în cinci ani de criză

    Fenomenul insolvenţelor nu a ocolit niciun judeţ din România în ultimii cinci ani, perioadă în care la fiecare 200 de locuitori ai ţării o firmă a intrat în incapacitate de plată. Dacă ponderea este cal­cu­la­tă ţinând cont doar de nu­mărul de angajaţi din eco­nomie, insol­ven­ţa a lo­vit practic o firmă la fie­care 47 de salariaţi, ceea ce arată că, aproape fără excepţie, fiecare agent eco­no­mic din România s-a confruntat în ul­ti­­mii ani cu cel puţin un caz de fali­ment sau insolvenţă al unui furnizor sau cli­ent, situaţie ce a lovit şi în propria afacere. Cei aproximativ 2.300 de prac­ti­cieni în insolvenţă din Ro­mâ­nia au avut de gestio­nat în ultimii cinci ani peste 90.000 de dosare ale unor fir­me ajun­se în incapacitate de plată, ceea ce în­seamnă că fiecare prac­ti­­cian, fie el avo­cat, econo­mist sau inginer, a avut, în me­die, pâi­­­nea şi cuţitul pentru aproa­pe 40 de com­panii, de la buticul si­tuat la parterul blo­cului la mal­luri, proiecte cu sute de apar­­tamente sau giganţi indus­triali ca Hidroelectrica.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Insolvenţele companiilor mari au adus un minus la buget de cel puţin 300 de milioane de lei

    “Într-o procedură de insolvenţă actorii privaţi pot să decidă dacă mai lucrează sau nu cu acea companie, dacă mai livrează pe credit comercial sau nu. Statul este dezavantajat din acest punct de vedere. Firma poate să acumuleze datorii noi la stat doar prin faptul că-şi continuă activitatea, dar ANAF este legată de mâini. Nu putem cere plata obligaţiilor curente până nu se încheie procedura insolvenţei”, a explicat pentru MEDIAFAX preşedintele ANAF, Şerban Pop.

    El a arătat, astfel, că în cazul unei insolvenţe în care statul este un creditor minoritar, firma în reorganizare poate funcţiona ani buni acumulând noi datorii la stat, fără să se poată interveni pentru stoparea acestora sau prin măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului.

    Pe de altă parte, Pop este adeptul unei abordări non-agresive a contribuabililor, recunoscând că după patru ani de criză există pericolul ca multe companii să nu mai reziste în piaţă şi implicit să fie afectate şi încasările la bugetul de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul anului 2012: 4 guverne, mari insolvenţe şi economia în corzi

    Încă din primele zile, 2012 s-a anunţat ca un an dificil, cu o iarnă dintre cele mai grele şi cu proteste în Piaţa Universităţii unde câteva sute de oameni cereau demisia guvernului condus de Emil Boc în urma unui conflict pornit între secretarul de stat din Ministerul Să­nătăţii Raed Arafat şi preşedin­tele Traian Băsescu. Ce a urmat în plan politic poate fi su­marizat astfel: România a schim­bat trei guverne, Emil Boc fiind înlocuit în februarie de Mihai Răzvan Ungureanu, care la rân­dul său a fost schimbat în luna mai cu Victor Ponta, preşedintele USL. Din cauza tensiunilor politice, calmate abia în decembrie când USL a câştigat alegerile parla­men­­tare cu o majoritate de 60%, zdro­bitoare pentru PD-L, fostul par­tid aflat la guvernare, eco­no­mia a avut de suferit. Cel mai bine s-a văzut acest lucru în evoluţia cursu­lui valutar care în iulie a atins un maxim de 4,6 lei, pe fondul în­gri­jo­rărilor investitorilor privind ten­siu­nile politice. Pentru acest an, prog­noza de creştere economică este de sub 1%, după ce a fost revizuită de la 2%.

    Mai multe pe zf.ro

  • 2012, un an pierdut: economia a fost ciuruită de tensiunile politice şi de insolvenţe

    Ziarul Financiar a făcut bilanţul celor mai importante o sută de evenimente din 2012, din care reiese cât de zbuciumat a fost anul pe cale să se încheie. De la şocul intrării în insolvenţă a celui mai mare producător de energie ieftină Hidroelectrica la turbulenţele cursului valutar alimentate de suspendarea preşe­dintelui Traian Băsescu, de la eşecul privatizării CupruMin la spectacolul televizat al privatizării Oltchim, anul 2012 a ţinut în corzi întreaga Românie. Cel mai mare şoc al anului a fost intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, care asigură un sfert din energia necesară României. Deşi era programată să se listeze la bursa din Bucureşti, compania de stat a intrat în insolvenţă pentru a scăpa de contractele păguboase cu “băieţii deştepţi”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Retrospectiva anului economic 2012, CONSTRUCŢII – Anul autostrăzilor, al insolvenţelor şi al supermarketurilor

    2012 A FOST UN AN AL EXTREMELOR PE PIAŢA CONSTRUCŢIILOR: deşi cel puţin la capitolul infrastructură s-a dovedit a fi unul foarte bun, cu inaugurări importante, pe partea de investiţii private situaţia a fost diferită, în special din cauza instabilităţii politice din vară. Astfel, 2012 a fost cel mai “bogat” de după Revoluţie la capitolul finalizări de autostrăzi, aproape 140 de kilometri fiind deschişi circulaţiei anul acesta pe rutele centura Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia-Constanţa, centura Constanţei la standard de autostradă, precum şi o parte din tronsonul Timişoara-Lugoj.

    Chiar dacă în sfârşit anul acesta România a reuşit să treacă pragul de 500 de kilometri de autostrăzi, veştile pentru anii următori nu sunt la fel de bune, având în vedere că 2012 a adus şi o schimbare de viziune a autorităţilor, acestea optând să reducă banii de investiţii şi, implicit, fondurile pentru infrastructură. Proiecte precum centura Capitalei, magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate, reabilitarea căii ferate Curtici-Arad au rămas cu mai puţin de jumătate din banii care le-au fost alocaţi la începutul anului, după o rectificare bugetară care a redus puternic fondurile Ministerului Transporturilor.

    La capitolul investiţii private, lucrurile s-au mişcat destul de slab anul acesta, cu toate că în primele luni aşteptările erau destul de mari. Scandalurile politice din vară au şters apetitul investitorilor pentru noi construcţii, punându-i în situaţia de a-şi amâna sau chiar anula planurile pe piaţa locală. Singurii care au mai dat de lucru constant constructorilor au fost retailerii, anul acesta inaugurându-se sute de noi spaţii – super şi hipermarketuri, magazine de bricolaj, de mobilă dar şi centre comerciale. În privinţa inaugurărilor de malluri, 2012 a fost sub aşteptări, doar două proiecte fiind finalizate anul acesta: Palas Iaşi şi Ploieşti Shopping City. Iar dacă rezidenţialul încă bate pasul pe loc, pe partea de spaţii de birouri dezvoltatorii s-au orientat către extinderi, respectiv modernizări şi eficientizări ale clădirilor deţinute.

    2012 A MAI ÎNSEMNAT ŞI O CREŞTERE ACCENTUATĂ A NUMĂRULUI DE INSOLVENŢE ŞI FALIMENTE DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR. Însă firme mari, cu afaceri de sute de milioane de euro, precum Romstrade, controlată de Nelu Iordache, sau Confort, a lui Georgică Cornu, au căzut pradă fenomenului insolvenţei. Pe de altă parte, anul acest an a adus şi o creştere a numărului de fuziuni şi achiziţii de pe piaţa materialelor de construcţii. Unii jucători, precum AdePlast, firmă controlată de Marcel Bărbuţ, sau Arcon a lui Ioan Ţiţeiu, au ales să achiziţioneze de la concurenţă diferite unităţi de producţie, în timp ce alţii, precum Fabryo şi Atlas Corporation, au decis să-şi unească forţele prin fuziune pentru a crea noi lideri de piaţă.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    4.414
    numărul de companii care se aflau în diverse stadii ale procedurii de insolvenţă în primul trimestru, în scădere cu 34,65% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform Coface

    4,1%
    creşterea cifrei de afaceri a serviciilor de piaţă (serie ajustată) în luna aprilie faţă de luna martie, în timp ce faţă de aceeaşi lună a lui 2011 creşterea a fost de 7,5%

    309 mil. euro
    cheltuielile de publicitate în 2011, cu 2% mai putin decat anul trecut, conform Initiative Media

    9,2%
    cu atât a scăzut producţia industrială în Italia în luna aprilie faţă de aceeaşi lună din 2011, cea mai mare scădere pe ansamblul UE, în timp ce creşterea cea mai mare s-a consemnat în Slovacia (10,9%)

    11%
    rata ajustată sezonier a şomajului din zona euro în luna aprilie, comparativ cu 9,9% în aprilie 2011 şi neschimbată faţă de luna martie 2012

    10,2%
    creşterea exporturilor în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după ce în martie exporturile crescuseră numai cu 1,8%

  • Numărul insolvenţelor, mai mic cu 20% în primele luni faţă de anul trecut

    În perioada ianuarie-mai 2011 au intrat în insolvenţă 9.177 de firme şi şi-au suspendat activitatea 10.182 de societăţi.

    În luna mai s-au înregistrat 1.802 insolvenţe, în creştere faţă de aprilie, când 1.211 de firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile.

    Cele mai multe firme care au apelat la procedura insolvenţei au fost cele din domeniul comerţului, urmate de cele din industria prelucrătoare şi de cele din sectorul construcţiilor.

    În perioada analizată au fost înmatriculate aproape 63.000 de firme noi, faţă de aproape 56.000 în intervalul similar din 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro