Numărul insolvenţelor din rândul companiilor mici şi mijlocii germane este în creştere din august, creând îngrijorare că un val de falimente ar putea lovi cea mai mare economie europeană, relatează Reuters. Ministrul economiei Robert Habeck a promis susţinere suplimentară pentru companiile mai mici, în timp ce cel al justiţiei, Marco Buschmann, intenţionează să relaxeze regulile privind insolvenţele pentru a ajuta firmele sufocate de costurile energiei.
Cele mai mari 20 de companii intrate în insolvenţă în 2021 adună afaceri de 3,2 mld. lei, în clasament fiind dominante firmele din energie, construcţii şi comerţ.
În total, în primele 11 luni din 2021 (cele mai recente date) în România au intrat în incapacitate de plată 5.374 de companii, dintre care doar 3.265 au bilanţul depus pe anul anterior şi adună afaceri de 6,1 mld. lei. Astfel, primele 20 dintre ele cântăresc greu, contribuind cu mai bine de 50% la total.
Nouă companii cu afaceri de peste 100 de milioane de lei au intrat în insolvenţă în primele 11 luni din 2021, datele pe decembrie nefiind încă disponibile, potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului. De departe cea mai mare intrare în incapacitate de plată de anul trecut este cea a Getica 95, companie de furnizare a energiei electrice deţinută de omul de afaceri Viorel Tudose, un business de 1,5 mld. lei anual.
Pe poziţia secundă se găseşte Compania Locală de Termoficare Colterm din Timişoara, mai exact compania care furnizează căldură locuitorilor din oraşul de pe Bega.
Podiumul celor mai mari insolvenţe ale lui 2021 este completat de Qmb Energ, un alt furnizor de energie.
Intrarea în incapacitate de plată a fost un instrument folosit masiv de firme în perioada crizei anterioare, de acum mai bine de un deceniu. Criza economică generată de pandemia de Covid-19 ar putea duce la o nouă explozie, spun specialiştii. Momentan însă, valorile sunt departe dat fiind că între 2010 şi 2014 numărul de insolvenţe depăşea 20.000 şi chiar urca spre aproape 30.000.
Durata medie de viaţă a unei companii este de zece ani, iar statisticile arată că nivelul de alfabetizare financiară al populaţiei ţării este printre cele mai scăzute din Europa, mai redus decât în Moldova sau Bulgaria. Cu aceste observaţii în minte, Nicoleta Munteanu, antreprenoare cu experienţă în domeniul insolvenţelor, s-a gândit să pună bazele unui proiect care să rezolve problemele celor mai multe dintre companiile din România: lipsa educaţiei antreprenoriale în rândul elevilor.
Nu putem vorbi de o societate prosperă fără antreprenori, de aceea, cred cu tărie că educaţia antreprenorială joacă un rol esenţial în schimbarea mentalităţilor şi creşterea sustenabilă a economiei româneşti. Aceasta poate începe încă din şcoala primară, prin iniţierea copiilor în concepte simple de afaceri, iar ulterior poate continua la un nivel mai complex la gimnaziu şi liceu”, spune Nicoleta Munteanu, fondator al Kids in Business. Ea a pus bazele acestui proiect în anul 2012, având în vedere construirea unui hub de educaţie antreprenorială pentru copii. De atunci, a continuat să dezvolte proiectul, iar în 2015 a început să schiţeze şi un manual de educaţie antreprenorială interactiv. Proiectul a devenit efectiv un business în anul 2020, după semnarea „Pactului pentru educaţie antreprenorială” de către Ministerul Educaţiei, CONAF (Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin) şi FPPG (Federaţia Patronală de Petrol şi Gaze). Programul a început să fie predat în şcoli private şi de stat, cu accent pe şcoala primară.
Kids in Business se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani şi are ca scop dezvoltarea în rândul copiilor a unui set de abilităţi şi aptitudini antreprenoriale cum ar fi creativitatea, spiritul de iniţiativă, creşterea încrederii în sine, curajul de a prezenta propriile idei de afaceri, abilitatea de a lucra atât individual, cât şi în echipă, identificarea unui sistem de valori, precum şi antrenarea capacităţii de a gestiona un eşec.
Proiectul cuprinde, în primul rând, cursurile de educaţie antreprenorială Kids in Business, predate de antreprenori reali, care îi iniţiază pe cei mici în tainele mediului de afaceri. Copiii învaţă, prin metode interactive, nonformale, despre bani, buget, cum se înfiinţează un SRL virtual, care sunt tipurile de afaceri, ce este şi cum se realizează un plan de afaceri, comunicarea, negocierea, medierea şi atitudinea în afaceri, crearea produsului sau serviciului dorit, stabilirea preţului corect, crearea mărcii, marketing, manierele elegante în afaceri, leadership şi echipă, precum şi importanţa echilibrului, filantropiei şi a networkingului. Programul se adresează şcolilor care doresc să includă în programă educaţia antreprenorială sub diferite forme (cursuri opţionale, cluburi, şcoli de vară, Şcoala Altfel etc.), copiilor care vor să urmeze cursuri individuale, desfăşurate la hubul lor educaţional, precum şi companiilor care doresc să contribuie prin proiecte de CSR la educaţia antreprenorială în medii mai puţin favorizate. La finalul cursurilor, în cadrul unui târg naţional, copiii-antreprenori au ocazia să îşi pună în practică propriile idei de afaceri, să vândă produsele create de ei, să comercializeze anumite bunuri sau să presteze diverse servicii. Programul include, de asemenea, trei vizite la companii partenere din industrii diferite (producţie, retail şi servicii). Anul acesta, peste 1.500 de elevi de ciclu primar au participat la cursurile Kids in Business, în cadrul proiectelor Summer School, Alternative School sau în cadrul cluburilor opţionale din şcoli.
„Kids in Business le oferă copiilor cu ambiţii antreprenoriale ocazia să înţeleagă mai bine secretele antreprenoriatului, să pună în practică idei creative, generatoare de valoare şi să îşi asume responsabilităţile unui antreprenor real. Fiind introduşi de mici în această lume, le va fi mult mai uşor să îşi materializeze ideile, pasiunile şi talentele într-o afacere, la maturitate”, crede Nicoleta Munteanu. În egală măsură, ea este de părere că educaţia antreprenorială este o disciplină care dezvoltă un set de abilităţi sociale, emoţionale, cognitive, comportamentale necesare în toate domeniile vieţii. Mai mult, observă că un angajat cu competenţe antreprenoriale este foarte valoros într-o companie şi îşi desfăşoară activitatea la un nivel mult mai ridicat decât un angajat care deţine destul de multe cunoştinţe şi competenţe, dar nu şi pe cele antreprenoriale.
Investiţia iniţială în proiect, pe care antreprenoarea previonează să o recupereze până în 2023, a fost de aproximativ 200.000 de euro.
Nicoleta Munteanu nu a ajuns să dezvolte întâmplător proiectul Kids in Business, având în vedere experienţa sa legată de companii aflate în dificultate: în anul 2003, a fondat EuroInsol, o companie care activează pe piaţa de insolvenţă din România şi care în prezent se află în top 3 cele mai mari companii de insolvenţă din ţară.
Visul său din copilărie a fost să devină procuror, iar după ce a absolvit un liceu comercial, a urmat cursurile facultăţii de drept. În ultimul an de facultate, la una din orele de practică, a întâlnit un avocat care, printr-o singură pledoarie a convins-o să devină şi ea avocat. „Siguranţa şi încrederea cu care a pledat, precum şi succesul său m-a determinat să realizez că nu-mi place rutina, ideea de a avea un şef şi un program fix.” Prin urmare, a decis să devin avocat de business. S-a specializat în drept societar şi insolvenţă, iar apoi a fondat compania din domeniul insolvenţelor.
În anul 2010, Comisia Europeană a numit-o ambasador al antreprenoriatului feminin, iar în anul 2011 a primit titlul de mentor. De peste 10 ani face voluntariat în antreprenoriat şi consiliază tineri aflaţi la început de drum: „Această experienţă m-a motivat să promovez şi să susţin educaţia antreprenorială la un alt nivel. Cred că implicarea antreprenorilor în educaţia de business este esenţială, deoarece aceştia pot vorbi tinerilor despre dificultăţi, eşecuri şi reuşite în afaceri din proprie experienţă, conectând partea de teorie cu practica.”
Ea consideră că noul rol, în educaţie, este o completare firească a dezvoltării sale atât profesionale, pe latura antreprenorială, dar şi personale: „Nu este întotdeauna uşor să îmbin cele două roluri, însă totul depinde de cât de eficient reuşeşti să îţi organizezi timpul pentru a-ţi îndeplini obiectivele propuse, acesta fiind unul dintre atuurile esenţiale ale unui antreprenor”.
Având în vedere experienţa din domeniul insolvenţelor, am întrebat-o şi care sunt principalele greşeli pe care le fac antreprenorii din România, în contextul în care durata medie de viaţă a unei companii de pe piaţa locală este 10 ani. „Cred că prima greşeală care ar trebui evitată de un fondator de start-up este aceea de a porni pe drumul antreprenoriatului fără să cunoască regulile de bază în afaceri. Acesta este principalul motiv pentru care multe business-uri îşi întrerup activitatea în primii cinci ani”, spune ea. O altă greşeală frecventă este frica de eşec, aceasta reprezentând o piedică în calea inovării: „Foarte mulţi tineri eşuează şi cred că aceştia trebuie încurajaţi şi să înţeleagă că eşecul face parte din viaţa de zi cu zi şi nu este o ruşine. Poate că ideea businessului nu a fost cea mai bună, poate că planul de marketing nu a fost unul potrivit sau nu au analizat suficient de bine piaţa. Oricare ar fi motivul, o astfel de experienţă este o oportunitate, o lecţie de viaţă, şi ne ajută să o luăm de la capăt cu mai multă cunoaştere şi determinare”.
Planurile de dezvoltare a acestui proiect în continuarea vizează digitalizarea, precum şi introducerea de noi instrumente şi aplicaţii digitale în procesul de educaţie, cu scopul de a trezi şi mai mult interesul elevilor pentru acest domeniu şi a le uşura procesul de învăţare. Vor lansa un manual digital şi, în afară de acesta, au iniţiat şi un proiect inovator în zona de VR (realitate virtuală)”.
Pe termen lung însă, obiectivul pe care şi l-a propus este să contribuie la crearea unui ecosistem naţional de educaţie antreprenorială: „Îmi doresc să avem cât mai mulţi lideri întreprinzători, creativi, cu spirit de iniţiativă, capabili să dezvolte afaceri de succes, care să genereze mai multe locuri de muncă. Cred că acest rezultat poate fi obţinut doar printr-o colaborare susţinută între mediul de afaceri, mediul academic, comunitatea ONG-urilor şi a fundaţiilor pentru organizarea programelor şi acţiunilor de antreprenoriat”.
♦ În primele patru luni ale anului, numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu aproape 45% faţă de perioada similară din 2020.
Getica 95, cel mai mare furnizor de energie concurenţial, şi lanţul de librării Diverta sunt două dintre cele mai noi companii locale care şi-au cerut intrarea în insolvenţă în acest an. Ambii jucători – nume cu greutate în domeniul lor de activitate – şi-au cerut singuri intrarea în incapacitate de plată şi acum aşteaptă decizia oficială.
După cifra de afaceri din 2020, cele două companii îşi fac loc în top zece cele mai mari insolvenţe ale anului, Getica 95 ocupând chiar locul întâi după ce businessul s-a mai mult decât dublat la 1,5 mld. lei, cu un profit net de 81,5 mil. lei. În cazul Diverta, ar fi vorba de a doua intrare in insolvenţă, după cea din criza financiară de acum mai bine de un deceniu. Pentru lanţul de librării, închiderea magazinelor offline timp de câteva luni şi schimbarea comportamentului de consum în pandemie au însemnat o scădere de 40% a businessului şi o pierdere de 10,8 mil. lei.
Spre comparaţie, cele mai mari zece companii intrate în incapacitate de plată în 2021 adună afaceri de aproape 2 mld. lei. Mai mult, patru dintre cele zece firme au încheiat anul trecut pe profit.
În primele patru luni ale anului numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu aproape 45% faţă de perioada similară din 2020. De altfel, în această perioadă se vorbeşte tot mai mult despre un nou val al intrărilor în incapacitate de plată pentru firmele locale care în pandemie au supravieţuit deoarece statul a pompat bani în economie. Acum însă, când trebuie să stea pe propriile picioare, fără ajutor, efectul crizei sanitare devenită criză economică se vede.
„Dacă vorbim despre insolvenţe, 2013-2014 a fost anul în care România a atins maximul numărului de dosare, iar de atunci trendul a fost descrescător. Anul trecut, când pandemia a debutat, am avut un minim istoric al numărului de dosare de insolvenţă, undeva la 6.000“, spune Cristina Ienciu – Dragoş, head of legal în cadrul CITR şi country coordinator INSOL Europe.
Ce va urma în 2021?
„Sperăm să fie un val de restructurări, ci nu unul de insolvenţe, dar trebuie să avem în vedere că vor unele companii pentru care insolvenţa va fi în continuare o soluţie.“
Cea mai mare problemă în privinţa redresării companiilor aflate în dificultate o reprezintă banii proaspeţi în firmă. Noua lege a prevenţiei insolvenţei, aflată în dezbatere publică, poate ajuta companiile în dificultate să găsească finanţare, a spus Vasile Godîncă – Herlea, managing partner CITR şi head of business development, Impetum Group.
„Cea mai mare problemă a redresării sunt banii proaspeţi în companie. Am creat mecanisme în noua legislaţie de supragaranţii pentru cei care vin cu bani noi, pentru a fi pe primul loc înaintea tuturor în cazul în care compania intră în default. Sperăm să atragem mai multe finanţări“, a spus el în cadrul videoconferinţei ZF/CITR Restructurarea, noua şansă aşteptată de antreprenori.
Conform modelelor de prognoză ale Coface, este de aşteptat ca numărul de insolvenţe în toată Europa să crească brusc, în a doua jumătate a anului 2020 şi în 2021.
Germania, ţara cel mai puţin afectată, este încă pe un trend de creştere a insolvenţelor cu 12% între sfârşitul lui 2019 până la sfârşitul anului 2021. Franţa (+21%) şi Spania (+22%) vor fi mai afectate de criză. Cu toate acestea, cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe sunt aşteptate să apară în Olanda (+36%), Regatul Unit (+37%) şi Italia (+37%).
Deşi prognozele privind insolvenţele sunt aproximativ în linie cu previziunile de creştere, unele discrepanţe sunt vizibile. Ţările de Jos şi Germania ar trebui să fie cel mai puţin afectate, cu un PIB în 2021 mai mic cu până la 2% decât în 2019. Franţa şi Spania ar avea o situaţie mai problematică, cu o scădere a PIB-ul de sub 3% şi 4%. PIB-urile Regatului Unit şi al Italiei vor fi probabil cu 5% şi cu 6% mai mici faţă de anul trecut.
În unele cazuri, aceste discrepanţe pot fi explicate prin lipsa unei modificări temporare a procedurii de insolvenţă (ca în Olanda). Reacţia de răspuns la insolvenţe în perioadele de contracţie economică este, de asemenea, legată de costul procedurii (mai mic în Regatul Unit şi Ţările de Jos).
Consecinţele economice ale pandemiei de COVID-19 se află la un nivel fără precedent în Europa, arată Coface. Şocul dublu asupra cererii şi ofertei a determinat oprirea producţiei (cel puţin parţial) în multe companii, deoarece angajaţii nu pot merge la muncă, precum şi scăderea consumului din cauza restricţiilor de mobilitate. Declinul veniturilor a deteriorat poziţiile companiilor în ceea ce priveşte numerarul, încurajând o creştere a întârzierilor la plată – şi, în cele din urmă, a incapacităţii de plată.
În majoritatea ţărilor europene, incapacitatea de plată trebuie să fie raportată autorităţii competente într-un anumit termen de către directorul companiei, care, în caz contrar, ar fi considerat răspunzător în mod direct pentru situaţia dată. Autoritatea va iniţia apoi procedurile de insolvenţă. Cu toate acestea, pentru a proteja simultan structura şi capacitatea de redresare a economiilor lor odată ce pandemia va fi controlată, majoritatea guvernelor europene au luat două măsuri: implementarea de măsuri pentru susţinerea fluxului de numerar corporativ – cum ar fi amânările (sau anularea) contribuţiilor şi impozitelor la asigurările sociale sau garanţiile de stat pentru împrumuturile acordate de bănci – şi modificarea temporară a cadrului legal care reglementează procedura de insolvenţă.
Guvernul german a propus suspendarea, până la 30 septembrie 2020, a obligaţiei pentru administratorii companiei de a iniţia procedurile de intrare în insolvenţă în termen de trei săptămâni de la descoperirea situaţiei de insolvenţă sau de supra-îndatorare. Această măsură ar putea fi prelungită până la 31 martie 2021 printr-un decret al Ministerului Federal al Justiţiei. Spania a ales să renunţe la această cerinţă până la 31 decembrie (iniţial la două luni de la încetarea plăţilor). În Italia, numai Parchetul este împuternicit să deschidă procedurile de insolvenţă până pe 30 iunie.
În Franţa, până pe 24 august, directorul companiei nu mai este obligat să înceapă procedura de insolvenţă în termen de 45 de zile de la suspendarea plăţilor, în lipsa căreia va fi responsabil pentru întârzierea declarării ulterioare a falimentului. Până la acea dată, existenţa sau absenţa suspendării plăţilor va fi evaluată pe baza situaţiei companiei din 12 martie. În ceea ce priveşte Marea Britanie, în marja intrării în vigoare a proiectului de lege privind insolvenţele, depusă la 20 mai, creditorii nu vor putea iniţia proceduri de insolvenţă. Dacă măsurile din acest proiect de lege ar intra în vigoare în iunie, acestea ar expira în iulie.
Olanda este o excepţie în Europa: guvernul nu a implementat nicio măsură implicită de urgenţă privind acest subiect de la începutul pandemiei.
Totuşi, având în vedere amploarea şocului economic şi caracterul temporar al acestor măsuri, acestea din urmă nu vor împiedica o creştere substanţială a insolvenţelor odată ce expiră.
Se prefigurează o creştere diferenţiată şi întârziată a insolvenţelor în Europa, în ciuda modificărilor reglementărilor
Potrivit estimărilor firmei de asigurare de credit comercial, anul trecut numărul insolvenţelor în România a crescut cu 5%, de la 29.997 în 2013 la circa 31.500 de firme, iar pentru 2015 estimează o scădere de 1%. În funcţie de evoluţia insolvenţelor din 2014, România a fost plasată pe locul 10 în lume din cele 42 de firme analizate de Euler Hermes, după Singapore (25%), Ungaria (12%), Italia (10%), Maroc (10%), Cehia (10%), Letonia (7%), Rusia (7%), Norvegia (6%) şi Slovacia (6%).
“Ţările cu un nivel mare de insolvenţe şi care se chinuie să se stabilizeze sunt Franţa, Italia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România şi Maroc”, se arată în raport.
Pe fondul estimării scăderii insolvenţelor în 2015, România va coborî zece poziţii în topul mondial.
În Europa Centrală şi de Est (Rusia, Turcia, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia Lithuania), România este liderul detaşat după numărul de firme care au ajuns în incapacitate de plată în ultimii doi ani şi îşi va menţine poziţia şi în 2015 chiar dacă se estimează o scădere a insolvenţelor.
Spre comparaţie, în Rusia au fost aproape 10.000 de insolvenţe în 2014 (+10% în 2015), în Polonia sub 1.000 (+1% în 2015), în Cehia circa 6.500 (+8% în 2015) şi în Ungaria puţin peste 15.000 (-4%, estimare pentru acest an).
Printre cele mai mari insolvenţe înregistrate anul trecut, potrivit Eurler Hermes, se numără cea a procesatorului şi producătorului de carne şi produse din carne Elit, cu afaceri de 87 milioane de euro, a firmei de construcţii Selina, cu o cifră de afaceri de 16 milioane de euro, Planoil, din domeniul vânzărilor de combustibil în magazine specializate (afaceri de 138 milioane de euro), Synergy Invest din domeniul imobiliar (45 milioane de euro), Electrocentrale Galaţi (44 milioane de euro), Vegetal Trading, procesare carne şi produse din carne (115 milioane de euro), Marex, procesator de carne şi producător de produse din carne (110 milioane de euro).
Tot din domeniul cărnii, firma Pro Meat Fresh, cu afaceri de 41 milioane de euro, a intrat anul trecut în insolvenţă, dar şi grupul Agroli, cu afaceri de 33 milioane de euro, din domeniul agricol şi Avicola Crevedia (72 milioane de euro).
Datele din studiul Euler Hermes s-au bazat pe evoluţia clienţilor din portofoliul propriu până la sfârşitul lunii noiembrie. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a raportat la finele lunii noiembrie o scădere a numărului de insolvenţe cu 27%, la 19.700 de firme.
În luna iulie un număr de 2.093 de firme au intrat în incapacitate de plată, 2.000 de firme în iunie, 2.149 în mai, 2.089 în aprilie, 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, reiese din datele ONRC.
Cele mai mari scăderi ale numărului de insolvenţe s-au consemnat în Giurgiu (-69,49%), Mehedinţi (-67,25%) şi Vaslui (-66,77%). În aceeaşi perioadă, în Alba, Caraş-Severin şi Prahova au fost înregistrate cele mai mari creşteri ale numărului de insolvenţe în primele şapte luni ale anului, de 75,8% faţă de 2013, 51,15%, şi, respectiv, 39,38%.
La nivel naţional, în 15 judeţe au fost înregistrate creşteri ale numărului de insolvenţe cu rate între 1,71% şi 75,82%, iar în restul au raportate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu rate de la -6,28% la -69,49%.
Potrivit datelor ONRC, cele mai multe insolvenţe au fost raportate în Bucureşti – 2.421 firme, Bihor – 1.029 societăţi şi Prahova – 630 firme şi cele mai puţine în Călăraşi – 60 firme, Neamţ -93 firme şi Giurgiu – 101 companii.
Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, construcţiilor şi din industria prelucrătoare.
De asemenea, în ianuarie-iulie a fost suspendată activitatea pentru 9.951 de firme, cu 29,6% mai puţine decât în intervalul similar din 2013.
Pe de altă parte, înfiinţările de noi firme s-au redus cu 24,33%, la 63.331. Cele mai multe firme înmatriculate în primele şapte luni sunt în domeniul comerţului, respectiv 25.305, în creştere cu 11% faţă de anul trecut. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.001) şi construcţiilor (4.666).
La finalul lunii iulie erau active circa 1,1 milioane de firme.
Dintre cei mai expuşi în 2014 dificultăţiilor financiare vor fi producătorii din sectorul alimentar, precum şi beneficiarii de subvenţii sau de chirii, care se vor confrunta anul viitor cu situaţii de insolvenţă, se arată într-un comunicat al CITR.
“În sectorul alimentar companiile producătoare sunt prinse ca într-o menghină între furnizorii de cereale şi marii retaileri (key accounts), fiind veriga slabă în ambele relaţii. Pe partea de achiziţii, în condiţiile unor volatilităţi mari la preţul meteriilor prime (cereale, carne, lapte), stabilitatea businessului şi predictibilitatea acestuia sunt serios afectate. Pe partea de vânzări, contractele rigide şi taxele multiple duc marja comercială de multe ori în zone negative. În aceste condiţii, supraîndatorarea, specifică producătorilor care au investit, este gestionată doar prin eşalonări”, apreciază sursa citată.
Specialiştii CITR, consideră că probabil cele mai afectate companii vor fi cele care obţin venituri în urma închirierilor de spaţii comerciale (mall-uri), clădiri industriale, spaţii de birouri. Cele mai multe poiecte au fost dezvoltate în condiţii de boom imobiliar, cu costuri şi credite mari, cu previziuni privind veniturile viitoare (chirii), care astăzi nu mai sunt realiste.
“Chiriaşii din mall-uri sunt fie retaileri aflaţi în dificultate de a plăti chiria, fie magazine care atrag clienţii, dar care au chirii mici. În condiţiile în care comerţul on-line câştigă tot mai mult teren, iar pentru mare parte din populaţie consumul se limitează în continuare doar la coşul de bază, nu sunt de aşteptat perspective de redresare pentru retail. Prin urmare, nici şanse de majorare a chiriilor nu se întrevăd”, se mai arată în comunicat.
Anul următor va fi unul dificil şi pentru beneficiarii de subvenţii, care vor fi afectaţi în mare măsură din cauza întârzierilor la plată a subvenţiilor, un exemplu semnificativ fiind cel al certificatelor verzi. Chiar dacă se estimează perspective bune pentru sectorul agricol, întârzierile subvenţiilor au întotdeauna un impact imediat şi asupra costurilor şi asupra performanţei. Veniturile sunt afectate negativ, în timp ce costurile cresc, ca urmare a nerespectării termenelor de plată.
Conform previziunilor CITR, 2014 va fi un alt an dificil ca urmare a consumului în continuare scăzut, a accesului greoi la finanţare, dar şi a efectelor secundare generate de reglementările Basel III, cu referire la indicatorii de lichiditate ai sistemul bancar. Ajustările prudenţiale impuse vor avea un impact treptat asupra modului în care băncile gestionează creditele neperformante.
5,4%
cu atât a scăzut soldul creditului neguvernamental în valută în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 136,3 mil. lei, în timp ce soldul creditului în lei a crescut cu 3,8%, la 83,7 mil. lei
23.665
numărul insolvenţelor consemnate anul trecut, care plasează România pe al primul loc în Europa Centrală şi de Est, urmată de Ungaria (22.840), conform Coface
7,5 mld. lei
deficitul bugetar în perioada ianuarie-aprilie, echivalent cu 1,2% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în aceeaşi perioadă din 2012
28.000
numărul locurilor de muncă vacante în T1, cu 4.800 mai multe decât în T4 2012 şi cu 3.100 mai multe decât în T1 2012
1%
scăderea economiei zonei euro în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce în UE, scăderea a fost de 0,7%