Tag: initiativa

  • A renunţat la job-ul bine plătit pentru a construi paturi copiilor săraci

     Luke Mickelson, un american din Idaho, a decis să schimbe acest lucru în rândul copiilor săraci din comunitatea sa, iar iniţiativa s-a transformat într-un proiect extins de-a lungul întregului teritoriu al SUA.

    Ideea i-a venit în 2012, când a aflat despre cazul unei familii sărace şi a mers să o viziteze pentru a vedea cum ar putea să dea o mână de ajutor. Ajuns acolo, a fost şocat să vadă că fetiţa acestora dormea pe jos, pe câteva haine strânse grămadă, deoarece nu aveau pat.

    Mickelson, acum în vârstă de 41 de ani, a decis să le doneze un pat suprapus pe care îl avea acasă. Bucuria copilei a fost fără margini.
    Curând, Mickelson a aflat cât de răspândită este această situaţie în rândul comunităţii în care locuia. Aşa că a decis să înfiinţeze Sleep in Heavenly Peace, o organizaţie non-profit a cărei activitate presupune să construiască şi să doneze paturi suprapuse copiilor săraci.

    Folosind patul fiicei sale ca model, Mickelson a început să cumpere lemn şi piese pentru a construi paturi din proprii săi bani. El a cerut ajutorul prietenilor şi membrilor familiei pentru a-l ajuta la fabricarea acestora. Grupul de voluntari s-a mărit treptat, şi tot mai mulţi membri din comunitate au început să-şi ofere sprijinul.

    Întâi, au construit 11 paturi supraetajate în garajul său. Un an mai târziu, au fabricat 15 paturi, apoi numărul acestora s-a dublat an de an, până când, în 2017, au reuşit să construiască 612 paturi supraetajate.

    Curând, activitatea acestora s-a extins şi în alte state. Având drept motto “Niciun copil nu doarme pe podea în oraşul nostru”, organizaţia nonprofit, prin intermediul celor peste 65 de filiale, a construit şi donat de-a lungul timpului peste 1.500 de paturi copiilor nevoiaşi, în SUA.

    Odată ce activitatea organizaţiei pe care a înfiinţat-o s-a intensificat, Mickelson s-a văzut însă pus în faţa unei decizii majore: să avanseze în carieră sau să se ocupe de aceasta. A ales-o pe cea din urmă, renunţând la job-ul foarte bine plătit şi la compania în cadrul căreia lucra de 18 ani pentru a se dedica întotalitate cauzei sale.
    „Mi-am dat seama că nevoia pe care o am nu este financiară. Aveam nevoie să văd bucuria pe feţele copiilor, să ştiu că pot să fac ceva în acest sens”, a spus el, citat de CNN.

     

  • Virgil Şoncutean, CEO / Allianz-Ţiriac Asigurări: “Odată formată, reputaţia devine un reper ce catalizează un anumit climat de lucru din organizaţie”

    Carte de vizită
    ¶ A preluat conducerea Allianz-Ţiriac în toamna anului 2016, după ce timp de aproape patru ani a ocupat poziţia de director de vânzări
    ¶ Este absolvent al Facultăţii de Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi are şi un Executive MBA la Kellogg School of Management
    ¶ A lucrat vreme de şase ani şi în cadrul Allianz Germania

  • Cel mai de temut şi mai periculos lider european este fix la graniţa cu România. Nu joacă după nicio regulă, şi totuşi are o atracţie irezistibilă pentru investitori

    Aşa a fost numit Viktor Orban, premierul Ungariei, de către Gerald Knaus, preşedintele Iniţiativei pentru Stabilitate Europeană. Sub conducerea lui Orban, Ungaria a văzut reapariţia unor obiceiuri nocive, precum naţionalismul etnic sau corupţia la nivel înalt. Viktor Orban şi-a propus să obţină puterea absolută, eliminând eventuale piedici din Constituţie. misiunea sa, una clară: remodelarea Ungariei după interesele sale.

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

  • Schimbări majore în lumea jocurilor de noroc: Deputaţii au interzis afişarea stradală a promoţiilor la jocuri de noroc

    Iniţiativa mai prevede că toate câştigurile neridicate de participanţii la jocurile de noroc organizate de Loteria Română devin venituri ale instituţiei. 

    „Se interzice afişarea în exteriorul locaţiilor de jocuri de noroc a valorilor sau bunurilor acordate prin bonusuri, promoţii sau «jack-pot»-uri reale sau simulate”, prevede un articol nou introdus de deputaţi în Legea privind adoptarea OUG 42/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc.

    Potrivit iniţiatorilor, modificarea urmăreşte „protecţia consumatorilor din domeniu, în sensul în care prin afişarea in exteriorul locaţiilor a unor promoţii reale sau simulate, jucătorilor li se induce senzaţia ca pot câştiga mult mai mult la unii operatori, ceea ce duce la practici de încurajare a jocului”.

    De asemenea, aceste practici au fost considerate ca fiind neuniforme şi reprezintă „situaţii care pot da naştere la aspecte de neconcurenţialitate intre operatori”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • “Avem o clasă politică ce ştrangulează cu sadism România. Trăim într-o societate în care cineva ne strânge de gât în fiecare zi şi ne opreşte orice proiect, orice iniţiativă, orice pas înainte. Avem legi care sunt scrise cu picioarele, împotriva noastră. De ce trebuie să îndurăm atâta?”

    Din punct de vedere economic, lucrurile s-au schimbat faţă de anii ‘90, cel puţin în oraşele mari, dar din punct de vedere politic, administrativ, legislativ, al modului cum se fac afacerile, din ce în ce mai multă lume susţine şi crede că România se întoarce în trecut.

     
    La evenimentul de săptămâna trecută de la “Meet the CEO” (un proiect Business Magazin) cu avocatul Cristina Filip, managing partner la casa de avocatură PeliFelip, o alunecare a discuţiei dinspre business înspre politică, spre starea societăţii actuale, a dat drumul la monştri.
     
    Deşi România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere economic, cei din business sunt extrem de nervoşi pe clasa politică, pe administraţia publică.
     
    Dacă ar putea, ar face-o să dispară într-o clipită, dar niciunul dintre ei nu are pe cine să pună în loc, pentru că nu vor să se implice, dincolo de a critica.
     
    Companiile se confruntă cu problema forţei de muncă la toate nivelurile, cu lipsa infrastructurii publice, cu aglomeraţia zilnică în care se pierd ore întregi şi bani în trafic şi de aceea sunt extrem de nervoşi.
    Deşi guvernul PSD/ALDE (sau guvernele anterioare)au redus taxele şi impozitele pentru companii iar din acest punct de vedere România stă extrem de bine, percepţia generală a celor din business este că această clasă politică ştrangulează cu sadism România.
     
    Este incredibil! Clasa politică, administraţia publică stau pe loc, nimeni nu vrea să facă nimic, trăim într-o societate în care cineva ne strânge de gât în fiecare zi şi ne opreşte din orice proiect, din orice iniţiativă, spune un român prezent la discuţia de la “Meet the CEO” care a plecat din România imediat după 1990 şi care s-a întors în ţară acum cinci ani şi încearcă să pună pe picioare un business aici, în ţară.
     
  • Radiografia unui referendum EŞUAT: De ce nu au mers oamenii în număr mare la vot

    Principala întrebare care se pune în aceste condiţii este: Cine a greşit şi ce mesaj transmit românii?

    – Primii care au vrut să dea un exemplu pozitiv au fost politicienii. Deşi partidele nu şi-au asumat o campanie pentru referendum, PSD a recunoscut că vrea să informeze publicul legat de această iniţiativă. Cât priveşte liderii politici, fiecare şi-a îndemnat membrii să facă aşa cum simt. Viorica Dăncilă, Liviu Dragnea, Traian Băsescu, Ludovic Orban au mers rând pe rând la urne, susţinând familia tradiţională.

    -Datele de la primele ore prevesteau însă dezastrul. Sâmbătă, după 3 ore de la deschiderea secţiilor, la nivel naţional, procentul nu a ajuns nici la 1%. Alte trei ore de referendum, iar sâmbătă la prânz prezenţa ajungea la aproape 3%. Specialiştii făceau deja evaluări. Dacă nu se va atinge pragul de 10 procente la închiderea urnelor, este posibil ca demersul să fie un eşec total.

    – A venit seara de sâmbătă, ora 21.00, iar datele nu arătau deloc bine pentru iniţiatorii referendumului. 5,72% din populaţie (adică un milion de oameni) a ajuns să îşi exprime opţiunea. Pentru ca referendumul să fie validat e nevoie de nu mai puţin de 5.483.548 de voturi.

    – Sociologii au tras linie şi au vorbit pentru prima dată de lecţia dată de români. “Dacă votul va fi sub pragul minim pentru validarea Referendumului, atunci va fi o lecţie pentru clasa politică. (…) Poporul român a oferit azi o lecţie nu politicienilor, dar mai degrabă iniţiatorilor Referendumului, respectiv Coaliţia pentru Familie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Gelu Duminică.

    – Mai era o speranţă în ziua de duminică. Deşi greu de atins pragul de 30%, pentru validare, o mobiliare era aşteptată prin biserici. De altfel, mesajul a fost dat de preoţi, începând cu Patriarhul Daniel şi terminând cu preoţii de la sate. “Cei care nu aţi fost până acum la vot vă rugăm să mergeţi ca să nu fie prea târziu.Vă îndemnăm să mergeţi la vot şi să aveţi această onoare”, a spus Patriarhul Daniel credincioşilor.

    – Cu toate acestea, datele de duminică, de la prânz nu arătau o situaţie mai bună: 11,67% prezenţă la vot, însemnând puţin peste 2.100.000 de oameni. În a doua zi de referendum, la urne nu se strânseseră la prânz nici măcar numărul de oameni care au semnat iniţiativa de redefinirea familiei, şi anume 3 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Cel mai periculos om din Uniunea Europeană”

    Parlamentul European a aprobat, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Mai exact, Parlamentul European a aprobat raportul care constată că guvernul Viktor Orban prezintă „riscul clar“ de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

    Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării imigraţiei; guvernul de dreapta de la Budapesta a fost acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene. Autorii rezoluţiei împotriva Ungariei, printre care se numără eurodeputata olandeză Judith Sargentini, afirmă că „există un risc clar privind încălcarea gravă a valorilor fundamentale europene“.

    Răspunsul lui Orban a venit prompt: Ungaria nu va accepta „ameninţări“ şi nu va deveni „patria imigraţiei“, a afirmat premierul ungar în plenul Parlamentului European. „Ungaria va fi condamnată pentru că a decis că nu va fi patria imigraţiei. Dar noi nu vom accepta ameninţări şi acte de şantaj din partea forţelor proimigraţie: ne vom apăra frontierele, vom opri imigraţia clandestină. Noi ne vom apăra frontierele şi doar noi putem decide alături de cine trăim. Am oprit sute de mii de imigranţi clandestini şi am apărat Ungaria şi Europa. Cetăţenii maghiari au decis că patria noastră nu va fi patria imigraţiei“, a subliniat Orban.

    Cum a ajuns însă Orban un politician de extremă dreapta, care practică un discurs aflat la graniţa cu extremismul?

    Este o metamorfoză completă a tânărului care, în timpul unui discurs din 1989, se prezenta ca un campion al democraţiei; a tânărului crescut în sărăcie, care a spus că până la 15 ani nu ştia ce înseamnă apă caldă la robinet.

    După absolvirea facultăţii, în 1987, Orban a lucrat part-time pentru Open Society Foundation (Fundaţia pentru o Societate Deschisă), organizaţia nonguvernamentală patronată de miliardarul George Soros. Doi ani mai târziu, s-a mutat alături de soţie şi fiica sa la Oxford, cu intenţia de a participa la un studiu legat de filosofia politică europeană. Orban s-a întors însă la Budapesta după doar patru luni, luând decizia de a intra în viaţa politică.

    Viktor Orban a participat la primele alegeri libere din Ungaria, în 1990, pe listele Fidesz, numit şi partidul tinerilor. Deşi formaţiunea a câştigat doar 22 de locuri în Parlament, cei care le-au ocupat au atras simpatia publicului prin imaginea lor nonconformistă – aveau plete şi purtau blugi sau tricouri, îndepărtându-se de ceea ce oamenii se aşteptau să vadă din partea reprezentanţilor.

    Plin de ambiţie şi carismă, Orban – care nu avea nici 30 de ani – a reuşit în scurt timp să preia controlul partidului. După rezultatele dezamăgitoare ale Fidesz la alegerile din 1994, el a mutat partidul către zona de dreapta şi a adoptat un discurs naţionalist. Mişcarea s-a dovedit una inspirată, Fidesz câştigând detaşat alegerile din 1998; Orban, transformat într-un politician în costum, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria Ungariei.

    Sub conducerea sa, Fidesz a suferit două înfrângeri surprinzătoare, în 2002 şi 2006; au urmat însă două victorii importante, la alegerile din 2010 şi 2014.

    Un important derapaj constituţional a avut loc în 2013, atunci când Parlamentul de la Budapesta a adoptat o serie de amendamente care limitau atribuţiile Curţii Constituţionale, limitau libertatea presei (incriminând exprimările publice care „încalcă demnitatea naţiunii“), a educaţiei (studenţii cu burse de stat erau obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a cultelor (care puteau primi bani numai dacă lucrau „pentru interesul public“) şi a minorităţilor (autorităţile locale puteau interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).

    După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei de la acea vreme, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, declarau că amendamentele „trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene“. Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, spunea că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare „ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică“.

    În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut reclamă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că „ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE“ şi că „nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles“. Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că „vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative… Preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici“.

    Discursul lui Orban a devenit şi mai agresiv la începutul anului 2015, atunci când partidul a pierdut susţinerea în Parlament. Pentru a recâştiga susţinerea, Orban a ales ca temă centrală imigraţia, atacând decizia Uniunii Europene care impunea fiecărui stat membru să primească un număr de refugiaţi. Mai mult, într-un gest de sfidare la adresa instituţiilor europene, liderul Fidesz a construit un gard de peste 170 de kilometri lungime la graniţa cu Serbia şi încă unul de-a lungul graniţei cu Croaţia.

    Între iunie şi septembrie 2015, susţinerea pentru partidul condus de Viktor Orban a crescut vertiginos, iar ziarul german Der Spiegel l-a numit pe Orban „câştigător al crizei refugiaţilor“. Chiar şi principalii săi critici au căzut de acord asupra faptului că el a intuit, înaintea altor lideri europeni, nevoia de a controla graniţele ca un prim pas în gestionarea fluxului de imigranţi.

    Unii analişti au catalogat drept absurdă ideea că Viktor Orban, liderul naţionalist al unei ţări cu o populaţie de sub 10 milioane, ar putea să remodeleze politica europeană şi să atace poziţia dominantă a cancelarului german Angela Merkel. Cu toate acestea, efectele discursului său nu ar trebui neglijate.

    „În locul democraţiilor liberale care au eşuat, vom construi o democraţie creştină a secolului XXI care să garanteze demnitatea umană, libertatea şi securitatea, care protejează egalitatea, modelul familiei tradiţionale şi cultura noastră creştină şi care să ofere naţiunii noastre şansa de a supravieţui şi a prospera”, transmitea Orban în luna mai, la finalul unei campanii electorale din care partidul său a ieşit câştigător. „Ştiu că mulţi vor considera acest obiectiv imposibil, însă cred că Ungaria poate fi până în 2030 în primele cinci ţări europene în privinţa standardelor de viaţă”. Alianţa de guvernământ Fidesz – Partidul Popular Creştin Democrat (KDNP) a câştigat alegerile parlamentare din Ungaria desfăşurate la începutul lunii aprilie, câştigând 133 din cele 199 de locuri din Parlament.

    Discursul lui Viktor Orban se aseamănă şi cu cel al lui Nigel Farage, liderul partidului UKIP din Marea Britanie, cel pe care mulţi îl consideră răspunzător de Brexit. La fel ca Farage, Orban a încercat să creeze tensiuni rasiale şi să dezvolte sentimentul de ostilitate faţă de refugiaţi.
    Cu toate acestea, regimul din Ungaria nu poate fi comparat cu unele totalitare, aşa cum ar fi cel din Rusia. Politicienii din opoziţie nu sunt încarceraţi, iar protestele nu primesc răspuns violent din partea autorităţilor. Dar pericolul există: în ultimii 7-8 ani, Orban a pus bazele unui nou model politic, pe care publicaţiile din Ungaria îl numesc „democraţie în declin“. Iar cifrele par să le dea dreptate: în Indexul Corupţiei, realizat de Transparency International, Ungaria ocupă locul al doilea în rândul celor mai corupte state din Uniunea Europeană, după Bulgaria. Prin intervenţiile repetate asupra procesului electoral şi prin subjugarea presei libere, Ungaria a reuşit să fie catalogată drept „cea mai nedemocratică ţară“ din rândul statelor membre ale UE.

    E greu de spus ce va urma, în condiţiile în care Orban se bucură de susţinerea regimului polonez de la Varşovia – un alt exemplu în ceea ce priveşte derapajele instituţiilor de forţă. Pentru a retrage dreptul de vot al unui stat membru, toate celelalte state trebuie să se pună de acord asupra acestui lucru; e o măsură la care, în configuraţia actuală a Uniunii, nu se poate ajunge. Prin urmare, pericolul ca şi alţi lideri cu un profil asemănător cu cel al lui Orban să câştige simpatia votanţilor e mai mare ca oricând.

  • România s-a alăturat iniţiativei de a utiliza hidrogenul ca sursă de energie, un proiect al Austriei

    Tehnologiile de utilizare a hidrogenului regenerabil pot fi folosite în domeniul stocării de energie electrică, a combustibililor în transporturi şi în industrie, iar, prin semnarea propunerii, România se angajează să continue implicarea în sectorul cercetării şi inovării în ceea ce priveşte utilizarea hidrogenului ca sursă de energie, se scrie într-un comunicat de presă al instituţiei.

    „Dezvoltarea pieţei europene de energie este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia. Hidrogenul este una dintre soluţiile promiţătoare, fiind, totodată, o metodă nepoluantă de stocare a energiei. Îmi doresc ca această iniţiativă să devină mult mai clară în ceea ce priveşte oportunităţile pe care le deschide pentru mediul academic şi pentru institutele de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen”, a declarat Anton Anton.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coaliţia pentru Familie, precizări în prag de REFERENDUM: Respingem confiscarea politică a iniţiativei noastre

    “Iniţiativa noastră de revizuire a Constituţiei României nu are nicio legătură cu vreo formaţiune politică. Nu suntem şi nu am fost la remorca niciunui partid.Demersul nostru nu este în niciun fel legat de PSD sau de guvernarea PSD. Protocoalele semnate cu PSD, PNL şi ALDE nu au vizat decât obţinerea sprijinului parlamentar pentru adoptarea legii de revizuire a Constituţiei României. Am respins şi respingem confiscarea politică a iniţiativei noastre. Exprimarea publică a susţinerii demersului celor 3 000 000 de cetăţeni români, inclusiv de către actori politici, nu poate fi considerată o încercare de confiscare politică. De altfel, legea de revizuire constituţională nu a putut trece decât cu votul mai multor partide de la putere şi din opoziţie. Organizatorul referendumului este Guvernul României, nu PSD. Cine consideră că structura politică a guvernului este un impediment pentru votul la referendum, va trebui să fie consecvent şi să boicoteze şi alegerile de anul viitor organizate de acelaşi guvern. Ceea ce este, evident, absurd”, transmite Coaliţia pentru Familie, într-un comunicat de presă remis joi MEDIAFAX.

    Reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie precizează că tema referendumului este protecţia constituţională a definiţiei căsătoriei.

    “Deci nu vom vota pentru sau împotriva vreunui partid politic, pentru sau împotriva vreunui lider politic. Votul pe care îl vom da este pentru păstrarea firescului vieţii noastre şi a copiilor noştri. Orice altă înţelegere a organizării referendumului este viciată de interese meschine. Atacurile şi defăimarea continue la adresa milioanelor de cetăţeni români care şi-au dorit referendumul demonstrează nivelul de violenţă şi vulgaritate excesivă la care s-a ajuns în societatea românească. Deplângem această situaţie şi îi încurajăm pe toţi susţinătorii referendumului să nu dea curs niciunei tentaţii de a răspunde cu aceeaşi monedă. Deplângem şi condamnăm campania agresivă împotriva Bisericii Ortodoxe Române, dusă de activiştii radicali ai ideologiei de gen, campanie acceptată şi promovată chiar de unele instituţii de presă”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Talpeş, creatorul Bitdefender: România este codaşă la folosirea digitalului în guvernare

    Talpeş este creatorul Bitdefender, soluţie de securitate cu peste 500 de milioane de clienţi în întreaga lume şi a participat, la forumul de afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, la o discuţie despre interconectarea digitală a ţărilor membre ale iniţiativei.

    Reporter: Bună dimineaţa, ne aflăm la summitul Iniţiativei celor Trei Mări, unde interconectarea digitală este una din temele majore ale iniţiativei. Din punctul de vedere al unui antreprenor ce înseamnă asta? Există business pentru dumneavoastră?

    Florin Talpeş: În primul rând înseamnă un grup de ţări care pot să aibă un set de interese comune mult mai consistent decât un grup mai larg de ţări. Acele ţări pot să lucreze împreună pentru a crea piaţă, pentru a proteja piaţa, şi aşa mai departe. Din punctul nostru de vedere, al securităţii digitale, problema cea mai mare este că o bună parte din aceste ţări sunt un fel de frontieră a Uniunii Europene şi ele sunt ţinta unor atacuri targetate masive. Este vorba de infrastructurile lor, care pot să fie în întreprinderi mari, este vorba de infrastructuri critice, şi aşa mai departe. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro