O asemenea idee le-a venit celor de la 23andMe, o companie care oferă teste ADN publicului larg şi care, împreună cu rezultatele, pune la dispoziţia clienţilor şi linkuri către proprietăţile Airbnb disponibile în regiunile de unde le provin strămoşii în caz că-şi doresc să facă o excursie în locurile respective. Înaintea lor, o iniţiativă similară au mai avut-o Ancestry.com împreună cu Go Ahead Tours în 2017, pachetele turistice adresându-se în special americanilor, scrie Financial Times.
Tag: initiativa
-
Cele mai puternice 100 de femei din business: Sînziana Pardhan – Country head {P3 România}
• Deţine rolul de country head al dezvoltatorului ceh de spaţii logistice P3 din august 2017, având ca principală responsabilitate coordonarea extinderii companiei în România.
• Cu o experienţă în investiţii, achiziţii şi vânzări, Sînziana Pardhan a lucrat anterior timp de 9 ani pentru compania de real estate Colliers.
• Consideră că pentru a reuşi în România, ca în orice ţară din lume, ai nevoie de foarte multă determinare, să depui efort, să-ţi asumi riscuri calculate, să îţi alegi bine priorităţile şi luptele şi să ştii când să ceri sfatul altor persoane.
• În rândul sfaturilor pe care le oferă celor aflaţi la început de carieră se numără: să fie tenace, să îşi cunoască şi să îşi folosească punctele tari, să rămână devotaţi viselor şi valorilor proprii, să rămână optimişti cu privire la un lucru în care cred indiferent de ce s-ar întâmpla, să fie proactivi şi să preia iniţiativa, să înveţe din greşeli şi să se străduiască mereu să găsească soluţii.Suprafaţa parcurilor logistice din portofoliu:
> 370.000 de metri pătraţi
Număr de angajaţi: 11 -
Parlamentul respinge iniţiativa lui Iordache de a institui un termen în care hotărârile Parlamentului pot fi contestate la CCR
Senatorii au votat propunerea legislativă pentru completarea art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu 66 de voturi „pentru” şi 14 voturi „împotrivă”. Fiind lege organică, iniţiativa trebuia să obţină cel puţin 69 de voturi „pentru”.
Imediat după respingerea propunerii legislative, PSD a cerut pauză de consultări.
După pauză, senatorul PSD Şerban Nicolae a cerut reluarea votului, afirmând că unele voturi nu au fost înregistrate. Opoziţia a ieşit însă din sală, iar şedinţa plenului a fost suspendată din lipsă de cvorum.
Pe 27 martie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ iniţiat de Florin Iordache, care prevede instituirea unui termen de maximum 15 zile în care hotărârile Parlamentului pot fi atacate la Curtea Constituţională, după publicarea acestora în Monitorul Oficial.
Iniţiativa reglementează procedura de sesizare a Curţii Constituţionale în privinţa actelor Parlamentului, stabilind un termen de sesizare de maximum 15 zile de la publicarea acestora, potrivit expunerii de motive.
„Sesizarea Curţii Constituţionale asupra hotărârilor plenului Senatului, plenului Camerei Deputaţilor şi al celor două Camere ale Parlamentului se formulează în maximum 15 zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial”, prevede proiectul de lege.
-
Cele mai responsabile companii din România: Accenture – Hour of Code
Motivaţie
Potrivit reprezentanţilor Accenture, este necesar ca fiecare elev, din fiecare clasă, din fiecare colţ al lumii, să aibă posibilitatea de a învăţa programare şi, totodată, să afle cum poate aplica aceste abilităţi nu numai în domeniul IT, ci şi în industriile creative. Acest demers este aliniat iniţiativei corporative a companiei, intitulată Skills to Succeed, care abordează nevoile urgente ale forţei de muncă din întreaga lume, precum şi pregătirea generaţiei următoare pentru a activa în economia digitală.
Descrierea proiectului
Programul Hour of Code este o iniţiativă educaţională globală care ajunge la peste 100 milioane de elevi, creată de echipa Code.org. Accenture este partener global al Code.org, aproximativ 2.500 de angajaţi din întreaga lume implicându-se voluntar în cadrul evenimentelor de programare din comunităţile lor. În România, programul a avut două componente. Prima este componenta externă, prin intermediul căreia compania şi-a dorit ca programul să ajungă la cât mai mulţi elevi, astfel că în Bucureşti şi Braşov au fost colaborări cu echipa Teach for Romania, iar în Timiş, Iaşi şi Cluj s-au încheiat parteneriate directe cu şcolile. De asemenea, în anumite cazuri, voluntarii din cadrul companiei au predat şi în şcolile în care studiază propriii copii. Cel de-al doilea segment a fost reprezentat de componenta internă – programarea chiar la ea acasă. Timp de o oră, 13 copii, cu vârste curprinse între 6 şi 13 ani, au învăţat abecedarul programării alături de părinţii lor, angajaţi ai Accenture, chiar în biroul companiei.
Rezultate
În urmă cu doi ani, în 2017, în cadrul iniţiativei Hour of Code au fost implicaţi 22 de angajaţi ai Accenture România şi aproximativ 70 de elevi. În cadrul ediţiei din 2018, peste 50 de angajaţi au participat voluntar susţinând o oră de programare în 20 de şcoli din Bucureşti şi 6 judeţe (Iaşi, Braşov, Ilfov, Călăraşi, Timiş şi Cluj). Cu ajutorul angajaţilor, peste 700 de elevi au luat contact cu o serie de cursuri introductive în programare dar şi alte abilităţi legate de calculatoare. În cadrul acestor cursuri, copiii au învăţat cum se creează felicitările electronice, cum funcţionează imprimantele 3D, dar mai ales au experimentat posibilităţile oferite de tehnologia VR.
Cifră de afaceri netă în anul 2017
417 mil. leiNumăr de angajaţi
3.000 -
Ce şanse are iniţiativa „Fără penali” să treacă de Parlament. Ce spune Opoziţia
„Condamnaţii penal nu au ce căuta în funcţii publice! PNL salută decizia CCR privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei prin care se instituie interdicţia pentru cei condamnaţi de a fi aleşi în funcţii publice. Solicităm celeritate în procedura parlamentară, astfel încât până la sfârşitul legislaturii să avem cel puţin un vot într-una dintre camerele Parlamentului, astfel încât să evităm riscul casării iniţiativei la finalul legislaturii. PNL este partidul care a depus în Parlament, încă din noiembrie 2017, două proiecte legislative care interzic persoanelor condamnate penal să poată fi alese în Parlamentul României sau în funcţia de Preşedinte al României. Aceste două proiecte au fost avizate favorabil de Consiliul Legislativ, care nu a indicat vreun risc de neconstituţionalitate”, a scris Raluca Turcan, marţi, pe Facebook.Aceasta a adăugat că reglementarea privind interidicţia în funcţii publice a celor condamnaţi penal trebuie făcut şi invită partidele să susţină demersurile în acest sens în Parlament.„În condiţiile în care revizuirea Constituţiei României presupune o majoritate parlamentară de două treimi, pe care cel mai probabil PSD şi ALDE nu sunt dispuse să o asigure, PNL va insista asupra unui vot asupra celor două proiecte, care sunt deja în dezbaterea Parlamentului la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Fie pe o cale, fie pe cealaltă, trebuie să avem reglementată această interdicţie în privinţa celor condamnaţi penal. PNL va pune în slujba acestei iniţiative toate voturile de care dispune în Senat şi Camera Deputaţilor. Aşteptăm toate partidele care doresc curăţarea spaţiului public de infractori să se alăture demersului nostru”, a conchis liderul deputaţilor PNL. -
Italia se alătura Iniţiativei „Noul Drum al Mătăsii”, propusă de China, în pofida obiecţiilor UE şi SUA
Conte a declarat că semnarea de către Italia a unui memorandum de înţelegere pentru participarea la acest proiect economic nu va „pune în discuţie” poziţia Romei în cadrul alianţei transatlantice sau legăturile cu partenerii europeni.
Aderarea Italiei va oferi legitimitate sporită Iniţiativei „Noul Drum al Mătăsii”, cunoscută şi sub numele „Centură şi Drum”, care îşi propune să dezvolte infrastructura pentru a lega, pe uscat şi pe mare, China de regiunile din jur şi apoi de Orientul Mijlociu, Europa şi Africa.Pe de altă parte, proiectul este privit cu suspiciune în capitalele occidentale, care consideră că scopul iniţiativei este mai degrabă de a amplifica influenţă economică şi politică a Chinei, decât de a genera bunăstare economică.Un oficial de la Casa Albă a avertizat Italia să nu se alăture proiectului, pe care l-a descris drept un „proiect vanitos” al Chinei.Italia este totodată prima ţară din Grupul statelor puternic industrializate (G7), după ce ţările europene au refuzat anul trecut să semneze o declaraţie comună privind proiectul „Centură şi Drum”, susţinând că îndeplineşte standardele privind finanţarea şi transparenţa. -
Covoare pentru tigri
Aşa stau lucrurile şi în cazul iniţiativei Tomorrow’s Tigers a World Wide Fund for Nature, care are ca scop obţinerea de bani pentru proiectul de dublare a numărului de tigri aflaţi în libertate între 2010 şi 2022, următorul an al Tigrului din zodiacul chinezesc, scrie Financial Times.
Au fost contactaţi în acest sens o serie de artişti, printre care Gary Hume, Rose Wylie, Raqib Shaw, Kiki Smith sau Anish Kapoor, care să creeze covoare inspirate de cele tibetane cu tigri, având libertatea să le interpreteze cum doresc.
Creaţiile acestora au fost apoi transpuse în ediţii limitate disponibile pe site-ul instituţiei care le-a solicitat pentru sume cuprinse între 10.000 şi 25.000 de lire sterline.
-
Opoziţia acuză sabotarea iniţiativei „Fără penali”: PSD a trimis semnăturile la Parchetul General
„Sabotarea Iniţiativei Fără penali, iniţiativa pentru care 1 milion de români au acordat o semnătură continuă în Parlamentul României. Astăzi am văzut în Biroul Permanent pe cei doi colegi ai mei (…) am asistat la o încercare a dl. Cătălin Rădulescu, condamnat penal, care a fost promovat PSD în funcţia de chestor al Biroului Permanent al Camera Deputaţilor, care alături de Florin Iordache, autorul OUG 13, încearcă să blocheze transmiterea Iniţiativei Fără Penali la CCR, aşa cum cere legea, intenţionând să trimită la Parchetul general această iniţiativă, sugerând că secretariatul general, în cele aproape 5 luni în care iniţiativa a fost blocată de Liviu Dragnea la copiator, ar fi constat neconcordanţe la semnături”, a declarat preşedintele USR Dan Barna, miercuri la Parlament.
Aceasta a adăugat că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, încearcă să confişte şi atribuţiile primăriilor din „disperare”.
„Practic, conform legii, semnăturile acelea au fost validate de către primării, în fiecare localitate de unde au fost adunate de către zecile de mi de voluntari din România. Iar aceste primării au validat semnăturile fiind eliminate în proces eventualele semnături care nu îndeplineau condiţiile legale.Faptul că Liviu Dragnea încearcă să confişte şi atribuţiile primăriilor, Liviu Dragnea încearcă să confişte şi drepturile prevăzute de lege în mod expres pentru primari – dreptul de a valida semnături (…) arată cât de disperaţi sunt condamnaţii penali ai României care momentan conduc Camera Deputaţilor faţă de persectiva acestei iniţiative care noi suntem convinşi că va deveni lege în România.”, a conchis liderul USR.
La rândul său, liderul deputaţilor PNL Raluca Turcan a punctat că „un grup infracţional” se foloseşte de aceste iniţiative cetăţeneşti care condamnă infractorii „în tentativa de politizare a justiţiei”.
-
#10yearchallenge: Postare virală sau antrenament pentru roboţi?
Dincolo de latura amuzantă, „10 year challenge“ ar putea ascunde ceva mult mai serios, şi anume o metodă de a antrena algoritmii să recunoască modul în care oamenii îmbătrânesc, perfecţionându-şi astfel sistemele de recunoaştere facială. Pare o simplă teorie a conspiraţiei, dar e una prezentată de tot mai mulţi analişti sau jurnalişti de tehnologie.
Cei de la Wired pleacă de la următoarea ipoteză: să spunem că cei de la Facebook vor să antreneze un algoritm de recunoaştere facială pe o serie de caracteristici, aşa cum ar fi progresia vârstei. Ideal ar fi să existe un set larg de date care să conţină un număr semnificativ de portrete; ar ajuta, de asemenea, ca acestea să fie datate la o distanţă fixă de ani – în acest caz, 10. Facebook ar putea să caute în fotografiile de profil ale oamenilor, la datele la care acestea au fost postate şi la datele EXIF (Exchangeable Image File, set de informaţii ataşate unei imagini – n.red.), dar asta ar genera şi o cantitate importantă de conţinut fals, pentru că oamenii nu postează întotdeauna fotografii la momentul la care au fost luate sau în ordine cronologică. Frecventă este şi situaţia în care oamenii nu postează ca imagine de profil fotografii proprii, ci fotografii cu peisaje sau chiar animale de companie. Ar fi, prin urmare, mult mai uşor să ai două imagini care se încadrează perfect în normele cerute de algoritm; dacă există şi un hashtag care să semnalizeze apariţia imaginilor, cu atât mai bine.
Nici chiar datele EXIF nu sunt întotdeauna sigure – spre exemplu, dacă cineva face o poză unei fotografii şi urcă apoi poza pe o reţea socială, datele EXIF nu vor reflecta imaginea originală, ci poza făcută de utilizator, scrie Kate O’Neill, autoarea articolului din Wired.
Revenind la „10 year challenge“, unii utilizatori au oferit chiar informaţii suplimentare: „eu în 2009 la Sinaia / eu în 2019 la Ateneu“, dând şi mai multă acurateţe imaginilor postate.
Pe de altă parte, foarte mulţi utilizatori ai Facebook au postat imagini cu legătură indirectă cu provocarea, spre exemplu schiţe cu starea autostrăzilor în 2008 şi starea lor în 2018. Dar aceste parodii au apărut recent, la 2-3 săptămâni de la viralizare, iar analiştii ştiu că cele mai de încredere seturi de date sunt cele apărute în prima perioadă de după viralizarea unei astfel de postări. Facebook neagă, desigur, orice implicare în „10 year challenge“: „Este vorba de o postare generată de utilizatori care s-a viralizat“, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare celor de la Wired. „Facebook nu a pornit acest trend, iar provocarea se referă la poze care există deja în baza de date. Trebuie să amintim şi că utilizatorii au posibilitatea de a opri oricând recunoaşterea facială.“
Privind la evenimentele ultimelor 12 luni, pare o provocare să dăm crezare celor spuse de Facebook. Scandalul Cambridge Analytica a ridicat numeroase semne de întrebare vizavi de modul în care datele personale ale utilizatorilor sunt colectate şi ulterior folosite; multe dintre acestea au rămas încă fără răspuns, iar companiile caută metode de a transparentiza şi mai ales proteja fluxul de date private. 87 de milioane de utilizatori au fost afectaţi de acest scandal, pornit de la o aplicaţie ce funcţiona în cadrul platformei Facebook şi care a colectat datele personale ale utilizatorilor şi ale prietenilor utilizatorilor care au accesat-o.Respectivele date au fost utilizate mai târziu de Cambridge Analytica pentru campania prezidenţială a lui Donald Trump, servind drept instrumente de profilare. Dintre cele 87 de milioane de conturi afectate, peste 100.000 aparţin românilor. În momentul în care Christopher Wylie, director de cercetare în cadrul companiei Cambridge Analytica, a ieşit în faţă şi a discutat cu publicaţia britanică The Guardian despre modul în care firma ajută campania lui Trump, reacţia reprezentanţilor Facebook a fost una defensivă. Mai exact, aceştia au declarat că problema a pornit de la faptul că firma de consultanţă Cambridge Analytica i-a minţit şi a abuzat de politica companiei. Criticii au aruncat ulterior vina şi asupra reţelei de socializare, cerând o serie de explicaţii în numele utilizatorilor şi solicitând noi reglementări pentru companiile de profil.
În luna decembrie, cei de la New York Times au dezvăluit că Facebook a permis unor companii din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Spotify şi Microsoft, să aibă acces la mesajele private ale utilizatorilor.
Potrivit documentelor obţinute de publicaţia americană, Facebook a oferit Netflix şi Spotify acces la mesajele private ale utilizatorilor pentru a promova show-uri şi piese prin intermediul mesageriei reţelei. În urma unor înţelegeri speciale încheiate, compania Bing a putut vedea listele de prieteni ale utilizatorilor, fără consimţământul acestora. Amazon a avut acces la numele şi datele de contact ale utilizatorilor, prin intermediul prietenilor acestora, iar Yahoo a folosit platforma pentru a vedea mesaje private.
Înţelegerile încheiate între Facebook şi aceste companii au avut ca scop, pe de o parte, creşterea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare online şi promovarea acesteia. Pe de altă parte, companiile au putut să îşi promoveze produsele şi serviciile mult mai eficient în ceea ce priveşte publicul ţintă.
The New York Times scrie că Facebook a încheiat astfel de înţelegeri cu peste 150 de companii, cele mai multe fiind distribuitori online, din divertisment şi alte domenii tehnologice.Potrivit unui oficial de la Facebook, niciunul dintre aceste parteneriate nu a încălcat regulile privind protejarea datelor personale ale utilizatorilor şi reglementările din domeniul comerţului, iar companiile au fost obligate să respecte politicile reţelei de socializare online privind abonaţii.
Mai mult, accesul oferit acestor companii s-a tradus printr-o îmbunătăţire a serviciilor sale. De asemenea, nu a fost nevoie să ceară permisiunea utilizatorilor în acest sens, pentru că accesul este reglementat prin regulile de folosire a Facebookului.
Tot în luna decembrie, Facebook a anunţat că a expus fotografiile private a milioane de utilizatori fără permisiunea acestora.
Compania a anunţat că o eroare recent descoperită a permis unei aplicaţii dezvoltate de terţi să acceseze fotografii pe care oamenii nu le-au încărcat în platformă drept „publice”. Facebook a anunţat că peste 6,8 milioane de utilizatori au fost afectaţi.
Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda, autoritatea care supraveghează măsura în care Facebook s-a conformat la legislaţia europeană, a anunţat vineri că a lansat o anchetă asupra Facebookului, ca urmare a breşelor de securitate multiple cu care s-a confruntat compania anul acesta.
Utilizatorii au fost expuşi timp de 12 zile în luna septembrie, potrivit unei postări pe blogul oficial al lui Tomer Bar, engineering director în cadrul companei.
Concluzionând astfel că Facebook are destule probleme în ceea ce priveşte credibilitatea, următoarea întrebare care trebuie ridicată e următoarea: este demersul în sine unul negativ?Perfecţionarea algoritmilor de recunoaştere facială este un lucru care poate avea multe beneficii, lucru dovedit de un proiect de anul trecut al poliţiei din New Delhi, India. Folosind tehnologia de recunoaştere facială, aceştia au găsit, în doar patru zile, peste 3.000 de copii pierduţi. Dacă aceştia ar fi dispărut cu mai mult timp în urmă, să spunem mai mult de un an, e posibil ca tehnologia de azi să nu îi fi putut depista.
În mod uzual, recunoaşterea facială e folosită mai ales în publicitate: algoritmii ţintesc anumit grupuri demografice şi le livrează un tip de publicitate. Specialiştii vorbesc însă şi alte posibile utilizări, aşa cum ar fi în industria de asigurări: cineva care îmbătrâneşte mai repede ar urma să plătească poliţe mai mari decât cei care se păstrează, cel puţin fizic, într-o formă mai bună.
Aşa cum e cazul de cele mai multe ori, avansul tehnologic are părţi bune şi rele. Problema legată de „10 year challenge“, în cazul în care se va dovedi că Facebook a pornit această mişcare, e că reţeaua de socializare a trădat încă o dată încrederea utilizatorilor săi.
Noi, ca utilizatori, ar trebui să înţelegem mult mai bine modul în care facem publice informaţii private. Ca utilizatori, ar trebui să fim conştienţi că datele pe care le transmitem pot fi folosite, fără ştiinţa noastră, în folosul unor companii.
-
Povestea lui Sir Thomas Sutherland, cel care a pus bazele HSBC
Sir Thomas Sutherland s-a născut pe 16 august 1834 în Aberdeen, Scoţia, în familia lui Robert Sutherland şi a Christianei Webster. El a urmat cursurile universităţii Aberdeen; după absolvire, şi-a început cariera ca funcţionar în biroul din Londra al companiei britanice de transport maritim şi logistică Peninsular and Oriental Steam Navigation Company (P&O).
Curând după aceea a fost promovat ca superintendent, atribuindu-i-se sarcina de a se ocupa de operaţiunile asiatice ale companiei în perioda în care Hong Kongul a fost guvernat ca şi colonie şi teritoriu britanic dependent de Regatul Unit (1841-1997).
Ideea de a înfiinţa o instituţie bancară cu sediul local în Hong Kong i-a venit într-o zi în care naviga de-a lungul coastei de sud a Chinei, după ce a citit în revista Blackwood’s Magazine un articol despre sistemul bancar scoţian. În ciuda faptului că nu avusese niciodată un cont deschis la bancă, Sutherland s-a gândit să înfiinţeze el însuşi o bancă, pentru a stimula piaţa de comerţ înfloritoare dintre China şi Europa şi pentru a explora potenţialul comerţului dintre China şi Statele Unite. Capitalul total a fost stabilit la 5 milioane de dolari, iar în martie 1865 banca a fost deschisă la Hong Kong. O lună mai târziu, a urmat extinderea instituţiei în Shanghai. Aşa s-a născut The Hongkong and Shanghai Banking Corporation (HSBC), iar Sutherland a fost numit vicepreşedinte al acesteia.
Deşi ulterior reţeaua s-a extins până în Europa şi America de Nord, accentul a fost pus pe deschiderea sucursalelor din China şi restul regiunii Asia-Pacific. În unele state, HSBC a fost un pionier al practicilor bancare moderne – de exemplu, în 1888, a fost prima bancă înfiinţată în Thailanda, unde a tipărit primele bancnote din această ţară.
În 1865-1866, Sutherland a fost membru al Consiliului Legislativ din Hong Kong, iar în 1872 a primit funcţia de director general al P&O. În 1880, antreprenorul s-a căsătorit cu Alice Macnaught, fiica reverendului John Macnaught de la biserica Holy Trinity din Londra. Cei doi soţi au avut doi fii şi o fiică, Helen Sutherland (1881–1965), cunoscută ca şi colecţionar de artă. În 1920, soţia sa a murit. Doi ani mai târziu, pe 1 ianuarie 1922, Sir Thomas Sutherland a murit la Londra. O stradă din cartierul Sheung Wan, din Hong Kong, a fost redenumită Sutherland, în memoria antreprenorului.
În februarie 2008, HSBC a fost numită cea mai valoroasă marcă bancară din lume de către revista The Banker.
În prezent, HSBC se situează pe locul şapte la nivel global şi pe primul loc în Marea Britanie după numărul activelor, cu active totale de peste 2,5 trilioane de dolari, conform celor mai recente estimări. Este prezentă în 66 de ţări cu un număr de circa 3.800 de sucursale. În 2017, compania a avut venituri de peste 51 de miliarde de dolari şi un număr de aproximativ 223.000 de angajaţi.