Tag: fuziune

  • Dacă francezii de la Renault ajung la o înţelegere de fuziune cu japonezii de la Nissan, ar deveni al doilea cel mai mare jucător din industria auto la nivel global

    O fuziune între cei giganţi cu un istoric de parteneriate între ei Renault şi Nissan Motor ar duce la o industrie globală automotive controlată de trei mega-jucători, ceea ce ar pune presiune pe ceilalţi producători din piaţă să se îndrepte spre consolidare sau să rămână în urmă. Cele două companii trebuie doar să ajungă la o înţelegere, potrivit Bloomberg.

    Producătorul francez împreună cu cel japonez şi cu Mitsubishi Motors Corp drept al treilea partener ajung la o producţie anuală de 10,8 milioane de vehicule – aproape dublu faţă de livrările globale ale Ford Motor.

    Dacă această alianţă care este unită acum printr-o pânză de parteneriate şi deţineri de participaţii ar ajunge o entitate, ar fi al doilea producător mondial după Volkswagen, cu Toyota Motor pe locul trei.

    Dimensiunea a fost mereu un factor important în industria auto însă acum a devenit unul decisiv. Producătorii auto trebuie să facă multe investiţii pentru a rămâne în frunte în cursa pentru dezvoltarea vehiculelor electrice şi a maşinilor autonome, în timp ce servicii de ride-sharing precum Uber Technologies muşcă din anumite cote de piaţă şi generează tensiuni în piaţă, potrivit Bloomberg.

    Dacă fuziunea merge înainte, ar creşte astfel presiunea pe ceilalţi producători din topul global.

    Jean-Dominique Senard, preşedintele Renault numit în luna ianuarie după scandalul în care a fost implicat Carlos Ghosn – arhitectul-şef al alianţei Renaul-Nissan – a readus la viaţă propunerea de a uni producătorul francez cu cel japonez printr-o fuziune, potrivit surselor citate de publicaţie.

    În timp ce beneficiile unei astfel de mutări la nivel de costuri sunt convingătoare în contextul investiţiilor gigant din industrie, planul lui Senard nu este automat unul care se va materializa.

    Atât Nissan cât şi guvernul japonez au făcut eforturi în începe discuţiile cu renault, însă există multe tensiuni în acest moment în interiorul parteneriatului după arestarea lui Carlos Ghosn în Japonia, potrivit Financial Times.

     

     

  • Lovitură de proporţii pentru două mari lanţuri de supermarketuri

    Decizia Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe (CMA) este, de asemenea, un pas înapoi pentru directorul executiv al Sainsbury, Mike Coupe, şeful grupului din 2014. Pentru Walmart, înţelegerea a fost o modalitate de a ieşi din Marea Britanie, pe măsură ce îşi propune să îşi revizuiască activitatea internaţională.

    Acordul ar fi condus la o diminuare substanţială a concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, în condiţiile în care preţurile cresc în magazine, pe internet şi la benzinării, a afirmat CMA.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Eşec istoric: Negocierile dintre cei doi coloşi germani Deutsche Bank şi Commerzbank au eşuat. Cine mai stă la rând să cumpere Commerzbank?

    Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat că discuţiile cu privire la o eventuală fuziune au eşuat pe fondul unor riscuri şi costuri prea ridicate, care au ucis încă din faşă şansa nemţilor la „un campion european”, aşa cum anunţase ministerul de Finanţe, potrivit Reuters.

    După aproape şase săptămâni de discuţii, cele mai mari două bănci din Germania au anunţat că negocierile la nivel înalt cu privire la o fuziune s-au încheiat.

    „Am concluzionat că această tranzacţie nu ar fi adus destule beneficii pentru a acoperi riscurile şi costurile”, a spus Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, fiind aprobat de omologul său de la Commerzbank, Martin Zielke.

    Pespectivele fuziunii s-au lovit de nemulţumirea exprimată extrem de vocal a sindicatelor, deoarece ar fi dus la 30.000 de concedieri. Mai mult decât atât, tranzacţia a stârnit valuri de îngrijorare şi printre unii investitori.

    Oficialii guvernamentali din Germania, în frunte cu ministrul Finanţelor Olaf Scholz, au susţinut vehement crearea unui campion naţional şi european în industria bancară. Fuziunea dintre cele două a părut ce amai la îndemână soluţie în contexul în care ambele bănci au avut probleme în a rămâne profitabile încă din perioada de după criza financiară.

    După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, şi ING, UniCredit, Santander, SocGen, BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători.

    Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul ger­man, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.

    Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.

    Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guver­nu­lui, dar mai ales în rândul liderilor de sin­dicat care atrag atenţia asupra redu­ce­rilor de personal care ar veni din această fuziune.

    Astfel, una dintre alter­na­tive ar pu­tea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olan­deze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca ger­mană, încercând să demareze ne­go­cierile. Hamers a promis chiar că o ast­fel de fuziune ar genera mai puţine re­du­ceri de personal decât una între cei doi creditori germani. Potrivit pu­bli­caţiei Manager Magazin, Hamers ar fi dis­pus să mute sediul central al ING din Am­sterdam în Frankfurt. Zielke a refu­zat discuţiile formale, dar nu a rupt total legătura.

    ING este deja una dintre cele mai mari bănci comerciale din Germania, cu peste 8 milioane de clienţi.

    Italienii de la UniCredit au luat în considerare începerea negocierilor şi vor încerca să abordeze Commerzbank în cazul în care discuţiile cu Deutsche eşuează. Planul italienilor ar fi acela de a cumpăra o participaţie semnificativă în Commerzbank, pentru a realiza o fuziune între banca germană şi divizia ger­mană a grupului italian, HypoVe­reins­bank, potrivit Financial Times.

    Combinarea HypoVereinsbank cu Commerzbank le-ar oferi italienilor o poartă de intrare către creditarea aşa-numitelor Mittelstand-uri, adică IMM-urile Germaniei – coloana vertebrală a economiei nemţilor.

    La fel ca şi UniCredit, şi francezii de la BNP Paribas au mai încercat să negocieze cu nemţii în 2017. Dacă reuşesc să preia Commerzbank, ar crea o entitate franco-germană care ar depăşi cu mult Deutsche Bank atât în termeni de venituri, cât şi de câştiguri. Un purtător de cuvânt al BNP a declarat pentru Bloomberg că francezii nu au momentan planuri de achiziţie.

    Potrivit surselor publicaţiei americane, şi spaniolii de la Banco Santander se pregătesc să depună o ofertă dacă preţul va fi unul corect. Ei consideră Commerzbank atrăgătoare pentru că ar face expansiunea grupului mai uşoară în Germania şi apoi în restul Europei.

    Nici francezii de la SocGen nu rămân indiferenţi la oportunitatea de extindere în piaţa germană şi se numără printre grupurile care vor depune o ofertă în cazul în care negocierile cu Deutsche Bank eşuează. Mai devreme în luna aprilie preşedintele SocGen, Lorenzo Bini Smaghi, a spus că banca îşi propune „să fie un personaj principal“ în consolidarea transfrontalieră a sistemului bancar european.

    Nu în ultimul rând, şi elveţienii de la UBS ar putea fi o variantă de cumpărător încât Axel Weber, CEO-ul companiei a transmis că sectorul european de banking are nevoie de consolidare, însă nu a menţionat nimic în mod oficial legat de Commerzbank.

     

     

  • Toată lumea vrea o bucată din felia nemţilor: După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, atât ING, UniCredit, Santander, cât şi SocGen şi BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători

    Commerbank, jucătorul mai mic dintre cele două bănci germane, atrage mai mult interes – în principal pentru că ar fi mai uşor de integrat.
     
    Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul german, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.
     
    Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.
     
    Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guvernului, dar mai ales în rândul liderilor de sindicat care atrag atenţia asupra reducerilor de personal care ar veni din această fuziune.
     
    Astfel, una dintre alternative ar putea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olandeze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca germană, încercând să demareze negocierile.
     
  • Strategii spun că reducerile masive de personal sunt singura şansă pentru o fuziune între Deutsche Bank şi Commerzbank

    Singurul mod în care în care o potenţială fuziune între Deutsche Bank şi Commerzbank ar avea sens este prin reduceri masive de personal din paertea ambelor bănci, potrivit unui strateg citat din industrie citat de CNBC.

    Anunţul strategului vine după ce toată presa internaţională a scris despre dorinţa olandezilor de la ING de a intra în cursa pentru Commerzbank. Acţiunile Commerzbank au crescut cu 3% miercuri dimineaţă în urma anunţului.

    Cei doi giganţi germani şi-au anunţat intenţiile în mod public abia luna trecută ceea ce a generat nemulţumirea şefilor de sindicat. Aceştia au atras atenţia cu privire la reducerile de personal, în timp ce analiştii din piaţă au început să pună la îndoială eficienţa unei astfel de mutări.

    „Singurul mod în care o fuziune ar avea sens pentru cele două bănci este prin reduceri masive de personal, şi rămâne de văzut dacă guvernul german vrea să împingă de la spate o fuziune care ar genera mulţi şomeri”, atrage atenţia Patrick Armstrong, CIO în cadrul Plurimi Investment Managers.

    El susţine că guvernul condusm de Angela Merkel va încerca totuşi să evite reducerile masive de personal în ultimă instanţă.

    „Cred că guvernul ar vrea să pună cei doi jucători împreună pentru a scăpa de riscuri, dar nu cred că ei îşi doresc şi reducerile de personal care vin odată cu decizia. Deci băncile astea au prea mulţi angajaţi. Dacă te uiţi la băncile americane, sau la băncile europene bine conduse vom vedea o rată mai ridicată de venituri per angajat faţă de cea generată de băncile germane”.

     

     

  • Cine sunt oamenii care vor conduce noua bancă gigant ce va rezulta din fuziunea Detusche Bank cu Commerzbank

    Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, şi Paul Achleitner, preşedintele băncii, vor continua să conducă noua structură ce ar rezulta din fuziunea cu competitorul Commerzbanak, potrivit Reuters care citează pulicaţia germană Der Spiegel.

    Der Spiegel a raportat că Martin Zielke, CEO-ul Commerzbank va ocupa poziţia de director adjunct în noul grup şi se va ocupa de divizia de private şi corporate banking.

    Dacă cele două bănci fuzionează, Garth Ritchie de la Deutsche Bank ar continua să conducă banca de investiţii, potrivit Der Spiegel, în timp ce Frank Strauss, care conduce divizia de retail a Deutsche Bank ar trebuie să părăsească funcţia.

     

  • De ce a ales eMAG să fuzioneze cu o companie din Ungaria

    Platforma tehnologică pe care rulează eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa din România, dezvoltată în mai mult de un deceniu cu investiţii cumulate de peste 150 milioane de dolari şi care reprezintă de altfel „inima” întregului său business, este principalul activ cu care gigantul Naspers şi antreprenorul Iulian Stanciu participă în fuziunea cu rivalii de la Extreme Digital din Ungaria, cu obiectivul ca entitatea rezultată în urma tranzacţiei să devină un business de un miliard de euro în şase ani.

    „Produsul nostru nu mai este produsul fizic pe care îl vindem, aşa cum am început ca şi comerciant, ci este acum de fapt platforma tehnologică, care este motorul din spatele businessului. Noi am construit de fapt o infrastructură pentru un nou mod de a face comerţ care este mult mai eficient, aducând valoare atât clienţilor, cât şi partenerilor”, spune Iulian Stanciu, CEO-ul grupului eMAG, companie înfiinţată în urmă cu 18 ani.

    Astfel, eMAG pune pe masă toată tehnologia din spatele businessului său de aproape un miliard de euro în fuziunea cu Extreme Digital din Ungaria, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa vecină, tranzacţia vizând formarea unui jucător care să aibă şi o dimensiune şi o putere de negociere mai mare cu furnizorii pentru a putea oferi preţuri competitive şi a ţine piept concurenţei regionale şi globale.

    „Noi suntem într-o concurenţă pe o piaţă regională sau chiar globală pentru că ne batem cu jucători care vin de pe pieţe mari precum Amazon din SUA, Alibaba din China sau eBay, care în Ungaria este mare, plus retailerii tradiţionali mari de pe piaţa vecină. Ca să facem faţă competiţiei şi să avem preţuri bune, o gamă bună de produse şi servicii bune, suntem obligaţi să creştem. Printr-o dimensiune mai mare vom putea oferi preţuri mai bune, iar pe termen lung, dacă nu creştem suficient de repede, riscăm să fim bătuţi de companiile mari din regiune sau globale”, a explicat el motivul pentru care eMAG vrea să fuzioneze cu jucătorul din Ungaria.

    Tranzacţia cu Extreme Digital, un business pus pe picioare în 2001 de antreprenorii ungari Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen, permite grupului eMAG să intre şi pe alte cinci pieţe – Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Austria, dat fiind că retailerul ungar are deja setată baza de operaţiuni în aceste ţări. În prezent, în afară de Ungaria, eMAG mai este prezent şi pe piaţa din Bulgaria şi Polonia. Retailerul local şi-a construit întâi un business puternic pe piaţa din România, iar apoi s-a extins în ţările vecine, investind constant în tehnologie, ceea ce a permis creşterea bazei de clienţi prin extinderea gamei şi categoriilor de produse, iar mai apoi prin implementarea platformei de tip marketplace prin intermediul căreia şi-au putut lista produsele pe site-ul eMAG şi alţi comercianţi.

    „Am ajuns în România la peste 4 milioane de clienţi, iar apoi am început extinderea internaţională. Am avut o abordare antreprenorială şi am început să testăm, învăţând foarte mult. Întâi în Bulgaria, iar apoi în Ungaria, care este o piaţă cu o concurenţă mult mai mare, dar şi cu un potenţial foarte mare de dezvoltare. Retailul din Ungaria reprezintă 80% din retailul românesc”, a punctat Iulian Stanciu. El a adăugat că pentru a-şi extinde operaţiunile pe piaţa vecină, eMAG a optat pentru varianta mai rapidă – parteneriatul cu un jucător local.

    „Balázs Várkonyi şi Gyula Kelemen au construit un business de la zero la 100 de milioane în 18 ani şi au făcut acest lucru din fonduri proprii, rămânând profitabili tot timpul. Şi-au dat însă seama că au nevoie de un partener pentru a putea creşte în continuare. Noi am ajuns în cinci ani la dimensiunea lor pe piaţa din Ungaria.”

    eMAG a ajuns pe piaţa din Ungaria la o echipă de 260 de persoane pentru a face faţă concurenţei. Cota de piaţă a eMAG din Ungaria se situează între 1 şi 3%, la fel ca şi în cazul Extreme Digital, comparativ cu 50%, cât deţine Media Markt – cel mai mare retailer de electronice din Europa.
    Discuţiile de negociere dintre eMAG şi Extreme Digital au durat mai mult de un an, peste 14 luni mai exact, în condiţiile în care – explică Iulian Stanciu – fuziunea este o tranzacţie mult mai grea decât o achiziţie, fiindcă fiecare parte vrea să se asigure că obţine ce este mai bun pentru ea.
    „A durat să ne cunoaştem şi să ne câştigăm încrederea unul în altul.

    Am văzut însă că sunt oameni cu valori şi cu principii, iar în final am ajuns la un numitor comun care presupune o organizare în funcţie de ce are fiecare mai bun. Astfel, noi venim cu tehnologia şi cu know-how-ul de business de la cap la coadă – modele financiare, cum angajezi oameni, cum faci operaţiunile, cum negociezi cu companiile de curierat ş.a.m.d., plus acces la capital, având un business profitabil în România, iar ei vin cu partea comercială şi de marketing. Extreme Digital are relaţii mai bune cu furnizorii de pe plan local, sunt mult mai conectaţi la tot ceea se întâmplă local şi cunosc mult mai în profunzime piaţa, ca atare pot face un marketing mult mai bun – mai aplicat şi cu rezultate mai bune”, a explicat Iulian Stanciu.

    Planul celor doi retaileri este să formeze o singură companie în care să maximizeze competenţele fiecăruia, încercând totodată să păstreze ambele branduri. Cei doi fondatori ai Extreme Digital nu vor rămâne doar cu pachetul de 48% din acţiunile noii entităţi formate împreună cu eMAG, ci vor face parte şi din echipa de conducere. Astfel, Balázs Várkonyi va fi CEO-ul noii companii cu sediul la Budapesta, iar Gyula Kelemen va fi director financiar, în timp ce Cătălin Diţ, actualul country manager al eMAG Ungaria, va ocupa poziţia de director comercial. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, noua companie ce urmează a fi creată de eMAG şi Extreme Digital va avea o echipă de peste 560 de persoane, în condiţiile în care doar retailerul ungar are circa 300 de salariaţi. Deocamdată însă, cei doi jucători aşteaptă acordul de la Consiliul Concurenţei pentru a putea realiza fuziunea.

    „Având în vedere obiectivul pe care îl avem, de a forma o companie de peste un miliard de euro, avem nevoie de toţi oamenii buni pe care îi putem găsi pe piaţă. Deci nu vom da afară oameni”, a punctat CEO-ul eMAG.

    Într-o competiţie tot mai acerbă pe piaţa de comerţ online, unde graniţele nu reprezintă bariere pentru a vinde în străinătate, un retailer online local rămâne în joc doar dacă poate face faţă competitorilor regionali, dar şi giganţilor globali precum Amazon sau Alibaba, insistă Stanciu. Iar acest lucru poate fi făcut în prezent doar prin tehnologie, acesta fiind diferenţiatorul şi principalul activ al unui retailer online din ziua de azi, în condiţiile în care acum, a face comerţ online este doar la un clic distanţă prin intermediul soluţiilor de e-commerce în regim SaaS (plăteşti lunar accesul în platformă şi nu ai nevoie de serverele proprii şi de toată infrastructura IT din spate), adaugă el.

    „Tehnologia stă în spatele a tot ceea ce facem – de la preţuri la gamă de produse, la servicii de livrare, retur, ş.a.m.d. Iar tehnologia este scumpă şi este globală – salariile din România au ajuns la aproape acelaşi nivel cu cele din străinătate, cu o diferenţă de circa 20-30%. Costă la fel tehnologia pe care o dezvoltă spre exemplu Alibaba sau Amazon cu cea pe care o dezvoltăm noi. Sunt mândru de ceea ce am reuşit să dezvoltăm cu costuri semnificativ mai mici”, a subliniat Iulian Stanciu.

    Tehnologia pe care va rula noua companie din Ungaria va fi cea dezvoltată de eMAG, iar aceasta va primi şi suport de la sediul central din România pentru toate activităţile desfăşurate – tehnologie, finanţe, juridic, resurse umane, comercial, operaţiuni etc.
    Platforma tehnologică pe care este clădit întreg businessul eMAG este mult mai complexă decât ceea ce se vede pe site-ul pentru desktop şi pentru dispozitive mobile sau în aplicaţia mobilă, relatează Iulian Stanciu.

    Aceasta cuprinde cinci zone – zona comercială, care presupune tot fluxul de aprovizionare (de la furnizor la uşa depozitului) precum şi stabilirea preţurilor; site-ul şi aplicaţia mobilă unde sunt încărcate produsele odată ajunse în depozitul eMAG; zona de marketplace, prin intermediul căreia alţi comercianţi îşi pot lista produsele la vânzare în cadrul eMAG; zona de operaţiuni, care implică preluarea comenzilor şi gestionarea lor cât se poate de automat prin sistemul de warehouse management creat in-house, dar şi partea de integrare cu companiile de curierat din România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia; zona de business intelligence, prin intermediul căreia se calculează o serie de indicatori de performanţă şi se generează rapoarte de analiză.

    „Circa 80% din efortul nostru este investit în partea de back-end, nu în cea de front-end, care este vizibilă clienţilor – site-ul şi aplicaţia mobilă”, a precizat Bogdan Axinia, vicepreşedinte pentru platforme şi tehnologie în cadrul eMAG Group. El a adăugat că zona de business intelligence este una dintre cele mai importante din întreaga platformă, dat fiind că prin intermediul soluţiilor software dezvoltate intern se calculează în total peste 20.000 de indicatori de performanţă şi peste 1.000 de tipuri de rapoarte folosite de angajaţii eMAG, dintre care 150 sunt actualizate în timp real – dashboard-uri în care se oferă informaţii cu privire la stocuri, aprovizionare, trafic, rata de conversie, comenzile care trebuie livrate ş.a.m.d.
    Echipa de business intelligence (BI) din cadrul eMAG este formată din 80 de persoane care au diferite roluri – dezvoltatori BI care lucrează în SQL, specialişti care gestionează bazele de date, oameni de produs care gândesc rapoartele şi obţin feedback, plus o echipă de data scientists care analizează datele.

    În total, echipa eMAG care lucrează pe partea de tehnologie numără 650 de persoane.

    Toată platforma tehnologică – de la intrarea produsului în depozit şi până ajunge la client – este dezvoltată exclusiv de noi. În total sunt peste 100 de aplicaţii interconectate între ele între cele cinci mari zone – comercial, web & mobile, marketplace, operaţiuni şi BI”, a punctat Bogdan Axinia.
    Platforma de marketplace este de asemenea unul dintre punctele cheie ale tehnologiei dezvoltate de eMAG, aceasta fiind gândită asemenea unui catalog – produsele fiind organizate pe categorii, nu ca pe alte site-uri, unde sunt pe modelul classified – de anunţuri. Marketplace-ul este o platformă complexă, care integrează partea ce ţine de vânzători (selleri) şi managementul acestora.

    „Avem una dintre cele mai bune platforme marketplace din Europa dezvoltată cu investiţii mari astfel încât comercianţii să poată intra ca să vândă pe platformă cu uşurinţă. Am dezvoltat foarte multe instrumente – ce tipuri de produse să aducă, când le expiră stocurile, care este rata de conversie pentru produsele pe care le au şi indicatorii de satisfacţie a clienţilor ş.a.m.d.”, a menţionat el. 
    Platforma marketplace va fi integrată şi în noua companie din Ungaria, ceea ce le va permite comercianţilor care sunt deja în marketplace-ul eMAG să vândă ulterior şi în celelalte cinci ţări în care este prezent Extreme Digital.

    Totodată, în cadrul platformei tehnologice din spatele eMAG sunt integrate şi unele dintre cele mai noi tehnologii – inteligenţă artificială şi machine learning –, algoritmii fiind integraţi atât în sistemul de management al depozitului pentru optimizarea rutei de picking (colectare) al produselor comandate din depozit, cât şi în căutarea de produse de pe site-ul şi aplicaţia mobilă eMAG.

    „Am început să cercetăm zona de inteligenţă artificială şi machine learning în urmă cu trei ani. În general, inteligenţa artificială rezolvă probleme de genul clasificare de imagini. În cadrul Fashion Days avem implementată o astfel de soluţie pentru recomandarea de produse similare”, a explicat Bogdan Axinia. El a adăugat că, de asemenea, tot ceea ce ţine de afişarea produselor şi căutarea de pe site-ul eMAG are în spate algoritmi de inteligenţă artificială. Astfel, spre exemplu, atunci când un client caută un anumit produs pe eMAG, rezultatele cuprind cele mai relevante produse din acea categorie, iar în cazul în care cuvântul căutat este scris greşit, sistemul dă rezultatele bune, ca în cazul în care cuvântul este scris corect. Un alt exemplu în care este folosită inteligenţa artificială este şi cel care ţine de scanarea facturilor – acestea sunt recunoscute automat şi înregistrate în sistem. 

    În ceea ce priveşte partea de gestiune a depozitului eMAG, care are 125.000 mp, cea mai costisitoare operaţiune era cea de colectare a produselor dintr-o comandă, astfel că retailerul a integrat algoritmi de inteligenţă artificială pentru a optimiza ruta pe care angajatul se duce să ridice articolele dintr-o comandă. Prin optimizarea rutei de picking, eMAG a reuşit să scadă costurile.

    Toate aceste dezvoltări de soluţii software, aplicaţii şi integrări ale celor mai noi tehnologii au fost făcute în ultimii ani de către retailer cu o investiţie substanţială, dar care îi va permite să se extindă şi mai mult pe plan extern, platforma tehnologică fiind practic atuul său în acest demers.
    „A fost un pariu şi o investiţie mare pe care am făcut-o în ultimii zece ani. Investiţia s-a ridicat la 150 milioane de dolari, bani care nu s-au capitalizat fiindcă au fost cheltuiţi pe salarii. Însă acum încep să apară beneficiile. Dacă scanăm Europa Centrală şi de Est, nu există o tehnologie la nivelul celei dezvoltate de noi în ceea ce priveşte profunzimea şi complexitatea. Şi la nivelul întregii Europe sunt puţine companii care au dezvoltată o astfel de tehnologie”, a conchis Iulian Stanciu. 

  • Una dintre cele mai mari bănci germane, Commerzbank, recunoaşte că este nerăbdătoare după o fuziune

    Commerzbank are foarte mare nevoie de o fuziune pentru a putea scala businessul până la un nivel în care investiţiile să aibă sens, le-a explicat Martin Zielke, CEO-ul Commerzbank, angajaţilor săi, la trei săptămâni după ce au început discuţiile oficiale cu Deutsche Bank, potrivit Bloomberg.

    „Creşterea organică are un dezavantaj: ai nevoie de timp pentru a-ţi creşte semnificativ cota de piaţă. De aceea ne uităm în prezent şi la variante alternative de creştere”, transmite Zielke într-un memo către angajaţi.

    Comentariile vin doar cu câteva zile înainte ca cei doi creditori să anunţe dacă vor avansa discuţiile sau vor renunţa la idee.

    Cele două bănci înclină spre a continua negocierile şi sunt aproape de un consens pe liniile mari ale potenţialei tranzacţii, potrivit surselor citate.

    În timp ce strategia agresivă de retail a Commerzbank a dat roade pentru o perioadă, dobânzile scăzute au pus presiune pe profituri, spune Zielke.

    În acelaşi timp, cheltuielile pentru conformarea la noile reglementări au crescut în ultimii ani, iar clienţii cer soluţii de digital banking, atrage el atenţia.

     

     

     

     

     

  • Arabii se opun: Unul dintre cel mai mare acţionar al Deutsche Bank nu este de acord cu o fuziune cu Commerzbank

    Deutsche Bank întâlneşte rezistenţă din partea acţionarilor din Qatar în încercarea de a negocia o fuziune cu competitorul Commerzbank, potrivit Bloomberg.

    Investitorii sunt îngrijoraţi că un astfel de deal le-ar reduce participaţia – în cazul în care Deutsche Bank ar fi forţată să strângă capital printr-o vânzare de acţiuni pentru a finanţa tranzacţia, potrivit surselor citate.

    Arabii au interesele lor şi se aşteaptă ca nemţii să facă anumite concesiuni înainte de a susţine planul de fuziune.

    Acţiunile Deutsche Bank au scăzut cu circa două treimi de când Fondul Suveran al Qatar-ului a cumpărat prima dată, în urmă cu cinci ani.

    Nemulţumirile acţionarilor cheie le întăresc pe cele ale vocilor din piaţă care se opun unei astfel de tranzacţii – pe care Germania o consideră o tranzacţie cheie în încercarea de a asigura finanţarea economiei orientate spre export.

    Reprezentanţii sindicatelor prezenţi în board-ul Deutsche Bank susţin că o fuziune nu este soluţia pentru a „repara” creditorii germani, mai ales că aceasta ar duce la concedieri masive.

    Entităţile statului arab deţin peste 6% din Deutsche Bank.

     

  • La doar o săptămână după ce anunţă o potenţială fuziune cu Commerzbank, Deutsche Bank reia bonusurile pentru şefii băncii: CEO-ul a primit 7 milioane de euro

    Deutsche Bank a plătit primele bonusuri către directori din board pentru prima oară în ultimii patru ani, iar Christian Sewing, executivul băncii a primit un pachet de 7 milioane de euro, ceea ce îl introduce în rândul celor mai bine plătiţi bancheri din Europa, potrivit Reuters.

    Subiectul bonusurilor în cadrul Deutsche Bank are o anumită sensibilitate politică încât Deutsche Bank negociază o fuziune cu Commerzbank – iar sindicatele atrag atenţia că aceasta ar duce la 30.000 de concedieri.

    Sewing, care a devenit CEO în aprilie anul trecut, a îndreptat Deutsche Bank înspre primele profituri din ultimii patru ani, şi conduce fuziunea cu Commerzbank. În 2017 el a câştigat 2,9 milioane euro.

    Veniturile lui pentru 2018 a depăşit veniturile altor executivi precum John Flint de la HSBC sau Jes Staley de la Barclays.

    Raportul anual al Deutsche Bank arată că directoratul a primit salarii plus bonusuri în valoare totală de 55,7 milioane euro în 2018, faţă de 29,8 milioane euro în anul anterior.