BusinessMagazin

Tag: Fidesz

  • Orban cel de neoprit

    Mai apoi, saptamana trecuta, a propus un proiect de lege prin
    care Fidesz, partidul condus de el, capata dreptul de a numi patru
    din cei sapte membri ai consiliului de politica monetara al Bancii
    Nationale a Ungariei, si asta dupa ce a incercat timp de luni de
    zile sa provoace demisia guvernatorului bancii, Andras Simor, al
    carui mandat se incheie abia in 2013. Si mai apoi a redus de 80 de
    ori bugetul Consiliului Fiscal (institutie cu rol echivalent cu cel
    al Consiliului Fiscal de la noi), pregatind in fapt neutralizarea
    lui. Toate acestea, cu un singur scop – sa nu mai aiba parte de
    nicio opozitie institutionala fata de initiativele Fidesz de
    politica economica.


    Cea mai noua decizie, care a starnit ingrijorarea exprimata
    oficial a Comisiei Europene, loveste din temelii sistemul de pensii
    private, prin anuntul ca activele fondurilor de pensii private vor
    fi transferate automat din 2011 la stat, iar ungurii care vor
    contribui in continuare la pensiile administrate privat isi vor
    pierde pana la 70% din contributiile virate la stat. Scopul, cum
    bine a constatat CE, este ca statul, aflat in cautare de noi surse
    de finantare a deficitului bugetar, sa preia dintr-un foc controlul
    asupra averii de 11 miliarde de euro aflate acum in conturile
    administratorilor de fonduri de pensii private.

  • Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est

    Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
    care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
    printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
    sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
    similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
    orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
    incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
    anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
    face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
    la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
    parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
    neprevazuta de nimeni.

    Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
    urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
    expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
    2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
    avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
    2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
    6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
    revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
    Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
    zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
    plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
    reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
    veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
    neiesita din recesiune.

    Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
    tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
    FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
    austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
    (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
    ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
    anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
    formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
    sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
    fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
    anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
    castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
    accelerata.


    Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
    Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
    economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
    rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
    aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
    profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
    solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
    chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
    proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
    telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
    actionari straini.
    Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
    de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
    intrepinderile mici si mijlocii de 10%.

    In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
    circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
    2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
    care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
    vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
    insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
    vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
    profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
    milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
    euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
    pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
    bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
    2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
    parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.

  • Ungaria va trece la cota unica de impozitare de 16%. Asemanarile cu Romania se opresc insa aici

    “N-o sa peticim vechiul sistem fiscal, ci vom crea unul nou”, a
    declarat in fata parlamentului Viktor Orban, citat de Portfolio.hu. “Nimeni nu poate avea incredere intr-un
    sistem fiscal unde 2,5 milioane de contribuabili ii sustin pe
    ceilalti 10 milioane de oameni”, a spus Orban.

    El a promis o reducere masiva a poverii fiscale si o
    simplificare radicala a regimului fiscal, asa incat “sa se reteze
    dintr-o lovitura” mai multe taxe deodata si sa se reorganizeze
    impozitarea in jurul catorva repere mari, dupa cum urmeaza:

    1) se va introduce cota unica de impozit pe venit de 16%

    2) va fi introdusa treptat, in doi ani, o cota unica de impozit
    pentru familii

    3) impozitul pe profitul companiilor va scadea de la 19% la 10%
    pentru firmele cu un profit anual mai mic de 500 de milioane de
    forinti (1,74 mil. euro)

    4) se va introduce o taxa speciala aplicata bancilor, firmelor
    de asigurari si de leasing. Aceasta ar fi urmat sa priveze bancile
    si celelalte firme de circa o treime din profituri si sa aduca deja
    la bugetul pe 2010 circa 13 miliarde de forinti (45,3 milioane de
    euro), dar Orban doreste acum majorarea veniturilor scontate de pe
    urma ei la 200 de miliarde (aproape 700 de milioane de euro)

    5) se va renunta la taxele si comisioanele pentru mostenirea
    intre rudele de gradul I, fiindca “statul nu are ce cauta in aceste
    relatii”

    6) platile compensatorii la companiile de stat vor fi limitate
    la echivalentul salariului pentru ultimele doua luni, orice alta
    plata suplimentara urmand sa fie impozitata cu 98%

    7) salariul brut lunar la companiile de stat, inclusiv la Banca
    Nationala a Ungariei, va fi limitat la 2 milioane de forinti (pana
    in 7.000 de euro)

    8) vor fi reduse cu 15% salariile in institutiile bugetare, ceea
    ce va aduce la buget o economie de 42,8 miliarde de forinti (150 de
    milioane de euro)

    9) numarul membrilor din consiliile directoare ale companiilor
    de stat va fi redus de la un total de 319 la 60, iar al celor din
    consiliile de supraveghere de la 636 la 450

    10) finantarile pentru partidele politice vor fi reduse cu
    15%.

    Viktor Orban a apreciat ca “sentimentul global fata de mersul
    economiilor este sumbru si ingrijorator”, dar esentialul e ca
    “lumea isi intoarce fata de la capitalismul speculativ catre cel
    productiv”.

    Separat de aceste masuri, premierul are intentia si sa interzica
    bancilor sa dea credite ipotecare in valuta, dar n-a precizat de
    cand se va aplica aceasta, dupa cum n-a furnizat nici un calendar
    de introducere a masurilor enumerate mai sus.

    Cu aceeasi ocazie, Orban si-a reluat atacul contra
    guvernatorului bancii centrale, Andras Simor, pe care l-a acuzat ca
    desi incaseaza sute de milioane de forinti de pe urma companiilor
    lui din paradisuri fiscale, “are indrazneala” sa ia si salariu de
    la banca, respectiv peste 8 milioane de forinti pe luna (aproape
    28.000 de euro).

    CE PARERE AU ANALISTII

    Cei de la Portfolio.hu au calculat ca impunerea suprataxei pe profitul
    bancilor ar urma sa permita guvernului sa se incadreze in deficitul
    bugetar de 3,8% convenit cu FMI. In schimb, va aparea o gaura la
    buget echivalenta, de pe urma introducerii cotei unice de 16%; pe
    cat se poate prevedea, ea ar trebui sa fie contrabalansata de
    celelalte reduceri de cheltuieli anuntate.

    Cert e ca planul guvernului nu prevede nici o masura de
    stimulare a economiei cu efect mai bine cuantificabil, avand in
    vedere ca a introduce cota unica inseamna a te baza pe venituri
    incerte, care apar realmente in economie doar atunci cand si alti
    factori conjuncturali sunt favorabili, iar oricum cota unica nu va
    putea fi introdusa imediat, adica la jumatatea anului, asa incat sa
    influenteze rezultatul pe 2010.

    Actualul sistem de impozit pe venit in Ungaria are doua trepte,
    de 17% si 32%.

    “Se poate prevedea ca guvernul va avea dificultati de a finanta
    costisitoarea reforma a sistemului fiscal in decurs de doi ani.
    Deficitul bugetar a ajuns deja in mai la 85% din totalul prevazut
    pentru 2010, iar decalajul fata de program este deja prea mare spre
    a putea sa fie finantat doar din reducerea salariilor in sectorul
    public si din taxa pe banci”, apreciaza Diana Gesheva si Gabor Ambrus de la
    societatea de consultanta 4Cast din Sofia.

    Mai exact, taierea salariilor va insemna si ea costuri cu
    platile compensatorii si ajutoarele de somaj, iar noua taxa pe
    banci, care le-ar putea reteza jumatate din profit, reprezinta o
    ajustare prea brutala ca sa poata fi aplicata numai in a doua
    jumatate a anului, asa incat sa-si produca deja efectul la buget,
    sustin cei doi analisti. “In plus, nu exista nici o mentiune despre
    cum se va finanta deficitul de 3% din PIB asumat pentru 2011.”

    Aceeasi opinie o are si Gyorgy Barta de la CIB Bank din
    Budapesta, care observa ca programul economic al guvernului Fidesz
    abunda in masuri temporare (cum e taxa pe banci, conceputa sa fie
    aplicata timp de trei ani) sau cu efect pe termen scurt, dar nu
    ofera niciun detaliu despre reformele structurale necesare asa
    incat nevoile de finantare si datoria publica sa se reduca pe
    termen mediu. “Cat priveste estimarea ca vor obtine 200 de miliarde
    de euro din taxa pe banci, mi se pare excesiva si va fi probabil
    redusa in timp.” In schimb, rationalizarea sistemului fiscal este
    corecta, iar reducerea poverii fiscale pentru firmele mici ar putea
    sa fie stimulativa pentru cresterea economica la anul, crede
    Barta.

  • Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?

    Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
    reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
    cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
    guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
    guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
    tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
    pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
    premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
    publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
    lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
    incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.

    SCHELETELE DIN DULAP

    Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
    echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
    aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
    limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
    creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
    prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
    dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
    intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
    FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
    tintei de deficit.

    Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
    (ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
    Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
    dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
    probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
    tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
    declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
    loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
    trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).

    In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
    anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
    5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
    de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
    Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
    preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
    erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
    tot interesul sa sustina ideile partidului.

    In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
    curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
    pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
    o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
    rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
    pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
    preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
    crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
    datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
    ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
    creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
    centrala).

    IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN

    Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
    vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
    pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
    este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
    expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
    cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
    variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
    potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
    declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
    emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
    dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
    bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
    fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.

    De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
    fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
    serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
    Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
    doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
    va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
    de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
    august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
    Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
    guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.

    “Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
    analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
    consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
    2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
    deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
    forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
    probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
    finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
    decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
    politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
    sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
    deficitul bugetar in niste limite sustenabile.

    In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
    declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
    impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
    fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
    Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
    discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
    putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
    parlament.

    Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
    ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
    pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
    declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
    la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
    care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
    Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
    cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
    inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
    fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
    si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
    sa afle asta””, comenteaza Ambrus.

    CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII

    Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
    fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
    politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
    desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
    guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
    Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
    de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
    la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
    terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
    promisa.

  • Danske Bank – Guvernul ungar nu stie nimic despre modul de functionare a pietelor

    Comentariile facute de vicepresedintii Fidesz Mihaly Varga si
    Lajos Kosa, ca si de Peter Szijjarto, purtatorul de cuvant al
    premierului Viktor Orban, sunt “foarte nelinistitoare pentru ca nu
    doar ca maresc temerile de pe piete cu privire la o posibila
    intrare in default a Ungariei, dar si pentru ca arata cat se poate
    de clar ca guvernul ungar intelege foarte putin modul de
    functionare al pietelor financiare”.

    “Mai mult, prin criticarea atat de puternica a guvernului
    anterior pentru apelul la FMI, ajungem sa ne intrebam daca nu cumva
    guvernul ungar planuieste sa renege acordul stand-by facut cu FMI
    si UE”, se mai arata in comunicat.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Alegeri Ungaria: Fidesz obtine 52,76% din voturi, dupa incheierea numararii tuturor buletinelor

    Partidul Socialist s-a clasat pe locul al doilea, acumuland
    19,3% din voturi.

    Formatiunea nationalista Jobbik a obtinut 16,7% din voturi, iar
    cea ecologista Politica Poate Fi Diferita (LMP) 7,43%.

    De asemenea, Forumul Democratic a fost sprijinit de 2,65% din
    alegatori, cu mult sub pragul electoral de 5%.

    Viktor Orban, lansat in cursa pentru ocuparea functiei de
    premier dupa victoria Fidesz, le-a transmis sustinatorilor sai ca
    ungarii au votat pentru viitorul Ungariei si ca au pus capat unei
    perioada de esecuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro