BusinessMagazin

Tag: Fidesz

  • Premierul ungar pierde majoritatea de două treimi în Parlament

    Candidatul independent Zoltan Kesz a câştigat alegerile de duminică din Veszprem, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a peste 90 la sută din voturi. Potrivit Biroului Electoral Naţional, acesta a obţinut 43,14 la sută din voturi, în timp ce contracandidatul său din partea alianţei guvernamentale Fidesz-KDNP, Lajos Nemedi, a obţinut 33,4 la sută din voturi.

    Candidatul Andrea Varga-Damm, susţinut de partidul radical naţionalist Jobbik a obţinut 13,86 la sută din voturi.

    Alegerile au fost organizate pentru ocuparea postului de parlamentar lăsat liber de Tibor Navracsics, din partea Fidesz, care a devenit comisar european în octombrie 2014.

    Victoria lui Kesz înseamnă că alianţa dintre Fidesz şi creştin-democraţi (KDNP) nu va mai avea o majoritate calificată în Parlament chiar dacă partidele guvernamentale îşi vor păstra mandatul la alegerile din Tapolca din 12 aprilie.

  • Doi parlamentari Fidesz, amendaţi cu câte 320 de euro pentru că au votat împotriva partidului

    Liderul grupului parlamentar Fidesz Gyorgy Balla a declarat pentru MTI că Janos Bencsik şi Danko Bela au fost “penalizaţi” pentru un vot care a avut loc luni şi că “regulile” partidului prevăd obligaţia de a urma linia partidului în cazul voturilor care necesită o majoritate de două treimi.

    De asemenea, fiecare parlamentar Fidesz are “dreptul” să-şi prezinte în avans opinia în faţa membrilor grupului “şi chiar în public”, a declarat Balla.

    Liderul grupului parlamentar a mai spus că această regulă a fost aprobată cu unanimitate la începutul legislaturii.

  • Băncile ungureşti, aceşti lilieci cu puteri de Batman

    Sandor Csanyi, şeful celei mai mari bănci ungare, OTP, a replicat că de fapt, atunci când are probleme în economie, guvernul apelează la bănci ca la un fel de Batman, a relatat publicaţia Portfolio. Atât OTP, cât şi MKB Bank sau subsidiarele ungare ale Erste, KBC şi Raiffeisen au contestat în justiţie decizia guvernului de a rambursa retroactiv clienţilor banii luaţi prin “practici comerciale incorecte” din 2004 încoace.

    Primele acţiuni au fost însă deja respinse în justiţie, iar un fruntaş al partidului de guvernământ Fidesz a spus că băncile ar putea fi obligate să extindă despăgubirile şi pentru clienţii care şi-au achitat deja creditele în cadrul unui program de rambursări anticipate derulat în 2011-2012, ceea ce ar spori considerabil factura de plată a băncilor, ducând-o la un total de cca 3 mld. euro.

    Aceasta se adaugă la dificultăţile pe care le întâmpină băncile ungare din cauza conflictului din Ucraina, unde unele au subsidiare, şi a sancţiunilor financiare impuse de Bruxelles Rusiei. Şeful BCE, Mario Draghi, a încercat să ia apărarea băncilor în august, afirmând că plăţile retroactive “nu par să fie conforme” cu reglementările europene, ar guvernul Orban l-a ignorat.

    Guvernul Orban a început în forţă reforma sistemului bancar, axată pe trei elemente: răscumpărarea de către stat a cel puţin jumătate din activele bancare aflate în proprietatea unor grupuri financiare străine, crearea unei “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro, şi planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane.

  • Băncile din Ungaria vor fi obligate să le dea înapoi debitorilor în valută între 1.900 şi 3.200 de euro

    Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor de dobânzi şi comisioane sau al modificărilor unilaterale de contracte. Pachetul noii legislaţii bancare a fost aprobat vineri de parlamentul de la Budapesta, urmând ca primele despăgubiri să fie plătite clienţilor în câteva luni, conform lui Antal Rogán, liderul grupului parlamentar al Fidesz, partidul premierului Orban, citat de Portfolio.hu.

    În medie, un deţinător de credite în valută ar putea primi astfel până la finele anului între 1.900 şi 3.200 de euro, iar viitoarele rate de plată vor fi mai mici, ca efect al scăderii dobânzilor, a estimat Rogán. În septembrie, parlamentul va decide în ce formă vor fi plătite despăgubirile şi va fi stabilit prin lege cursul de conversie în forinţi a creditelor în valută. Până atunci, tribunalele va trebui să rezolve cu prioritate procesele deschise de clienţii cu credite în valută contra băncilor, în timp ce procesele deschise de clienţii cu credite în forinţi ar urma să fie soluţionate până în primele luni din 2015.

    Pachetul legislativ cuprinde şi o interdicţie temporară de majorare a dobânzilor, astfel încât, potrivit lui Rogán, Fidesz “nu va permite băncilor să jupoaie şi mai mult oamenii” în cele câteva luni până ce procesele aflate pe rol contra băncilor vor fi soluţionate.

    Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro. Valoarea totală a sumelor datorate de gospodăriile din Ungaria băncilor se situează la cca 10 mld. euro, din care o parte însemnată reprezintă credite ipotecare în franci elveţieni.

    Comisia Europeană a sărit rapid în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiaără. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Mesajul Budapestei pentru multinaţionalele din energie: Profitul nu-i al vostru

    Concepţia guvernului este că serviciile derivate din monopoluri naturale – gaz, electricitate, apă – ar trebui să se afle în subordinea autorităţilor centrale sau locale şi să opereze ca instituţii non-profit, a explicat Janos Fonagy, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, citat de Reuters.

    E.ON, RWE, EFD, GDF Suez sau Eni sunt companiile străine care au participaţii importante în companiile ungare din sector. “Profitul rezultat din activitatea decentă a corporaţiilor n-ar trebui să fie vărsat ca dividend, ci reinvestit în operaţiuni, întreţinere şi ameliorarea serviciilor”, a spus Fonagy.

    Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.

    Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban, încearcă să-şi amplifice influenţa în sectorul energiei, în perspectiva alegerilor din 2014. Viktor Orban a reflectat în mai multe rânduri că ungurii plătesc prea mult pentru energie. În ianuarie, guvernul a impus deja o reducere cu 10% a tarifelor la energia pentru consumatorii casnici şi vrea să opereze noi reduceri luna viitoare.

    Comisia Europeană nu a comentat proiectele legislative ale Budapestei, arătând doar că va insista ca statele să respecte planurile de reformă structurală în domeniul energiei, respectiv calendarele naţionale de liberalizare progresivă a preţurilor.

  • Aţi sacrifica democraţia pentru mai multă bunăstare?

    Conform unui sondaj de opinie realizat recent de Institutul Nézőpont pentru gazeta Magyar Nemzet, susţinătorii partidelo de opoziţie MSZP (socialist), Jobbik (extrema dreaptă) şi LMP (verzii) sunt mai dispuşi să schimbe actualul regim democratic cu unul autoritar, dar în care să se bucure de un nivel de viaţă mai bun. În schimb, susţinătorii actualului partid de guvernământ de centru-dreapta, Fidesz, nu sunt înclinaţi spre o astfel de schimbare.

    Sondajul arată că 65% dintre susţinătorii Jobbik ar prefera un regim autocratic, dar cu creştere economică robustă. În cazul adepţilor MSZP, procentul este de 57%, pentru adepţii verzilor – 38%, iar pentru cei ai Fidesz doar în jur de o treime.

    Indiferent de simpatiile politice, cetăţenii cu nivelul cel mai scăzut de educaţie sunt cei mai dispuşi spre o astfel de schimbare de regim, reiese din sondaj: 34% dintre respondenţii care au doar studii primare, dar numai 23% dintre cei cu studii liceale şi 18% dintre cei cu facultate ar accepta să sacrifice democraţia în numele unui grad de bunăstare mai mare.

  • Noua Constitutie a lui Orban, sarbatorita cu “Psalmus Hungaricus” la Cluj si in opt orase din Ungaria

    De asemenea, tot luni – a doua zi de Paste – vor fi organizate
    ceremonii in cinstea evenimentului in opt orase din Ungaria, dar si
    la Cluj-Napoca, incepand de la ora 19. “Psalmus Hungaricus”,
    lucrare de Zoltan Kodaly, unul dintre cei mai importanti
    compozitori ungari, va fi cantat in prima parte a programului, in
    toate cele 10 locuri unde se sarbatoreste noua constitutie.

    Documentul, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2012, are la
    baza un proiect ultraconservator al premierului Viktor Orban, cu
    referiri la Dumnezeu si la familia traditionala. In preambulul sau,
    plin de formule care tin de un patos istoric, crestin si
    nationalist, noua constitutie promite sa ocroteasca “unitatea
    spirituala si intelectuala” a natiunii maghiare, “rupta in mai
    multe parti in timpul furtunilor istoriei”.

    Opozitia considera insa ca textul incalca libertatile fundamentale
    si constituie un mijloc pentru ca premierul sa consolideze puterea
    sa si a partidului sau. Noua constitutie a fost aprig contestata
    atat de opozitie, cat si de organizatii feministe – care contesta
    faptul ca in document se spune ca viata persoanei incepe din
    momentul conceptiei -, precum si de organizatii de aparare a
    drepturilor omului si asociatii de aparare a drepturilor
    homosexualilor.

  • Parlamentarii europeni vor sa protejeze prin lege libertatea presei din statele UE

    Parlamentul a criticat decizia Comisiei Europene de a cere
    Budapestei doar modificari minime la legea presei, subliniind ca
    printre “problemele restante” se numara independenta politica si
    financiara a serviciului public de radiodifuziune, protectia
    confidentialitatii surselor jurnalistice, impunerea unor “sanctiuni
    disproportionate si extreme, din motive discutabile si nedefinite”
    si “un control politic si guvernamental generalizat si centralizat
    asupra mass-media”.

    Guvernul de la Budapesta a acceptat, in aceasta saptamana, sa
    aduca o serie de amendamente asprei legi a presei promovate de
    Viktor Orban si partidul Fidesz, care impunea amenzi de zeci si
    sute de mii de euro institutiilor din presa scrisa, audiovizuala si
    online care incalca “interesul public si morala publica”, cerea
    ziaristilor sa-si dezvaluie sursele in cazuri considerate ca tinand
    de securitatea nationala si prevedea infiintarea unei autoritati de
    stat care sa supravegheze presa, autoritate dominata de apropiati
    ai Fidesz.

    In aceeasi rezolutie, eurodeputatii si-au exprimat ingrijorarea
    fata de cazuri de nerespectare a “pluralismului si a libertatii” si
    in alte tari ale Uniunii, in special Italia, Bulgaria, Romania,
    Cehia si Estonia si au solicitat adoptarea in acest an a unei
    directive europene privind libertatea presei.

  • Cum lupta Ungaria cu criza: taie cheltuielile sociale, incurajeaza munca temporara si taxeaza bancile

    Datoria publica, cea mai mare pe ansamblul tarilor din Europa de
    Est, va fi redusa de la 80% la sfarsitul lui 2010 la 75% la
    sfarsitul anului in curs si la 66% la sfarsitul lui 2014, iar
    limitarea la un anumit prag al datoriei publice va fi introdusa in
    Constitutie. Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, n-a prezentat insa in detaliu niciuna
    dintre masuri, promitand ca va da detalii in lunile urmatoare,
    ceea ce a dezamagit analistii si pietele financiare, unde randamentul obligatiunilor ungare a
    crescut.

    “Aceste masuri vor putea sustine o crestere economica de 4-6%, ele
    vor determina rata de crestere potentiala a economiei”, a declarat Matolcsy, la o intalnire cu politicieni si
    economisti apropiati guvernului Fidesz.

    Piata muncii
    – pana la 1 iulie va fi anuntat un program de investitii publice in
    infrastructura (poduri, sisteme de canalizare) menit sa creeze
    locuri de munca
    – va fi introdus un nou regim al angajarilor in regim de leasing
    (cu contracte temporare), iar companiile din sectorul privat vor
    putea angaja astfel si salariati din sectorul public

    Cheltuieli sociale
    – la 1 iulie va fi lansat un nou sistem de inregistrare a pensiilor
    pentru dizabilitati, de la 1 ianuarie 2012 toate pensiile de boala
    si invaliditate vor fi revizuite, iar sanctiunile pentru concedii
    medicale luate fraudulos vor fi inasprite
    – accesul la pensionari anticipate va fi drastic redus, urmand ca
    numai femeile cu stagiu de munca de 40 de ani sa poata iesi la
    pensie mai devreme de varsta legala de pensionare
    – de la 1 ianuarie 2012 va fi introdus un sistem de calcul unitar
    al pensiilor, in asa fel incat bugetul de pensii sa fie acoperit
    integral din contributii
    – sistemul de compensare a medicamentelor si de finantare a
    educatiei vor fi revizuite

    Transport public
    – pana la sfarsitul anului va fi pus la punct un program de
    restructurare si rentabilizare a companiei feroviare MAV, incluzand
    revizuirea sistemului de gratuitati pe calea ferata, dar,
    paradoxal, si reducerea pretului biletelor
    – pana la 1 ianuarie 2012 va fi creat un holding numit Compania
    Nationala de Transport, care va reuni toate participatiile statului
    la companiile din sector
    – de la 1 ianuarie 2013 va fi introdusa taxa pe km de autostrada
    parcurs, contorizata electronic

    Contrar celor promise anul trecut, impozitul pe profitul
    companiilor nu va fi redus de la 19% la 10% pana in 2014, ci numai
    pentru companiile cu profit sub 1,9 milioane de euro. Aceasta va
    imbunatati balanta bugetara cu 441 de milioane de euro fata de
    planurile de relaxare fiscala anuntate anul trecut.

    Cea mai comentata masura din noul program a fost insa prelungirea
    pana in 2013 a taxei de solidaritate impuse bancilor, care a
    insemnat anul trecut 0,5% din valoarea activelor bancare la
    sfarsitul lui 2009. Suma colectata la buget in 2011 si 2012 ar urma
    sa fie de 330-340 de milioane de euro, spre dezamagirea bancilor,
    care se asteptau ca din 2012 taxa sa fie redusa la jumatate.
    Efectul anuntului a fost imediat: seful asociatiei bancilor din
    Ungaria a prezis ca masura va duce la scaderea profitabilitatii in
    sector si la restrangerea creditarii, iar actiunile OTP Bank,
    Erste, Raiffeisen, Intesa au scazut la bursele din Europa cu 2% pana la
    4%.

    Economiile prevazute prin noul pachet de reforme sunt mai mari
    decat estimau comentatorii, dar ele includ si efectul “reformei
    pensiilor” initiate anul trecut, adica redirectionarea catre stat a
    activelor fondurilor de pensii private, care a insemnat dintr-un
    foc 809 milioane de euro.

    In 2010, economia Ungariei a crescut cu 1,2%, dupa o scadere cu
    6,3% in 2009. In ultimul trimestru al anului trecut, PIB s-a
    majorat cu 2%, conform datelor preliminare.

  • Orban cel de neoprit

    Mai apoi, saptamana trecuta, a propus un proiect de lege prin
    care Fidesz, partidul condus de el, capata dreptul de a numi patru
    din cei sapte membri ai consiliului de politica monetara al Bancii
    Nationale a Ungariei, si asta dupa ce a incercat timp de luni de
    zile sa provoace demisia guvernatorului bancii, Andras Simor, al
    carui mandat se incheie abia in 2013. Si mai apoi a redus de 80 de
    ori bugetul Consiliului Fiscal (institutie cu rol echivalent cu cel
    al Consiliului Fiscal de la noi), pregatind in fapt neutralizarea
    lui. Toate acestea, cu un singur scop – sa nu mai aiba parte de
    nicio opozitie institutionala fata de initiativele Fidesz de
    politica economica.


    Cea mai noua decizie, care a starnit ingrijorarea exprimata
    oficial a Comisiei Europene, loveste din temelii sistemul de pensii
    private, prin anuntul ca activele fondurilor de pensii private vor
    fi transferate automat din 2011 la stat, iar ungurii care vor
    contribui in continuare la pensiile administrate privat isi vor
    pierde pana la 70% din contributiile virate la stat. Scopul, cum
    bine a constatat CE, este ca statul, aflat in cautare de noi surse
    de finantare a deficitului bugetar, sa preia dintr-un foc controlul
    asupra averii de 11 miliarde de euro aflate acum in conturile
    administratorilor de fonduri de pensii private.