BusinessMagazin

Tag: experiment?

  • Compania în care angajaţii vor lucra doar 4 zile pe săptămână, pe aceleaşi salarii. “Productivitatea a crescut, nivelul de stres a scăzut”

    Decizia vine după ce compania a făcut un experiment de opt săptămâni în care angajaţii au avut program redus, dar au fost plătiţi integral, s-a dovedit un succes, informează DPA, preluată de Agerpres.

    “Productivitatea a crescut, nivelul de stres a scăzut”, a declarat Andrew Barnes, directorul executiv al Perpetual Guardian, miercuri pentru emisiunea AM Show.

    Compania a demarat în luna martie un experiment prin care le-a permis tuturor celor 240 de angajaţi să muncească timp de doar patru zile pe săptămână, fără a li se micşora salariul.

    O echipă de cercetători de la Auckland University a monitorizat experimentul pentru a evalua impactul asupra angajaţilor.
    “Am constatat o creştere masivă a implicării personalului şi a gradului de satisfacţie referitor la munca pe care o desfăşoară, creşterea masivă a intenţiei angajaţilor de a lucra în continuare pentru aceeaşi companie şi nu am observat niciun semn de scădere a productivităţii”, a spus Barnes pentru New Zealand Herald.

    Dacă anterior demarării experimentului doar 54% dintre angajaţi erau mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie, numărul acestora a urcat la 78% în timpul perioadei în care programul a fost redus la patru zile lucrătoare.

    Experimentul nu s-a axat pe numărul de zile sau de ore lucrate de angajaţi, ci mai degrabă asupra faptului că firma plătea pentru productivitate în loc de timp lucrat.

    “Facem o distincţie clară între numărul de ore pe care cineva îl petrece la birou şi rezultatele acestui fapt”, a mai spus directorul companiei, scrie incont.stirileprotv.ro

  • Experiment. Cum arată după 6 ani un cheesburger şi o porţie de cartofi prăjiţi de la McDonald’s

    Acum, 6 ani mai târziu, el îşi vinde experimentul pe Ebay cu 29,99 de dolari, în anunţ fiind specificate următoarele:
     
    ”ORIGINAL, farfurie cu cheesburger şi cartofi prăjiţi FĂCUŢI şi CUMPĂRAŢI pe 7 IUNIE 2012”.
     

    Dave Alexander a povestit pentru Time că nu credea legenda urbană potrivit căreia cheesburger-ul nu se va strica – astfel că şi-a trimis fiica la McDonald’s ca să cumpere un cheesburger şi cartofi prăjiţi.

    Deşi burgerul şi-a pierdut toată umiditatea, iar felia de caşcaval a devenit maronie, Alexander spune că, cineva care ar sta la 1 metru jumate în spate ar crede că a cumpărat mâncarea în dimineaţa aia, mai ales că acei cartofi prăjiţi arată la fel ca atunci când au fost cumpăraţi.

    Apoi, fermierul a decis să se mute.

    ”Nu o să iau cheesburger-ul ăsta cu mine”, a spus el, după care l-a pus pe eBay. Alexander mai spune că nu s-a atins absolut deloc de burger în toţi aceşti ani, timp în care mâncarea a stat în birou.

    La un an după ce a cumpărat acest cheeseburger, un prieten l-a provocat pe Alexander să mai adauge un ingredient acestui experiment şi a gătit în casă un cheeseburger şi o porţie de cartofi prăjiţi. Aceştia arată după 5 ani mult mai rău decât cei de la McDonalds:

    ”Cartofii prăjiţi făcuţi în casă arată ca nişte bucăţi de piatră. Iar cei de la McDonalds arată perfect.” 

     

  • Surpriză de la Uber: Gigantul lansează un nou serviciu la Bucureşti. În numai câteva luni de la lansare opţiunea a explodat

    Ceea ce a început ca un experiment pentru Uber în urmă cu aproape trei ani se dovedeşte a fi o linie de business extrem de bună, Uber Eats ajungând la peste 5% în veniturile de 7,5 miliarde de dolari ale Uber. Serviciul de livrare de mâncare vine în Bucureşti, iar Filip Nuytemans, general manager al Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE, povesteşte pentru Business Magazin care sunt planurile Uber Eats pentru România.

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Tot ce trebuie să ştiţi despre Uber Eats, serviciul de livrare de mâncare

    ”A fost un experiment în care am încercat tot felul de lucruri până am găsit un model care să funcţioneze şi pe care l-am lansat la finalul lui 2015. De atunci, businessul a crescut foarte repede. Experimentul s-a transformat într-o linie de business ce aduce peste 5% din veniturile companiei“, spune Filip Nuytemans înainte de lansarea Uber Eats în România. Deocamdată, serviciul nu are o dată de lansare bătută în cuie, dar va fi ”cu siguranţă înainte de venirea verii. El spune că Uber a avut succes pe plan local, ajungând acum în patru oraşe, ”aşadar este un pas natural să aducem Uber Eats aici“.

    Uber Eats este un serviciu de livrare de mâncare, o aplicaţie care pune în contact consumatorii cu restaurantele din piaţă. Piaţa de livrare de mâncare din România este în creştere, astfel evoluţia pe care Uber a avut-o pe piaţa locală a dat un imbold companiei să aducă aici şi serviciul de livrare de mâncare. Statisticile arată că, în România, segmentul de livrare de mâncare va ajunge în 2018 la 196 milioane de dolari, din care felia comenzilor online este estimată la 192 milioane de dolari, potrivit Statista. Rata de creştere este estimată la 23,3% pe an, care va rezulta într-o piaţă de 452 milioane de dolari până în 2022. ”Acum zece ani, livrarea de mâncare nu era atât de proeminentă, însă acum, pe măsură ce stilul de viaţă al oamenilor a devenit tot mai agitat, oamenii caută comoditate, confort. Vedem un trend ascendent al livrării de mâncare peste tot pe glob şi sunt sigur că aşa va fi şi în România. Vedem piaţa crescând rapid an de an“, spune general managerul Uber Eats pentru Europa de Vest şi CEE.

    Cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comenzi online de mâncare sunt Foodpanda şi Oliviera, cu rulaje de 2,7 milioane de lei şi 1 milion de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Ambele companii au înregistrat pierderi în 2016. Un alt jucător important este compania locală Eat & Joy, care administrează platforma online pentru comenzi de mâncare caserola.ro, ce în 2016 a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei şi un profit net de 30.000 de lei. Managerul de la Uber recunoaşte competiţia de pe plan local, dar spune că se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats, exemplificând diversitatea produselor şi rapiditatea livrării. ”|ncepem în Bucureşti şi ne concentrăm pe acest oraş; apoi ne putem gândi şi la extinderea în alte oraşe.“

    Cum funcţionează Uber Eats şi ce înseamnă asta pentru şoferii parteneri?

    Clientul pune o comandă prin aplicaţie, plăteşte mâncarea şi un comision către Uber, apoi îi este livrată de către un şofer Uber. Pentru a fi listat pe platformă, un restaurant plăteşte la rând lui un comision. ”Vrem ca livrarea de mâncare să fie convenabilă pentru toată lumea, la orice oră“, spune Nuytemans.

    El mai spune că selecţia de restaurante este foarte importantă. ”Trebuie să mergem mai departe de pizza, fast food şi să avem şi mâncare sănătoasă, mâncare italiană, sushi etc“. Pentru asta, managerul de la Uber Eats spune că ţinteşte un număr de peste 100 de restaurante la lansare şi câteva sute de curieri pentru a se asigura un timp de livrare bun.

    Al doilea element pe care Uber Eats trebuie să-l aducă în piaţă, potrivit lui, este livrarea rapidă. ”Acum, când comandă mâncare, mulţi oameni se gândesc că trebuie să aştepte 1 oră, 1 oră şi jumătate, iar noi vrem să livrăm mâncarea în 30 de minute.“ Pentru acest lucru, Filip Nuytemans explică faptul că în România va fi folosit, pentru livrări, un mix de curieri  cu maşina, pe biciclete şi scutere. ”Sunt oraşe unde avem foarte mulţi curieri care livrează comenzile mergând pe jos, de pildă în Hong Kong. Avem oraşe unde numărul bicicliştilor este foarte mare, precum Amsterdam. |n alte locuri avem maşini. |n Bucureşti va fi un mix, pentru a face livrarea eficientă.“ Metoda de transport diferă şi în funcţie de sezon, comentează executivul de la Uber; de exemplu, în Polonia şi Austria, pe timpul verii numărul de curieri pe biciclete şi scutere creşte.

    De ce ar vrea un restaurant să plătească pentru a apărea pe Uber Eats? ”Pentru ei va fi o piaţă nouă de desfacere, vor ajunge la clienţi la care altfel nu ar avea cum să ajungă şi în plus primesc acces la date şi astfel pot vedea cine sunt clienţii, ce feluri de mâncare sunt şi care nu sunt comandate şi astfel vor putea adapta meniurile“, spune Filip Nuytemans. Pentru şoferii Uber, venirea acestui serviciu înseamnă o metodă în plus de a câştiga bani, ”dar şi altii ar putea fi interesaţi. De exemplu, bicicliştii şi cei pe scutere sau biciclete ar putea obţine un venit în plus livrând mâncare“.

    Reprezentantul Uber Eats spune că încă nu au ţinte ferme legate de numărul de clienţi sau de restaurante pe care să-l atingă în primul an de activitate, ”dar vrem să creştem repede“. Una dintre metodele prin care şoferii Uber câştigă venituri mai mari este reprezentată de tariful dinamic. Astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta (numărul de maşini disponibile), preţul pentru o cursă creşte. Acelaşi lucru s-ar putea implementa şi pentru serviciul Eats (orele aglomerate de prânz şi cină ar înseamna costuri mai mari pentru consumatori), dar deocamdată acest lucru nu se va întâmpla în România.

    Uber Eats face parte din Uber, dar divizia de pe plan local va fi condusă de o altă echipă decât cea care se ocupă de segmentul de transport de persoane. ”Există multe sinergii între cele două segmente, dar vor fi conduse de echipe diferite.“ De aceea, compania se află în proces de recrutare a unui general manager care să conducă operaţiunea din România. ”Construirea unui business de succes se face prin alcătuirea unei echipe de succes. Căutăm un manager care să cunoască piaţa locală, care are multă experienţă pe parte de operaţiuni şi e foarte motivat să construiască un business de jos în sus“, descrie Filip Nuytemans candidatul ideal pentru această poziţie.

    Una dintre cele mai recente rapoarte situează Uber la o valoare de peste 70 de miliarde de dolari. Afacerea s-a extins în ultimul an, dar serviciul de transport de persoane a fost închis în anumite pieţe, cea mai recentă decizie de acest fel fiind luată în Grecia. |n aceste condiţii, veniturile celui mai valoros start-up din lume au ajuns la 7,5 miliarde de dolari în 2017; afacerea este în creştere, însă compania încă nu a ajuns pe profit, ci chiar are pierderi consistente, anul trecut înregistrând pierderi de 4,4 miliarde de dolari. ”Dacă observi o şansă de creştere este important să investeşti. Dacă investeşti, nu o să ai profit imediat. Asta nu înseamnă că nu avem profit peste tot. Sunt ţări, oraşe atât pe segmentul de transport cât şi pe cel de livrare unde avem profit. Asta ne arată că modelul de business este bun“, consideră Filip Nuytemans.

  • Primul om din lume care va primi 1.250 de dolari pe lună pentru a nu face nimic

    Pentru următoarele 12 luni, un bărbat pe nume Edwin din Sarasota, Florida, va primi 1.250 de dolari pe lună fără a fi nevoit să facă ceva în schimbul banilor.

    El a câştigat la sfârşitul lunii mai 15.000 de euro în cadrul unei loterii organizate de un ONG din San Francisco. Evenimentul face parte dintr-un experiment social, cu scopul de a observa cum se descurcă oameni din diferite părţi ale lumii cu un venit minim asigurat.

    La loterie au participat 3.128 de persoane din zeci de state, iar banii oferiţi au fost strânşi printr-o campanie pornită în luna ianuarie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo.

    “Priviţi-l ca pe un bonus pe care Edwin l-a primit”, a explicat Cameron Ottens, unul dintre cofondatorii ONG-ului My Basic Income. “El nu trebuie să facă nimic pentru aceşti bani, dar avem speranţa că va deveni şi el un activist în cadrul organizaţiei noastre.”

    Un alt “job” de vis a fost oferit în urmă cu doi ani de Jauntaroo, un website de turism. Aceştia au lansat un concurs care a avut ca premiu job-ul de vis: explorator-şef al lumii.

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • Câţi bani a reuşit să economisească o tânără care a renunţat la toate lucrurile inutile pe care-şi cheltuia salariul

    Michelle McGagh, o jurnalistă din Marea Britanie, a hotărât ca timp de un an să nu mai cheltuiască decât pe strictul necesar. Experimentul său a ajutat-o să economisească o sumă de aproape 23.000 de lire sterline, conform The Telegraph. 
     
    McGagh a lucrat timp de 10 ani ca jurnalistă de finanţe personale, însă rareori acroda atenţie propriilor sale cheltuieli, a declarat ea. Până la un moment dat, când s-a hotărât să strângă cureaua şi să aplice în propria sa viaţă sfaturile date cititorilor. „Deşi nu aveam datorii, contul meu bancar era plin de cheltuieli pe lucruri ce nu îmi erau necesare. La un simplu calcul am fost uimită să descopăr câţi bani aruncam pe lucruri nefolositoare, cum ar fi aproape 400 de lire sterline pe cafea”, declara aceasta.

    „Suna extrem dar mi-am planificat bugetul de la zero. Un an de economii era singura cale de a-mi controla complet relaţia cu propriile finanţe”, mai spune McGagh. Aşadar, singurele sale cheltuieli au fost creditul ipotecar, utilităţile, asigurarea de viaţă, donaţiile de caritate, internetul şi facturile la telefon, care însumau, în total, circa 1.800 de lire sterline pe lună. De asemenea, nu a făcut rabat de la produsele de îngrijire personală – pastă de dinţi, deodorant, săpun şi şampon. Pentru mâncare a stabilit împreună cu soţul său un buget de 35 de lire pe săptămână, iar pentru transport a avut zero cheltuieli, singurul mijloc de transport folosit fiind bicicleta.

    McGach a început anul de economisiri pe 26 noiembrie 2015, iar anul trecut, pe aceeaşi dată şi-a făcut bilanţul. Rezultatul? 23.000 de lire sterline bani economisiţi. „După acest an mi-am dat seama că trebuie să pun preţ mai mare pe securitatea financiară – nu vreau să mai fiu nevoită să lucrez contra timp pentru următorii 20 de ani doar pentru a-mi plăti împrumutul la casă şi pentru a acumula lucruri materiale”, spune ea. De altfel, femeia a hotărât că va folosi banii strânşi pentru a-şi plăti o bună parte din creditul ipotecar. „Mi-am dat seama şi de faptul că nu am nevoie de obiecte pentru a fi fericită”, a mai declarat McGach. 

  • Un nou experiment fiscal. Guvernul vrea comasarea a şapte declaraţii, inclusiv Formularul 600, şi a pus proiectul în dezbatere publică

    ”Am promis încă din prima şedinţă de guvern că vom face o modificare în ceea ce priveşte Declaraţia 600. Declaraţia 600 este un subiect de mare interes pentru mulţi români. Guvernul va introduce astăzi (joi – n.r.) în dezbatere publică varianta declaraţiei, urmând ca cele mai bune propuneri să fie asumate şi incluse în cadrul proiectului final. Sunt convinsă că aceasta este o veste bună pentru mulţi care aveau un val mărit de aşteptare în ceea ce priveşte această declaraţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de Guvern.

    Ea a precizat că, în loc de şapte declaraţii, va fi una unică.

    ”Plăţile pentru impozitul pe venit, CAS şi CASS în cursul anului se fac la venitul estimat pentru anul curent, nu la venitul realizat în anul precedent. Există un singur termen de plată, respectiv până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează venitul, în loc de cinci termene de plată. A fost eliminată obligaţia de a efectua plăţi anticipate, ceea ce conduce la eliminarea dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata la aceste termene. Contribuabilul poate alege să efectueze plăţi oricând în cursul anului, care vor conduce la posibilitatea resurselor financiare în cursul anului, în funcţie de necesităţilor proprii ale contribuabilului. Se acordă bonificaţie, adică se reduce suma de plată pentru efectuarea plăţuilor înainte de termenul limită”, a mai spus Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou experiment fiscal. Guvernul vrea comasarea a şapte declaraţii, inclusiv Formularul 600, şi a pus proiectul în dezbatere publică

    ”Am promis încă din prima şedinţă de guvern că vom face o modificare în ceea ce priveşte Declaraţia 600. Declaraţia 600 este un subiect de mare interes pentru mulţi români. Guvernul va introduce astăzi (joi – n.r.) în dezbatere publică varianta declaraţiei, urmând ca cele mai bune propuneri să fie asumate şi incluse în cadrul proiectului final. Sunt convinsă că aceasta este o veste bună pentru mulţi care aveau un val mărit de aşteptare în ceea ce priveşte această declaraţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de Guvern.

    Ea a precizat că, în loc de şapte declaraţii, va fi una unică.

    ”Plăţile pentru impozitul pe venit, CAS şi CASS în cursul anului se fac la venitul estimat pentru anul curent, nu la venitul realizat în anul precedent. Există un singur termen de plată, respectiv până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează venitul, în loc de cinci termene de plată. A fost eliminată obligaţia de a efectua plăţi anticipate, ceea ce conduce la eliminarea dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata la aceste termene. Contribuabilul poate alege să efectueze plăţi oricând în cursul anului, care vor conduce la posibilitatea resurselor financiare în cursul anului, în funcţie de necesităţilor proprii ale contribuabilului. Se acordă bonificaţie, adică se reduce suma de plată pentru efectuarea plăţuilor înainte de termenul limită”, a mai spus Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O altă ţară va acorda BANI GRATIS cetăţenilor ei. Care este condiţia pentru a primi banii

    Canada testează venitul universal pentru a descoperi ce fel de impact va avea asupra şomerilor şi a celor cu venituri mici. În Ontario, Canada, autorităţile dau mii de dolari unui număr de 4000 de cetăţeni pentru a vedea cum le va afecta sănătatea, veniturile, productivitatea şi starea de bine.

    Fiecare persoană inclusă în program va primi până la 17.000 de dolari pe an, în funcţie de celelalte venituri obţinute. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să aibă între 18 şi 64 de ani şi să se aibă un venit modest. În urma înscrierilor, selecţia se va face aleatoriu.

    Autorităţile spun că scopul principal este de a-i face pe oameni conştienţi de faptul că cei de la guvernare sunt alături de ei. Premisele sunt că fiecare persoană inclusă în program trebuie să îşi poată acoperi cheltuielile de bază, precum mâncarea, transportul, hainele sau utilităţile – fără a avea niciun fel de obligaţie.

    Canada nu este prima ţară care testează această teorie şi deşi este prea devreme pentru a putea trage vreo concluzie, unele dintre persoanele care au beneficiat de bani au raportat schimbări pozitive semnificative. Tim Button, care lucra ca agent de pază înainte să se lovească la picior, spune că banii au făcut o diferenţă uriaşă. “M-a scos din depresie, mă simt mai sociabil”, a spus el. Cu banii primiţi a reuşit să mănânce mai bine, să meargă la dentist şi să participe la un curs de reformare personală.

     Dave Cherkewski, 46 de ani, spune că suma suplimentară de 750 de dolari l-a ajutat să facă faţă bolii psihice care l-a lăsat fără un job în 2002.
     
    Dacă experiementul va fi un succes atunci programul s-ar putea extinde în intreaga regiune Ontario (14,2 milioane – populatie) şi chiar în întreaga Canadă.

    La începutul acestui an, Finlanda a demarat un experiment economic similar, potrivit BBC. Guvernul Finlandei va oferi bani timp de doi ani pentru 2000 de oameni, garantându-le astfel un venit minim.

    Participanţii, selectaţi în mod aleatoriu din rândul persoanelor care primesc ajutoare sociale – vor primi fiecare câte 560 de euro pe lună şi vor continua să primească aceşti bani chiar dacă se angajează între timp.

    Experimentul finlandez este cel mai mare din rândul celor similare, prin care se testează ce se întâmplă când o ţară decide să ofere cetăţenilor un venit garantat – politică ce este cunoscută drept   venitul universal de bază. ”Sperăm că acest venit minim va oferi oamenilor sentimentul securităţii financiare şi oportunitatea să-şi planifice vieţile”, spune Marjukka Turunen at Kela, agenţia de asigurări sociale a Finlandei, care derulează experimentul.

    Este o simplă propunere, dar una radicală – unora nu le place ideea ca guvernele să ofere bani în mod nediscriminatoriu.  Alţii sunt îngrijoraţi din cauza faptului că un venit garantat ar putea să facă dificil găsirea de oameni care să îşi dorească joburi necesare, dar nepopulare, scrie BBC.

    Astfel de experimente s-au mai derulat în lume pe parcursul istoriei: spre exemplu, Canada a făcut un experiment similar în anul 1960. În cadrul acestuia, statul oferea pentru 30% din populaţia micului oraş Dauphin, Manitoba, 15.000 de dolari. O analiză a experimentului făcută de Evelyn Forget, economist la Universitatea din Manitoba, a descoperit că rata de absolvire a liceului a crescut şi rata de spitalizare a scăzut cu 8,5%.

    Rata angajării în rândul adulţilor nu s-a schimbat deloc. În pofida succesului aparent, acest experiment nu a fost repetat. S-ar putea ca lucrurile să fie diferite patru decenii mai târziu?

  • Un fermier român vrea să facă un EXPERIMENT SOCIAL: „ Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?”

    „Pentru că există un mit că în România există multă sărăcie, iar un proverb chinez zice că “unui flamand nu-i da în fiecare zi câte un peşte, ci mai bine dă-i azi o undiţă”, m-am gândit să fac un experiment social, chiar dacă e pretenţios spus. Pe scurt, plec de la premiza că în România populaţia rurală NEOCUPATĂ poate fi personificată printr-un personaj al lui Ion Creangă, leneşul care zice: “da’ muiaţi is posmegii?” şi îşi merită soarta. Căci cine-i capabil, chiar dacă nu deţine personal un capital de producţie mare (teren agricol, utilaje, animale), ori munceşte sezonier prin Europa, ori şi-a făcut deja un rost bun la el acasă. Sunt curios dacă mă înşel, adică dacă mai există în ţară asta oameni săraci dar cu dorinţa şi voinţă de a evolua, prin muncă cinstită şi învăţare.

    Am cinci vaci tinere, gestante, un grajd cu pod şi fânărie, stoc de furaje pentru iarna asta, camera îngrijitor, bucătărie, etc. Dacă ştiţi pe cineva care este interesat de a prelua acest capital de producţie, să-l gestioneze corect, în condiţiile în care îi dau inclusiv subvenţiile aferente celor cinci văcuţe şi îi asigur desfacerea, la poarta fermei, pentru tot ce produce: lapte, viţei, gunoi de grajd, la preţul pieţei locale, vă rog să-l informaţi de această oportunitate. Pur şi simplu îl împroprietaresc, însă nu cu documente, cel puţin nu din prima zi. Trebuie întâi să dovedească, prin fapte, că merită.

    Mă ofer să-l învăţ, dacă doreşte, contabilitate primară, legislaţie specifică, operare pe calculator, pe scurt vreau să ajut un om de pe o poziţie socială inferioară să devină un manager de fermă. Nu am nevoie de “cioban”, de “văcar”, ci de un om care vrea să înveţe şi să devină mai bun în domeniul zootehnic. Eu vreau să mă dedic mai mult şi să devin mai bun în domeniul creşterii vacilor de carne, fiindcă am şi 20 de capete de Angus, pe care nu pot să le exploatez corect din punct de vedere tehnologic, fiindcă sunt singur la muncă în toată exploataţia şi m-am gândit că, decât să dau cele cinci vaci la abator, mai bine ajut un om, sau chiar o familie cu copii, să poată trăi bine din muncă lor, cu mintea lor. Credeţi că sunt prea visător?”, a scris Laurenţiu Ichim, într-o postare pe grupul Fermierul român de pe Facebook.