BusinessMagazin

Tag: experiment?

  • Cine este tânăra care coordonează din România 200.000 de vânzători din Europa de Sud-Est

    Corina Anghel este training manager South-East Europe în cadrul companiei Avon, funcţie din care este responsabilă de construirea şi coordonarea strategiei de dezvoltare a aproximativ 200.000 de reprezentanţi şi lideri Avon din România, Moldova, Bulgaria, Albania şi Macedonia, având în subordine 11 oameni. 

    „Am primit prima ofertă de job de la o firmă de consultanţă în HR, pe vremea când oamenii din jur îmi spuneau că ai nevoie de experienţă înainte de a lucra într-o astfel de firmă. Din fericire, primul meu şef nu a crezut la fel şi m-a şi provocat să coordonez un proiect pe fonduri europene de 4 milioane de lei. Apoi primul meu şef din Avon m-a învestit cu aceeaşi încredere, recrutând o tânără de 25 de ani să coordoneze o echipă formată din oameni cu mult mai multă experienţă decât ea”, povesteşte Corina Anghel.

    Cel mai dificil moment din parcursul în cadrul Avon a venit atunci când, din cauza strategiei globale a organizaţiei, a pierdut un headcount şi a trebuit să reorganizeze munca, ce a presupus şi deplasări pe arii geografice destul de mari, fără vreo compensare suplimentară. Potrivit Corinei Anghel, printre reuşitele sale profesionale se numără prima sa strategie la Avon, care a ajutat la creşterea cu 20% a numărului de participanţi la care a putut ajunge,  câştigarea unui hackathon de inovaţie şi apoi organizarea lui cu rezultate în business, ce au ajuns să fie promovate apoi chiar de CEO, ca model, dar şi echipa pe care o conduce. Absolventă a Facultăţii de Management Economic a ASE şi a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti, Corina Anghel deţine şi o diplomă de master în antropologie şi a studiat un semestru în Italia, fiind plecată de mai multe ori, în diverse ţări, pentru cursuri de perfecţionare.

  • Drojdii şi ciuperci audio

    Rezultatul experimentului, scrie Dezeen, îl reprezintă nişte căşti, sub brandul Korvaa, al căror cadru rigid care vine peste cap a fost construit dintr-un plastic obţinut din acidul lactic al drojdiei de bere, iar elementele moi care vin peste urechi, dintr-o spumă produsă de ciuperca Trichoderma reesei, acoperită de miceliu (reţea de filamente subţiri şi ramificate) de la o altă ciupercă, Phanerochaete chrysosporium.

  • Cortina de Fier digitală a lui Vladimir Putin

    Cel mai probabil, încercarea îndrăzneaţă care ţine titlurile ştirilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruşi au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialităţi.

    Pe 10 martie, mii de oameni au ieşit în stradă în Moscova şi alte două oraşe mari ca să protesteze din cauza noilor restricţii privind internetul. Demonstraţia din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliţia a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulenţele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.

    În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munţilor Caucaz, autorităţile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.

    Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruşi, în principal musulmani, au fost împiedicaţi să acceseze site-urile de social media şi să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu uşurinţă în carantină a ştirilor negative, aşa că a trebuit să forţeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.

    Deficitul de cenzură al Rusiei în comparaţie cu China este pe cale să fie redus. Susţinuţi de preşedintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autorităţile pot gestiona şi, dacă este necesar, opri fluxurile informaţionale din spaţiul cibernetic al Rusiei.

    Putin susţine iniţiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administraţiei americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei şi a altor adversari desemnaţi. Insiderii din industrie, experţi în securitate şi chiar şi înalţi oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre ameninţările străine sau interzicerea Facebook şi Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roşu/Reţeaua roşie): războaiele Kremlinului pe internet“ şi cofondator al Agentura.ru, un site care urmăreşte serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulenţe sociale.“

    Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din ţară. După ce şi-a câştigat în forţă un nou mandat în luna martie, Putin îşi vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar preţurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdăreşte pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul şi miniştrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcţioneze în cazul în care SUA încearcă să-şi izoleze digital foştii inamici din Războiul Rece.

    Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunaţi la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuşi, el le-a dat de înţeles că ameninţarea este reală şi de aceea Rusia trebuie să se pregătească.

    „Ei sunt acolo, e invenţia lor şi toată lumea ascultă, vede şi citeşte ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“

    Primul pas spre tipul de independenţă avut în vedere în legislaţie este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a ameninţărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între reţeaua web rusească şi cea internaţională.

    Unităţile vor alimenta un singur centru nervos, permiţând autorităţilor de reglementare să analizeze atât volumele şi tipurile de trafic în timp real, cât şi să blocheze selectiv sau să redirecţioneze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Aşa-numita inspecţie în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de reţele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conţinut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenţilor de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului şef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activităţi neacceptate“, dar poate încetini şi internetul „pentru utilizatorii sau comunităţile vizate“, scria Schmidt în 2014.

    Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informaţie despre reţelele de comunicaţii stabilite în Rusia şi despre conexiunile transfrontaliere – cine le deţine, cum sunt folosite, ce fel de informaţii sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.

    BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autorităţile de la Moscova intenţionau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor şi directorilor din industrie care au fost informaţi despre proiect.

    Furnizorii de servicii de internet şi operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deşi guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile băneşti nu vor fi suficiente pentru achiziţii, instalare şi ajustare, cu atât mai puţin pentru întreţinere.

    Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piaţă în teste extinse de hardware şi software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizaţie de lobby a industriei telecom.

    Rongbin Han, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază aşa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate ţările mari îşi extind suveranitatea în spaţiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi ameninţări apar tot timpul.
    „Rusia se mişcă într-o direcţie similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidenţa politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conţinutul online.”

    Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea şi perturbarea de către autorităţi a zeci de aplicaţii de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruşi folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înfiinţată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov şi de fratele său matematician.

    Eforturile ruseşti de a-l forţa pe Durov, care şi-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste şi ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autorităţile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianţi cu amănuntul, bănci şi platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcţionat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituţii media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele şi revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel naţional la sfârşitul anului 2011, când premierul Putin şi-a anunţat revenirea la preşedinţie.

    Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn şi Zello care refuză să aducă serverele în interiorul ţării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricţiilor online.

    Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din reţeaua de internet internaţională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai uşor de atacat şi ar duce la creşterea probabilităţii ca nişte oficiali nepricepuţi să limiteze din greşeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.

    „Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci şi internetul global. Este ca şi cum ţi-ai închide propriul spaţiu aerian.”

  • Cea mai ambiţioasă idee vine din Germania: Ce este experimentul ”bani gratis” şi cum ar putea însemna sfârşitul pieţei muncii aşa cum o ştim

    Din această lună, 250 de persoane alese la întâmplare vor primi lunar 416 euro fără niciun fel de condiţie ataşată. Strict vorbind, experimentul nu este unul privind venitul universal de bază (UBI). Mai întâi, acesta este susţinut de o organizaţie privată, Sanktionsfrei, şi nu de guvernul german.

    Totuşi, acesta poate fi văzut ca încadrându-se în mişcarea UBI, care a luat amploare în ultimii ani.
     
    Într-o eră în care extinderea rapidă a automatizării şi inteligenţei artificiale generează semne de întrebare existenţiale cu privire la viitorul muncii, dezbaterile din jurul UBI par inevitabile.
     
    Pentru Daniel Feher, preşedinte al Uncondiţional Basic Income Europe (UBIE), un grup care promovează politicile UBI la nivelul Europei, experimentul din Germania este un nou exemplu pozitiv al modului în care conceptul a ajuns mainstream.
     
    „Va fi foarte interesant de văzut ce impact va avea acesta asupra oamenilor”, spune Feher.
     

  • COMENTARIU: Capra vecinului nu poate fi plătită din banii mei

    Ştirea despre experimentul cu venitul garantat necondiţionat în Finlanda a fost încă de la apariţia ei, în 2015, întâmpinată la noi cu comentariile indignate despre cât de rele sunt ideile „socialiştilor” care vor să transforme ţara în „raiul leneviei”. Doar că iniţiativa nu era a unor socialişti: era la putere, ca şi acum, un guvern de centru-dreapta, care se lupta cu un şomaj de peste 9% şi cu o economie la limita recesiunii, afectată de criză şi de austeritate.
     
    Experimentul a constat din selectarea aleatorie a 2000 de şomeri cărora timp de doi ani, în 2017 şi 2018, statul le-a oferit câte 560 de euro pe lună. Scopul nu era deloc să instaureze un paradis socialist, ci să-i împingă pe şomeri să accepte slujbele temporare sau prost plătite pe care altminteri nu le-ar fi acceptat de teamă că îşi vor pierde ajutoarele sociale, mai stabile decât slujbele din sectorul privat.
     
    Experimentul a avut atâta relevanţă cât i-a permis eşantionul: concluzia pentru primul an (pentru al doilea, rezultatele vor apărea în aprilie) a fost că nici n-a crescut, nici n-a scăzut ocuparea în rândul beneficiarilor raportat la restul şomerilor, având în vedere că mulţi finlandezi rămân în afara pieţei muncii nu din lene, ci fie pentru că nu reuşesc să obţină calificările necesare, fie din motive de sănătate sau de vârstă. De asta, experimentul finlandez n-a fost un răspuns la viziunea unor Mark Zuckerberg sau Elon Musk, adepţi ai venitului universal garantat cu argumentul că oamenii vor deveni mai creativi dacă vor avea asigurată împlinirea necesităţilor de bază. Criticii au comentat că un experiment relevant pentru aşa ceva ar fi trebuit să nu cuprindă numai şomeri, nu doar un eşantion atât de mic de populaţie şi nu doar o perioadă de doi ani.
     
    Cert e însă că şomerii respectivi au scăpat de formalităţile birocratice şi de obligaţiile de a bifa anumite condiţii impuse pentru a căpăta ajutoare sociale. O şomeră care a reuşit în acest timp să-şi deschidă un restaurant împreună cu nişte prieteni a povestit pentru Reuters că în raport cu ajutorul social de care beneficia înainte, venitul garantat oferit lunar de stat i-a adus în plus doar 50 de euro; în schimb, a reuşit să-şi lanseze afacerea fiindcă n-a mai fost obligată să piardă periodic timp cu formalităţi ca să-şi poată lua ajutorul. Cu alte cuvinte, nu i-a mai fost frică de perspectiva de a muri de foame. Acesta explică de ce KELA, agenţia finlandeză pentru asigurări sociale, a socotit ca principal rezultat al experimentului faptul că participanţii, comparativ cu şomerii din grupul de control, au declarat că se simt semnificativ mai bine, mai puţin anxioşi şi mai sănătoşi.
     

  • Primul experiment biologic pe Lună, reuşit de China. Testul, desfăşurat în cadrul misiunii Chang’e-4 de pe partea nevăzută a satelitului

    Agenţia spaţială chineză a şi publicat imagini cu realizarea cercetătorilor, seminţe de bumbac ce au încolţit.
     
    Sonda Chang’e-4, care a ajuns pe partea nevăzută a satelitului natural al Terrei pe 3 ianuarie, avea la bord, într-un container sigilat, exemplare de floră şi faună din şase specii/ soiuri – bumbac, rapiţă, cartof, creson, musculiţă de fructe şi drojdie -, cu scopul de a crea o minibiosferă, unde să se dezvolte primele plante pe Lună. Seminţele de bumbac au încolţit după ce specialiştii de la centrul de pe Terra au transmis comanda ca acestea să fie udate cu apă.
     
    Premiera este considerată un pas important în explorarea spaţială pe termen lung, care include şi călătorii pe Marte. Ideea este ca astronauţii să îşi producă hrana în spaţiu şi să reducă timpul pierdut cu realimentarea de pe Terra, în condiţiile în care călătoria pe Marte durează aproximativ doi ani şi jumătate.
     
    Cercetătorii au reuşit deja să cultive plante pe Staţia Spaţială Internaţională, dar niciodată pe Lună.
     
    În urmă cu câteva zile, China a făcut publice şi primele imagini panoramice de pe partea ascunsă a Lunii. Agenţia spaţială chineză a publicat imagini panoramice la 360 de grade realizate de camera video instalată pe sonda Chang’e 4, care arată o suprafaţă gri şi plină de cratere a Lunii.
     

  • Fiica lui Gică Hagi a primit primul ROL IMPORTANT, într-un film despre Experimentul Piteşti

    Kira Hagi (22 de ani) tocmai a primit primul rol important al carierei de actor. Fiica lui Gică Hagi va juca în “Între chin şi Amin”, un film despre Experimentul Piteşti, regizat de Toma Enache, care va fi lansat în România anul viitor, scrie Prosport.

    Absolventă de New York Film Academy, Kira Hagi va juca în pelicula care spune povestea unui tânăr compozitor, Tase Caraman, proaspăt logodit, care ajunge în iadul reeducării din Închisoarea Piteşti. Teribilul experiment este condus de temutul Ciumău, şeful penitenciarului. Prin credinţă, Tase Caraman supravieţuieşte torturilor şi, după ce scapă cu viaţă, compune o ”Odă lu Dumnezeu”. Muzica o salvează pe logodnica lui, Lia.

    Printr-un mesaj postat pe facebook, fiica lui Gică Hagi a vorbit despre ce a însemnat pentru ea experienţa pe platourile de filmare: “Am avut ocazia să fac parte dintr-un proiect datorită căruia simt că am crescut brusc cu 20 de ani. Este vorba despre un film care are ca temă Experimentul de la Piteşti, unde s-au întâmplat lucruri atât de cumplite. Abia acum am înţeles dimensiunea acelei tragedii. Nu sunt eu foarte verbală, dar aş vrea să le mulţumesc aici regizorului, Toma Enache, şi soţiei sale, producător şi scenarist, Cătălina Enache, actorilor şi echipei care m-au făcut să mă simt pe platouri ca într-o familie”, a scris Kira.

     

  • Satul unde fiecare locuitor va primi GRATUIT 2.200 de euro. Toată lumea se bate acum să ajungă acolo

    Un sat din Elveţia a decis să deruleze un experiment social prin care toţi locuitorii vor primi lunar câte 2.500 de franci elveţieni (2.570 de dolari), potrivit Bloomberg.

    Peste 50% din locuitorii orăşelului Rheinau, situat la graniţa cu Germania, s-au înscris pentru acest proiect, conform organizatorilor.

    Cel puţin jumătate dintre cei 1.300 de locuitori şi-au dat acceptul pentru derularea acestui experiment.

    Ideea ca oamenii să primească bani gratuit de la stat se vehiculează de peste un secol, însă a prins amploare odată cu tensiunile apărute în economiile emergente din cauza inegalităţii din ce în ce mai mari.

    INS anunţă SFÂRŞITUL petrecerii în România: Cea mai proastă veste primită de guvern 

     

     

    DECIZIE ŞOC: Unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri online din piaţă intră în FALIMENT deşi are un profit uriaş 

     

     

    CUTREMUR total în lumea financiară. A început o nouă prăbuşire. Investitorii sunt disperaţi şi au început să scoată masiv banii 

  • Experiment făcut de o companie: a scurtat săptămâna de lucru la doar 4 zile. Efectul pe care l-a avut asupra companiei a surprins pe toată lumea

    O companie din Noua Zeelandă vrea să implementeze permanent programul de muncă de patru zile, după ce experimentul de opt săptămâni în care angajaţii au avut program redus, dar au fost plătiţi integral, s-a dovedit un succes, informează miercuri DPA.
     
    ,,Productivitatea a crescut, nivelul de stres a scăzut”, a declarat Andrew Barnes, directorul executiv al Perpetual Guardian.

    Experimentul a început în luna martie şi le-a permis tuturor celor 240 de angajaţi să muncească timp de doar patru zile pe săptămână, fără să li se micşoreze salariul.

    O echipă de cercetători de la Auckland University a monitorizat experimentul pentru a evalua impactul asupra angajaţilor.

    ,,Am constatat o creştere masivă a implicării personalului şi a gradului de satisfacţie referitor la munca pe care o desfăşoară, creşterea masivă a intenţiei angajaţilor de a lucra în continuare pentru aceeaşi companie şi nu am observat niciun semn de scădere a productivităţii”, a spus Barnes pentru New Zealand Herald.

    Înainte, doar 54% dintre angajaţi erau mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie, numărul acestora a urcat la 78% în timpul perioadei în care programul a fost redus la patru zile lucrătoare.

    Experimentul s-a axat pe faptul că firma plătea pentru productivitate în loc de timp lucrat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Compania în care angajaţii vor lucra doar 4 zile pe săptămână, pe aceleaşi salarii. “Productivitatea a crescut, nivelul de stres a scăzut”

    Decizia vine după ce compania a făcut un experiment de opt săptămâni în care angajaţii au avut program redus, dar au fost plătiţi integral, s-a dovedit un succes, informează DPA, preluată de Agerpres.

    “Productivitatea a crescut, nivelul de stres a scăzut”, a declarat Andrew Barnes, directorul executiv al Perpetual Guardian, miercuri pentru emisiunea AM Show.

    Compania a demarat în luna martie un experiment prin care le-a permis tuturor celor 240 de angajaţi să muncească timp de doar patru zile pe săptămână, fără a li se micşora salariul.

    O echipă de cercetători de la Auckland University a monitorizat experimentul pentru a evalua impactul asupra angajaţilor.
    “Am constatat o creştere masivă a implicării personalului şi a gradului de satisfacţie referitor la munca pe care o desfăşoară, creşterea masivă a intenţiei angajaţilor de a lucra în continuare pentru aceeaşi companie şi nu am observat niciun semn de scădere a productivităţii”, a spus Barnes pentru New Zealand Herald.

    Dacă anterior demarării experimentului doar 54% dintre angajaţi erau mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie, numărul acestora a urcat la 78% în timpul perioadei în care programul a fost redus la patru zile lucrătoare.

    Experimentul nu s-a axat pe numărul de zile sau de ore lucrate de angajaţi, ci mai degrabă asupra faptului că firma plătea pentru productivitate în loc de timp lucrat.

    “Facem o distincţie clară între numărul de ore pe care cineva îl petrece la birou şi rezultatele acestui fapt”, a mai spus directorul companiei, scrie incont.stirileprotv.ro