BusinessMagazin

Tag: eoliene

  • E.ON va renunţa la investiţiile în energia verde în România dacă Guvernul schimbă legislaţia

     “Depinde foarte mult de schimbarea legii pentru sprijinirea energiilor regenerabile. Dacă legislaţia va fi modificată aşa cum s-a anunţat renunţăm”, a afitmat Hajdinjak.

    Compania are proiecte eoliene de 120 MW în regiunea Moldovei.

    Guvernul vrea să modifice legislaţia referitoare la sprijinul energiilor verzi, cu aplicabilitate din iunie. Principala prevedere este amânarea încasării de către companiile de energie regenerabilă a unei părţi din ajutorul de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul reduce schema de sprijin pentru energia verde

    Schema de sprijin pentru energia verde, care a generat în ultimii trei ani de zile investiţii de peste 3 miliarde de euro, se modifică radical, dar nici acum autorităţile nu au anunţat clar cu cât vor rămâne cei care au pariat sume enorme pe eoliene sau solare după aceste schimbări. Calculele ZF arată că doar anul acesta pierderile pot ajunge până la 200 de milioane de euro.

    „În perioada 01.07.2013-31.12.2016 se amână temporar acordarea unui număr de certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile după cum urmează: un certificat verde pentru centralele hidroelectrice noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW, un certificat verde pentru centralele eoliene, două certificate verzi pentru centralele electrice solare. Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face începând cu cu 01.01.2017 pentru centralele prevăzute la literele a) (hidrocentrale) şi c) (solare), respectiv începând cu 01.01.2018 pentru centralele prevăzute la litera b)

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Efectul eolienelor: energia s-a ieftinit pe bursă peste 30%. Când se va vedea în facturile plătite de populaţie?

    Facturile plătite de micii consumatori in­dus­triali, care încă mai primesc o parte din ener­gie la preţuri reglementate, ar putea scă­dea cu circa 2-3% din aprilie 2013 ca ur­mare a diminuării semnificative a preţurilor la curent datorită unei producţii tot mai mari de ener­gie eoliană. La casnici, acest lucru se va ve­dea abia din vara acestui an. Primii care bene­fi­ciază de aceste ieftiniri sunt însă marii con­su­ma­tori, care sunt activi direct pe bursa de energie. Ieri, pe piaţa pentru ziua următoare a bursei de energie OPCOM preţul energiei pen­tru data de 14 martie era de 143,6 lei pe MWh. În aceeaşi zi a anului trecut preţul era de 243,5 lei pe MWh, ceea ce se traduce într-o ieftinire de 40%. Pe întreaga perioadă de la începutul anu­lui faţă de intervalul similar din 2012 oa­menii din piaţă spun că se poate vorbi despre o scădere de peste 30% a preţului mediu pe această platformă. Şi pe piaţa contractelor bilaterale a bursei, acolo unde se fac tranzacţii pe termen lung, începutul anului a adus în medie o scădere de 10% a preţurilor de încheiere a acordurilor între vân­zători şi cumpărători. Deşi în mod tra­di­ţio­nal pe contractele pe termen lung se obţin pre­ţuri mai bune decât pe piaţa pentru ziua urmă­toare, acum este mai ieftină tranzacţio­narea spot decât cea pe contracte bila­terale. Mai mult, în acest moment, preţul spot al energiei pe bursă este mai mic decât cel al coşului regle­men­tat prin care sunt alimentate populaţia şi o parte din consumatorii indus­triali, care de la 1 ianuarie are o valoare de 175,5 lei pe MWh, potrivit Mediafax.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Energia verde fierbe. Investiţii de 3 mld. euro aşteaptă cu sufletul la gură verdictul în „dosarul subvenţiilor“

    Investitorii în energia verde, domeniu care a înregistrat un adevărat boom în ultimii trei ani atrăgând investiţii de peste 3 mld. euro, fierb în contextul în care bursa zvonurilor privind modificarea schemei de sprijin pentru acest sector creşte de la o zi la alta. Oficial nu se comunică nimic. Neoficial, toate scenariile se iau în calcul. Pe de o parte sunt banii deja alocaţi în acest domeniu, dar şi cele 4,5 miliarde de euro care ar putea fi atrase până în 2020, iar pe de altă parte este povara unor facturi tot mai mari, suportată mai ales de industrie. Presiunile sunt uriaşe, spun oamenii din piaţă. “Pentru anul acesta avem subvenţii în valoare de peste 500 de milioane de euro din schema de sprijin, iar 4% din scumpirea anunţată de 10% a facturii la energia electrică va veni numai din impactul mecanismului de susţinere a energiei regenerabile prin certificatele verzi. Concluzia o trageţi dumneavoastră”, a spus Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie, întrebat despre o posibilă modificare a schemei suport pe care România o aplică în acest moment pentru a-i sprijini pe investitorii în energie regenerabilă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Elcomex îşi face fermă de capre cu banii primiţi pe parcul eolian dezvoltat pentru Enel

    Elcomex, grup de firme specializat pe furnizarea de produse şi servicii pentru sectorul energetic, controlat de omul de afaceri Ion Grecu, va investi 30 de milioane de euro într-o afacere integrată în agricultură, dorind să deschidă o fermă de capre, susţinută de o fabrică de nutreţuri, în judeţul Constanţa. O parte din fondurile pentru această investiţie integrată vertical va veni din banii încasaţi de Elcomex de la Enel Green Power (EGP), divizia de regenerabile a grupului italian Enel, pentru care compania românească a dezvoltat un parc eolian de 206 MW în Dobrogea. În paralel cu ferma, grupul îşi va continua afacerile în sectorul energiei, prin compania-fanion Elcomex IEA, un business de 61 mil. euro în 2012. După livrarea, în decembrie, a parcului pentru EGP, compania are în vedere anul acesta dezvoltarea până la nivel de autorizaţie de construire a unor parcuri fotovoltaice de 25-35 MW. Implementarea proiectelor va fi condiţionată de găsirea de cumpărători, iar, potrivit reprezentanţilor Elcomex, există deja unele promisiuni tot de la Enel.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

     

  • Este inacceptabil că doar 5% din componentele pentru eolienele din România se fac în ţară

    Dacă industria locală de componente pentru proiectele de energie verde nu va fi susţinută, România va câştiga direct numai 1,5 mld. euro până în 2020, dar va plăti “subvenţii” peste 10 mld. euro pentru a susţine eolienele sau solarele.Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din ţară şi al doilea mare consumator de electricitate din România, critică schema de sprijin oferită de statul român producătorilor de energie verde, care se traduce în costuri semnificative cu energia pentru întreprinderile industriale şi le face necompetitive în străinătate. Acesta este unul dintre primele semnale de alarmă trase de o mare companie industrială. “Doar 5% din componentele celor 800 de turbine eoliene instalate până acum în România au fost produse în ţară”, a spus Ribo. “Pentru noi este o povară şi nu vedem beneficii din moment ce livrăm doar 5% din componentele de eoliene. Este inacceptabil. 30% din preţul pe care îl plătim la energie reprezintă subvenţii acordate pentru energia verde şi cogenerare.” În ultimii trei ani, banii puşi la dis­po­ziţia investitorilor de energie verde sub for­mă de sprijin se ridică la aproape jum­ă­tate de miliard de euro, iar anul acesta urmează să intre în conturile celor care au pariat pe vânt sau soare pentru a produce curent mai bine de 550 mil. euro, potrivit datelor Auto­rităţii Naţionale de Re­glemen­tare în domeniul Energiei (ANRE).

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

     

  • Eolienele produc acum mai multă energie decât centrala de la Cernavodă şi hidrocentralele aflate în funcţiune

    Astfel, la ora 11:21 funcţiona o capacitate de 1.384 de MW în parcuri eoliene. Centralele pe cărbune reprezintă în continuare cea mai importantă sursă de producţie de energie din România, având o pondere de peste 40%, în timp ce centralele pe gaze acoperă 17,5% din producţie.

    Alte stiri pe zf.ro

  • BEI finanteaza cu 200 mil. euro proiectul eolian al CEZ din Dobrogea

    Imprumutul se bazeaza pe cooperarea foarte buna a BEI cu grupul
    ceh CEZ, proprietarul fermei, prin intermediul caruia banca
    finanteaza proiecte in domeniul generarii si al distributiei de
    energie cu credite de peste 500 de milioane de euro, precizeaza
    banca.

    “Dupa ce va fi data in exploatare, aceasta ferma va permite
    Romaniei sa reduca emisiile poluante si emisiile de gaze cu efect
    de sera si sa atinga obiectivele nationale privind generarea de
    electricitate din surse regenerabile, contribuind la diversificarea
    aprovizionarii cu energie”, afirma vicepresedintele BEI, Matthias
    Kollatz Ahnen, responsabil pentru imprumuturile din Romania.

    Ferma eoliana va cuprinde 139 de turbine si va avea o capacitate
    totala instalata de 347,5 MW. Dupa ce va fi dat in exploatare,
    proiectul va contribui la atingerea obiectivelor Romaniei in
    privinta consumului de energie din surse regenerabile de energie
    pana in 2020, precum si la realizarea cotei obligatorii de
    certificate verzi. CEZ va pune in aplicare proiectul prin filialele
    sale din Romania pe care le detine in intregime – Tomis Team SRL si
    MW Team Invest SRL.

    Investitia totala a CEZ in ferma eoliana din Dobrogea este estimata
    la 1,1 miliarde de euro, vizand proiectul de la Fantanele si cel
    invecinat, de la Cogealac, cu 101 turbine. Capacitatea totala a
    proiectului va fi de 600 MW, mai mult decat dublul celei mai mari
    ferme eoliene din Europa, Whitelee din Scotia.

    In 2010, banca a acordat pana in prezent imprumuturi de 1,3
    miliarde de euro pentru proiecte privind eficienta energetica.

  • Romania, una dintre cele mai atractive tari din lume pentru investitorii in energia verde

    Conform punctajului intocmit de Ernst & Young, Romania a
    intrat in top direct pe locul 22, cu 43 de puncte. indicand
    potentialul tuturor surselor de energie verde (eoliana, solara,
    geotermala, biomasa si infrastructura aferenta tuturor acestora).
    Cele mai atractive domenii, din punctul de vedere al
    investitorilor, sunt energia eoliana terestra (48 de puncte),
    energia solara (40 de puncte), biomasa (43) si infrastructura de
    energie verde in general (43 de puncte).

    Studiul firmei de consultanta mentioneaza proiectul de 1,1 miliarde
    de euro al CEZ de la Fantanele – Cogealac, cel mai mare proiect
    eolian din Europa, precum si cele anuntate de Iberdrola, Enel,
    Energias de Portugal, RWE si Verbund.

    Maximul de puncte posibile (76) l-a adunat China pentru potentialul
    de investitii in energie eoliana, in conditiile in care autorii
    studiului Ernst & Young noteaza ca aproape una din doua turbine
    eoliene terestre din lume va fi instalata anul acesta un China.
    Autorii studiului noteaza ca factor favorabil faptul ca Romania are
    intre cele mai bune conditii pentru dezvoltarea de proiecte eoliene
    din Europa, cu un potential anual de 23 TWh, iar ca factor
    defavorabil intarzierile in adoptarea legislatiei care ar introduce
    “stimulente extrem de atractive” pentru investitorii in energia din
    surse regenerabile.

    Tara asiatica se situeaza insa de departe pe primul loc in
    clasament, cu 71 de puncte pentru potentialul tuturor surselor
    regenerabile, urmata de SUA cu 66 de puncte, Germania si India
    (63), Marea Britanie (62) si Italia (61). SUA s-a aflat neintrerupt
    pe primul loc in topul Ernst & Young din noiembrie 2006 pana in
    mai 2010, insa acum a coborat pe locul secund, din cauza efectelor
    crizei financiare si a incertitudinilor privind politica energetica
    pe termen mediu si lung.

    Din top 10 mai fac parte Franta, Spania, Canada si Portugalia,
    toate cu mai putin de 60 de puncte. In privinta topului celor 30,
    fata de editia precedenta Cehia a iesit din clasament, din cauza
    decizie parlamentului de a reduce semnificativ subventiile pentru
    energia solara.

    Alaturi de Romania, ceilalti nou-intrati in top sunt Coreea de Sud
    (locul 18), Egiptul (locul 22, tot cu 43 de puncte) si Mexicul
    (locul 25). Din Europa de Est, in top exista o singura prezenta,
    cea a Poloniei (locul 16, cu 47 de puncte scor de ansamblu).

  • Revista presei economice din Romania

    Cardurile de sanatate vor incepe sa fie emise
    din ianuarie 2011, in ritm de circa un milion pe luna, iar in prima
    faza le vor primi asiguratii prin contributie, adica 7 milioane de
    cetateni, pretul unui card urmand sa fie de aproximativ 2 euro,
    informeaza Gandul. In primele noua luni ale anului, peste
    42% din exporturile Romaniei au fost reprezentate de masini si de
    echipamente de transport, iar aceleasi domenii ocupa si primul loc
    in clasamentul importurilor, cu o pondere de circa 35%.

    Dupa eoliene, vine boomul pe solar, sustine
    Evenimentul Zilei: incurajati de subventiile mari oferite de
    stat, investitorii au in plan peste 500 MW din surse fotovoltaice,
    iar daca luam in calcul ca un MW fotovoltaic costa circa 4 milioane
    euro, atunci investitiile aferente s-ar ridica la peste 2 miliarde
    euro. Compania China Town Romania va construi un complex comercial
    in comuna Afumati, cu o investitie de peste 100 de milioane de
    euro.

    In timp ce economiile in lei sunt remunerate de banci cu dobanzi
    sub inflatie, randamentele la depozitele in euro sunt printre
    cele mai mari din Europa, constata Romania Libera,
    mentionand ca doar Italia intrece Romania in privinta randamentelor
    la economiile in moneda europeana. Comuna Mociu din judetul Cluj
    este prima localitate din Romania iluminata cu leduri, cel care a
    proiectat acest sistem fiind Eugen Saplacan, un inginer al firmei
    Skylight Project.

    Miliardarii ascunsi ai Romaniei: Adevarul face un profil al
    lui Gruia Stoica, supranumit “regele vagoanelor” si proprietarul
    celui mai mare operator feroviar privat din tara, Grup Feroviar Roman, ale carui afaceri s-au
    nascut din ruina CFR. Investitorii care pana acum doi ani umflau ca
    un balon piata imobiliara s-au indreptat spre energiile
    regenerabile, sector unde cresterea este la fel de nesanatoasa, si
    pentru sistemul energetic national, si pentru factura populatiei la
    electricitate, spun specialisti din domeniu.

    Cum isi pastreaza Microsoft angajatii: salarii
    peste media pietei, masini premium si abonamente la masaj, scrie
    Ziarul Financiar, notand ca subsidiara romaneasca a
    gigantului IT va face 50 de noi recrutari pana in luna iulie a
    anului viitor. Paradoxul crizei imobiliare: cea mai mare companie
    de pe RASDAQ e din sectorul imobiliar – Generalcom Bucuresti
    (GECM), companie controlata de omul de afaceri francez Alain Bonte,
    cu o capitalizare de peste 300 mil. lei, mai mult chiar decat in
    2007.