BusinessMagazin

Tag: eoliene

  • Primele concerte din lume alimentate cu energie verde, din sursă eoliană, ar putea fi din România

    Potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, festivalul Neversea îşi propune să devină, în 2020, primul festival de muzică din lume alimentat aproape integral cu energie verde, din sursă eoliană, provenită din Parcul Eolian Fântânele-Cogealac-Grădina, situat în judeţul Constanţa. Pentru aceasta, organizatorii festivalului au anunţat, luni, semnarea unui parteneriat cu o companie din domeniul energiei.

    Procesul de implementare a infrastructurii necesare este de durată, urmând a fi început în acest an şi finalizat pentru ediţia din 2020, atunci când aproape tot festivalul va fi alimentat cu energie provenită din parcul eolian.

    Pentru ediţia Neversea din acest an, compania din domeniul energiei va amenaja o zonă 100 % verde, care va fi în totalitate alimentată cu energie regenerabilă. Totodată, vor fi luate măsuri pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect advers asupra mediului: colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclarea lor, înlocuirea tacâmurilor şi veselei de plastic cu paharele de sticlă sau din carton reciclabil, eliminarea paielor de plastic, selecţia elementelor de decor care se pot reutiliza.

    „Parteneriatul este un exemplu de bune practici la nivel internaţional care demonstrează că două companii din industrii total diferite pot obţine rezultate extraordinare împreună, prin punerea la comun a unor resurse care transformă în realitate idei şi iniţiative extrem de curajoase, menite să contribuie la protejarea noastră şi a mediului înconjurător pe termen mediu şi lung”, a declarat Bogdan Rădulescu, head of partnership al Neversea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acesta este SINGURUL ORAŞ DIN ROMÂNIA aflat pe lista celor 100 de oraşe verzi ale lumii

    Alba Iulia foloseşte energie regenerabilă în proporţie de 99%, din care 96% reprezintă energie provenită din hidrocentrale, 1% eoliană, 2% energie solară şi 1% energie produsă din gaze naturale.

    La nivel european, oraşe precum Ljubljana (Slovenia), Fave (Portugalia), Bolzano (Italia) Reykjavik (Islanda), Akureyri (Islanda), Basel (Elveţia) Ærøskøbing (Danemarca), folosesc surse regenerabile în proporţie de 100%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capacităţile de energie eoliană din Europa le-au depăşit pe cele din centralele pe cărbune

    Energia eoliană europeană a crescut cu 8%, la 153,7 gigawaţi, cuprinzând 16,7% din capacitatea instalată şi întrecând cărbunele ca a doua cea mai mare sursă de energie, potrivit datelor publicate de grupul WindEurope.

    Totuşi, producţia de gaz a reprezentat cea mai mare parte din capacitatea instalată.

    În contextul în care ţările caută să reducă emisia de gaze cu efect de seră care cauzează schimbări climatice, înlocuind unităţile de combustibil fosil cu forme de energie regenerabilă, investiţiile în sursele de energie eoliană au crescut la un record de 27,5 miliarde de euro în 2016, potrivit raportului anual al WindEurope.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria eoliană a suferit pierderi de 4 miliarde de lei în anii 2014 şi 2015

    Pierderile nete ale industriei eoliene au crescut anul trecut, în lipsa modificărilor legislative care să vină în sprijinul investitorilor, cu 1,9 miliarde de lei, totalizând circa 4 miliarde lei (aproximativ 900 milioane de euro), cumulat în anii 2014 şi 2015.

    Sectorul energiei din surse regenerabile este în blocaj financiar, după cum rezultă şi din datele evidenţiate într-un studiu realizat de E&Y. Astfel, la nivelul celor doi ani analizaţi, se constată o depreciere a activelor de 4,1 miliarde de lei. În acelaşi timp, pentru a rambursa creditele accesate în vederea construirii centralelor eoliene sunt necesari 30 de ani, în condiţiile în care durata de viaţă a unei centrale este de 20 de ani.

    „Investitorii sunt prinşi ca într-un carusel: au continuat să acumuleze mari pierderi în anul 2015, activele acestora se tot devalorizează, au ajuns în imposibilitatea de a rambursa creditele. Dovadă sunt datele prezentate în studiul realizat de E&Y”, spune Claudia Brânduş, preşedinte RWEA, asociaţie a participanţilor din industria energiei eoliene din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cererea pentru energie va atinge punctul culminant în 2030, susţine Consiliul Mondial al Energiei

    Cererea pentru energie va scădea după 2030, noile tehnologii şi politici transformând industria pe fondul creşterii energiei solare şi a celei eoliene, susţine un raport al Consiliului Mondial al Energiei, ditat de The Guardian.

    Raportul, lansat înainte de Congresul Mondial al Energiei din Istanbul, susţine că cererea de energie pentru fiecare individ, inclusiv combustibilul pentru transport, încălzire şi electricitate, va scădea după 2030, dar cererea pentru electricitate se va dubla până în 2060, precizează reprezentanţii consiliului, care cer investiţii mai mari de infrastructură şi în sisteme performante care promovează eficienţa energetică.

    Valoarea energiei solare şi a celei eoliene este aşteptată să crească, în timp ce cărbunele şi petrolul îşi vor slăbi ponderea pe piaţa resurselor energetice. Cele două resurse regenerabile au reprezentat 4% din energia totală generată în 2014, dar ar putea ajunge la 39% până în 2060. Mai mult, energia hidroelectrică şi cea nucleară sunt aşteptate să crească. Totuşi, combustibilul mineral va rămâne prima sursă de energie, pierzând doar 5% din 1970 până în 2014 şi deţinând 81% din totalul energetic.

    Consiliul a stabilit trei scenarii pentru utilizările energiei în diferite regiuni. Conform primei proiecţii, combustibilul fosil ar putea genera între 50% şi 70% din energie până în 2060. Alte două scenarii prevăd ca producţia de petrol să ajungă în 2030 la 94 de milioane de barili pe zi, iar al treilea plan presupune atingerea nivelului de 104 milioane de barili pe zi, apoi plafonarea pentru un deceniu, începând cu 2040.

  • Soluţie drastică: Primul investitor care decide să-şi pună eolienele la pământ: “Proiectul a devenit nefezabil din punct de vedere financiar”

    Dezvoltatorul celor mai mari proiecte eoliene locale, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, a devenit primul investitor din domeniu care a luat decizia de a demonta turbinele eoliene dintr-un parc acuzând impactul negativ al multiplelor schimbări legislative din ultimii ani.

    De ce a ajuns la o solutie atat de drastica: să-şi pună eolienele la pământ

  • Proiecte verzi de 2,4 mld. euro erau prevăzute în 2014, dar s-au consumat numai 20% din bani în 5 luni

     La începutul acestui an, Auto­rita­tea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a lansat mai multe estimări pri­vind capacităţile care urmează să fie montate în proiecte de energie verde în 2014, ultima indicând investiţii noi de 2,4 mld. euro în circa 1.650 MW de eoliene, so­la­re sau mici hidrocentrale. După cinci luni însă, numai 20% din investiţiile prog­no­zate s-au îndeplinit după ce Guver­nul a tăiat schema de sprijin pentru regenerabile.

    Ţinând cont că de obicei lucrările de construcţii se realizează mai ales primăvara şi vara, sezonul rece fiind dificil, este greu de crezut că bilanţul anului 2014 se va apropia de socotelile de la început.

    În ianuarie anul acestea, ANRE spunea că, pe baza autorizaţiilor de înfiinţare care urmează să expire în 2014, se vor monta 750 MW în proiecte solare, 1.200 MW în ferme eoliene 70 MW în centrale hidroelec­trice, 5,5 MW în centrale pe biogaz şi 45 MW în centrale pe biomasă. La acestea se adău­gau centralele electrice cu puteri mai mici de 1 MW, care însă nu intrau sub supra­ve­ghe­rea autorităţii. În total, ANRE estima pro­iec­te de peste 2.000 MW a căror valoare se ridică la peste 3 mld. euro. Ulterior, ANRE a lansat o altă estimare pri­vind capa­ci­tatea noilor proiecte de ener­gie verde pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Profitul operaţional al CEZ a scăzut

    Pe segmentul de producţie şi distribuţie, profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut de şapte ori în primul trimestru, la aproximativ 7,3 milioane de euro.

    CEZ a înregistrat un impact negativ de 25,5 milioane de euro, ca urmare a amânării începând din iulie a acordării celui de-al doilea certificat verde pentru parcurile eoliene deţinute în România, precum şi a suspendării acordării primului certificat verde pentru parcul Fântânele Vest începând din noiembrie, decizie determinată de o întârziere datorată Comisiei Europene într-un proces de notificare.

    Producţia de electricitate a CEZ în România a scăzut în primul trimestru cu 16%, la 342 GWh, în timp ce parcurile eoliene ale grupului au consemnat un declin de 21%, la 322 GWh.

  • Iberdrola nu va mai investi în România în domeniul energiei eoliene

     “În România Iberdrola rămâne doar cu cei 80 MW aflaţi în producţie. Este un proces de dezinvestire care, practic, este finalizat”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din companie.

    Unul dintre motivele pentru care grupul spaniel a decis să renunţe la investiţiile în producţia de energie eoliană este reprezentat şi dificultăţile financiare cauzate de criza financiară la nivel global, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comuna cu 3.000 de suflete în care s-au investit sute de milioane de euro: “În 2008 nu ştiam cu ce se mănâncă, dar acum ştim cum să negociem cu ei”

    “NU-MI FACEŢI POZE! NU FACEŢI POZE CĂ VĂ FAC ŞI EU POZĂ ŞI VĂ DAU LA ZIAR!„, îmi strigă un sătean poposit la un bar aşezat chiar în faţa primăriei renovate din Casimcea. În spatele lui se zăreau nişte case mai puţin îngrijite, rufe întinse la uscat şi o turbină eoliană care veghea.

    „Primii care au venit au sosit în 2008 şi au fost cei de la Martifer (grup portughez – n. red.) care au montat un stâlp de măsurare a vântului. Nici nu ştiam la momentul respectiv cu ce se mănâncă, dar acum ştim cum să negociem cu ei”, spune Gheorghe Ţilincă, primarul din Casimcea. În 2008, nu doar primarul comunei era un străin faţă de energia eoliană, ci toată România nici măcar nu bănuia de potenţialul ascuns în vânt. În 2009, de exemplu, în România nu funcţionau decât 14 MW montaţi în parcuri eoliene, 7 turbine dacă se ia o capacitate de 2 MW pentru fiecare unitate. Azi sunt 2.100 MW care fac bani din vânt, adică mai bine de 1.000 de turbine, dacă se păstrează capacitatea de 2 MW.

    Printre cei care au venit în Casimcea să-şi pună banii în astfel de investiţii se numără italienii de la Enel şi mai recent austriecii de la Verbund, o companie cu afaceri de peste 3 miliarde de euro, care a anunţat că a terminat de montat 43 de turbine, circa 100 MW, în urma unor investiţii de circa 170 de milioane de euro.

    CUM AM MONTAT 100 MW CU 43 DE TURBINE. Turbinele sunt aduse din Germania şi sunt produse de Enercon, spune Daniel Găescu, directorul de operare al Alpha Wind, compania care a dezvoltat proiectul din Casimcea, care acum este controlată de Verbund.

    „Până la finalul anului viitor vor mai fi montate 11 turbine de 2,3 MW şi 34 de turbine cu o capacitate de 3 MW. În total proiectul va avea 225 MW şi va costa 380 de milioane de euro„, mai spune reprezentantul Alpha Wind.Bani mulţi, dar până la urmă ce rămâne în locurile unde poposesc aceşti uriaşi?

    „Verbund a investit cam 100.000 de euro pentru un cabinet, pentru un parc de copii, pentru grădiniţă, costume pentru serbări. Cei de la Enel sunt mai chitroşi. Au dat cam 20.000 de euro. Au cumpărat bocanci pentru ansamblul de dansuri, de Crăciun dau cadouri„, spune primarul comunei. Dincolo de aceste sume mai vin banii din autorizaţii şi din negocierile proprii duse de autorităţile locale cu investitorii şi cu echipele lor de avocaţi.

    „Urmează să se mai facă nişte proiecte pe raza comunei noastre. Electricom va monta zece turbine, în total 20 MW în circa două luni de zile. Noi le-am dat terenul, iar ei în schimb ne asigură energia pentru iluminatul public şi pentru instituţiile publice gratuit. Max Boegl mai ridică 33 de turbine, în total 99 MW. Noi pentru fiecare turbină montată am stabilit cu investitorii să primim 600 de euro pe an”, mai spune Ţilincă.

    Primarul precizează că bugetul comunei a crescut simţitor de când au venit „vânătorii de vânt„, banii fiind repartizaţi în funcţie de nevoi. „În 2011 energia eoliană a contribuit cu 22 de miliarde de lei vechi (2,2 mil. lei, circa 520.000 de euro), iar anul trecut au venit 24 de miliarde de lei vechi (2,4 milioane de lei, circa 540.000 de euro). Noi în total am avut anul trecut un buget de 65 de miliarde de lei. Pentru anul acesta ne-am bugetat să încasăm din eoliene 32 de miliarde de lei, dar până acum nu am luat decât 8″, explică finanţele comunei Gheorghe Ţilincă.

    Banii s-au dus pe drumuri, pe înnoirea primăriei şi, bineînţeles, pe o biserică nouă. „Cu banii încasaţi am pietruit drumurile din Războieni în 2012, am aranjat clădirea primăriei şi am dat pentru biserică.@