Băsescu a declarat, luni, că Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen în Consiliul JAI, menţionând că sunt cel puţin şapte state care s-ar fi opus în cazul unui vot.
Preşedintele susţine că “poziţia corectă” care ar trebui adoptată de autorităţi pe tema Schengen ar fi “să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen”, adică fie septembrie, fie decembrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând. Domnul preşedinte Traian Băsescu îl invită pe domnul ministru Titus Corlăţean să renunţe la afirmaţii de acest gen, pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României şi îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces”, se arată într-o declaraţie difuzată de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei.
“Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. Domnul preşedinte Traian Băsescu susţine, în continuare, că România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen.”
Premierul Victor Ponta a declarat vineri că Guvernul are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă.
Ulterior, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI din 7-8 martie va afecta “credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE.
MAE informează, într-un comunicat, că Titus Corlăţean a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul său ungar, Janos Martonyi.
“Cei doi miniştri au exprimat poziţiile Guvernelor român şi respectiv ungar, în legătură cu evoluţiile şi declaraţiile formulate în spaţiul public în ultimele zile, cu sublinierea sensibilităţilor legate de unele aspecte relevante pentru fiecare dintre cele două părţi. La finalul convorbirii, cei doi înalţi demnitari au căzut de acord asupra faptului că interesul cooperării dintre cele două state impune evitarea escaladării atitudinilor şi declaraţiilor publice formulate în cele două ţări”, se arată într-un comunicat MAE remis agenţiei MEDIFAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbey, a declarat, duminică, că a vorbit în ultimele zile atât cu secretarul general al MAE, cât şi cu ministrul de resort, cerându-le să informeze comisia cu privire la situaţia din Algeria, dar nu a primit aceste informaţii.
El a adăugat că îi va cere ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, să vină în faţa Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor sau în faţa comisiilor reunite ale Parlamentului, pentru a prezenta un raport cu privire la incidentul din Algeria, în care şi-au pierdut viaţa doi cetăţeni români.
El a refuzat să facă orice fel de aprecieri sau comentarii pe marginea acestui subiect, arătând că nu vrea să se “antepronunţe” până când Ministrul de Externe nu va prezenta un raport legat de acest subiect în faţa Comisiei pentru politică externă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Corlăţean a precizat că a avut, în cursul zilei de sâmbătă, patru sau cinci convorbiri telefonice cu ministrul algerian de Externe.
“Discuţia ultimă cu ministrul algerian de Externe ne-a adus ca informaţie finală, din păcate, vestea cea proastă, dar şi informaţia în legătură cu eliberarea unui grup mai mare de cetăţeni străini între care ar fi figura şi un cetăţean român şi faptul că operaţiunea din Algeria este practic terminată”, a anunţat demnitarul român.
Corlăţean a spus că a apreciat cooperarea la cel mai înalt nivel a miniştrilor de Externe şi că, dincolo de alte discuţii internaţionale, au cooperat în momente importante.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am menţionat în cadrul dezbaterilor că suntem într-o fază destul de avansată de reflecţie instituţională, analiză, privind o contribuţie concretă la misiunea UE. Şi aici o spun ca posibilitate, putem vorbi de personal care să vizeze operaţiunile de pregătire, de instruire a armatei respective, poate elemente de stat major şi echipament, logistică pentru antrenament”, a afirmat Corlăţean, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că discuţiile de joi cu colegii europeni şi omologul din Mali, Tiéman Hubert Coulibaly, l-au dus la concluzia că România trebuie să participe concret la misiunea militară a UE şi că va recomanda acest lucru instituţiilor competente de la Bucureşti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu am niciun fel de satisfacţie pentru a vedea faptul că iată, din nou, tema românilor, între altele şi a bulgarilor şi altora, este din nou folosită în precampanii electorale din dorinţa de a câştiga capital politic. Ar fi bine să nu se uite că românii, cetăţeni europeni, au contribuit ani de zile la prosperitatea şi creşterea economică din foarte multe state membre UE, inclusiv Marea Britanie (…)Românii au contribuit la creşterea economică din Marea Britanie, au contribuit prin muncă fizică pe care alţii poate nu au făcut-o, nu au făcut-o britanicii sau nu au vrut să o facă alţii, la succesul Olimpiadei de la Londra, prin tot ceea ce a însemnat infrastructură, construcţia stadionului faimos”, a spus ministrul Corlăţean miercuri seara, la DIGI 24.
De asemenea, el a arătat că o parte a presei şi politicienilor din Marea Britanie nu îi tratează corect pe români, indicându-i acum ca inamici, deşi aceştia au fost utili în perioada de creştere economică.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ministerul Afacerilor Externe propune, face evaluarea şi face propunerea. Procedura se finalizează la preşedinte, care ia decizia finală, semnează decretul, nu semnează decretul. În mod firesc – şi aţi auzit probabil şi declaraţii ale primului ministru, în ultimele saptămâni – la această procedură specifică este nevoie de un dialog prealabil şi eu am primit şi un mandat foarte clar de a discuta cu preşedintele în legătură cu diferitele propuneri de desemnare de ambasadori, pentru că aceşti ambasadori joacă un rol extrem de important în promovarea intereselor României. Nu avem voie să mai stăm foarte multă vreme. Sunt poziţii importante în clipa de faţă care nu sunt acoperite”, a afirmat Corlăţean, duminică seară, la Realitatea TV.
El a menţionat în acest sens posturile de la Roma, Varşovia şi Atena, adăugând că sunt însă şi o serie de alţi ambasadori cu mandatele terminate sau care urmează să se termine.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Oficialii de la Sofia se aşteaptă şi ei la veşti proaste, după ce Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria a dat afară o judecătoare care exprimase critici la adresa politizării instituţiei de către oamenii actualului premier Boiko Borisov.
Scandalul proaspăt reaprins între politic şi justiţie îl continuă pe cel din 2010, când au apărut într-un tabloid de la Sofia înregistrări telefonice, atribuite serviciilor secrete, cu Borisov cerând şefului vămii protecţie pentru un om de afaceri bănuit de afaceri necurate. Era vorba de Mihail Mihov, şeful Federaţiei de Baschet şi proprietarul a trei fabrici de bere, al unui hotel şi al unui lanţ de magazine. În martie 2011, Mihov a fost găsit mort într-o cameră de hotel.
Borisov a confirmat în această săptămână, într-o întâlnire cu doi bloggeri bulgari, că înregistrările apărute în 2010 în presă erau autentice, adăugând că a fost solicitat de preşedintele de atunci al ţării, Gheorghi Părvanov, să intervină în favoarea lui Mihov pe lângă şeful vămilor. Aceasta a generat noi apeluri către procurorul general de a deschide investigaţii în privinţa abuzului de putere comis de Borisov şi Părvanov în cazul Mihov.
Curtea Constituţională arată că solicitarea de înlocuire de poate face de către grupul care l-a propus pe preşedintele Senatului, “dar nu spune că se face aşa, tam-nesam şi doar prin anunţarea voinţei dvs. a acestei manevre politice”, a spus Rădulescu, adresându-se senatorilor PSD.
“Apropo, grupul care a propus atunci aceasta nu mai există: PSD+PC. Nu poţi şi cu tigaia unsă şi cu slănina în pod’, a adăugat Cristian Rădulescu.
Caricatură de Dan Dumitrescu “Uxi” ©