Parlamentul a adoptat această hotărâre cu 413 de voturi „pentru” şi niciun vot împotrivă.
Potrivit acestei hotărâri, senatorul Titus Corlăţean îl va înlocui pe senatorul Mircea Geoană din funcţia de membru şi de preşedinte al acestei comisii speciale.
Senatorul Mircea Geoană a fost exclus din PSD într-o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional al partidului de la sfârşitul lunii noiembrie.
Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.
Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.
Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.
ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.
Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.
– ştire în curs de actualizare –
Ministrul Titus Corlăţean a anunţat, luni, că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea.
“Ca ministru, am obligaţia să asigur, împreună cu echipa MAE, respectarea legalităţii, dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei MAE. În consecinţă, l-am informat cu puţină vreme în urmă pe primul-ministru şi vă informez şi pe dumneavostră că am decis să îmi depun mandatul de ministru al Afacerilor Externe”, a spus Corlăţean.
Românii din străinătate au ieşit, pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în număr record la vot, imaginea votului din diaspora fiind cea a cozilor uriaşe care s-au format, în mai multe capitale europene, dar şi ale protestelor pentru dreptul de a alege şi al închiderii porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.
Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de numărul insuficient al ştampilelor. În cele mai multe secţii cu probleme, au fost doar 3-4 ştampile de vot.
Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.
Agenţia MEDIAFAX prezintă o cronologie a evenimentelor şi declaraţiilor care au precedat depunerea mandatului de către ministrul Corlăţean:
Duminică, 2 noiembrie, primul tur de scrutin
La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.
Chişinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintrele capitalele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.
Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale.
Probleme au fost şi la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secţiile de la Ambasadă şi de la ICR. O alegătoare susţine că a stat circa 7 ore la coadă şi tot nu a reuşit să voteze. Aceasta afirmă că în secţia de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat şi au chemat poliţia.
În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota.
Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeaşi situaţia a fost şi Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toţi să intre în incinta clădirii până la ora 21:00 pentru a putea vota.
Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.
Duminică, imediat după închiderea secţiilor de votare, la ora 21.00, preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia miniştrilor Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici.
Duminică, odată cu apariţia informaţiilor referitoare la aglomeraţia de la secţiile de votare din străinătate şi la faptul ca aşteptarea pentru a vota dureaza câteva ore, MAE preciza că nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor din străinătate, aceste atribuţii revenind birourilor electorale, ministerul explicând, totodată, că procedurile suplimentare fac ca votul din afara ţării să dureze mai mult.
MAE susţinea, într-un comunicat, că preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării.”De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, informa MAE.
De asemenea, pe fondul nemulţumirilor venite din diaspora, preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, declara că aceştia nu au de ce să solicite demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, întrucât nu MAE a stabilit regulile de desfăşurare a votului, ci BEC şi AEP. Dragnea preciza că în ce priveşte organizarea alegerilor, Guvernul se ocupă de securizarea procesului electoral, BEC fiind instituţia care a stabilit toate regulile.
Premierul Victor Ponta, a declarat, duminică, după exit-poll-urile pentru turul întâi al prezidenţialelor, că în 2009 “s-a furat” în diaspora şi că la acest scrutin au fost cozi la secţiile de vot pentru că nu se fraudează.”În rest, organizarea în secţiile de vot aparţine – tot ce ţine de organizare – AEP, iar BEC decide şi noi (Guvernul, n.r.) asigurăm doar condiţiile”, a spus Ponta.
Prima reacţie a ministrului Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a venit duminică seară, la un post de televiziune, unde a afirmat că procedura de vot în străinătate s-a prelungit deoarece “s-a dorit scrupulozitate” şi evitarea fraudei din 2009.
“Această problemă (de la secţiile de vot din afara ţării – n.r.) a fost legată de documentele specifice pentru votul în străinătate, atât datorită faptului că a trebuit completată (declaraţia pe propria răspundere – n.r.) în interiorul ambasadei şi asta nu ministrul Afacerilor Externe a decis, ci, în mod legal şi corect BEC-ul, pentru că s-a dorit ca aceste declaraţii, inclusiv pe proprie răspundere, că nu vor mai vota multiplu în altă parte, s-a dorit scrupulozitate şi evitarea fraudei din 2009”, a declarat Titus Corlăţean, la Antena 3.
Biroul Electoral Central a adresat, duminică noaptea, Ministerului Afacerilor Externe invitaţia de a participa, marţi, de la ora 12.00, la o întâlnire cu membrii Biroului, la sediul acestuia, pentru remedierea disfuncţionalităţilor sesizate, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale.
Reacţiile au venit imediat şi în ţară, duminică seara, aproximativ 200 de persoane protestând la sediul MInisterului Afacerilor Externe, faţă de organizarea alegerilor în străinătate.
Protestatarii, majoritatea tineri, au cerut demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean, au scandat lozinci anti-Ponta şi au cerut ca secţiile din străinătate să rămână deschise ca să poată vota românii aflaţi la cozi în mai multe oraşe.
Luni, 3 noiembrie
După declaraţiile de dumunică seară, premierul Victor Ponta a ieşit, luni, în declaraţie publică, pe tema votului din diaspora, alături de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, la sediul MAE. Ponta a anunţat că ministrul Corlăţean şi echipa din minister garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara unei secţii de vot.
Tot luni, preşedintele PNL şi candidat la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a declarat că în cazul alegerii sale în funcţia de şef al statului va cere elaborarea în termen de şase luni a legislaţiei privind votul prin corespondenţă şi votul electronic, după ce Guvernul Ponta “i-a supus la umilinţe” pe cei din diaspora.
Şi ministrul Titus Corlăţean vine, luni, cu noi declaraţii pe tema votului din diaspora. El precizează că, pe lângă oamenii de bună credinţă, au fost susţinători ai unor candidaţi care au generat o stare de spirit care a dus la violenţele de la Paris, iar unele secţii din Germania, precum Stuttgart şi München, unii au venit special pentru a îngroşa coada. Întrebat dacă are suspiciuni că s-ar fi întâmplat şi altceva decât un interes normal al românilor din diaspora de a merge la vot, Corlăţean a precizat că ştie foarte bine comunităţile româneşti de cel puţin 15 ani şi, pe lângă “foarte mulţi oameni de bună credinţă” care au dorit să voteze, au fost “oameni care sunt susţinători ai unor candidaţi, care acum, unii dintre ei, au ieşit din cursă şi care au putut să provoace şi să genereze o anume stare de spirit ajungând chiar la violenţe aşa cum a fost cazul la Paris”.
Marţi, 4 noiembrie
Marţi, Titus Corlăţean anunţă, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BEC, că MAE a propus ca declaraţie pe propria răspundere să poată fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia de vot să fie doar semnată.
Decizia BEC adoptată marţi prevede că în termen de 5 zile, în situaţia în care biroul electoral al secţiei de votare din străinătate nu este constituit din numărul maxim de membri, preşedintele biroului va putea asigura completarea acestuia cu persoane din lista întocmită de MAE. De asemenea, BEC a decis că alegătorii din străinătate îşi vor putea printa singuri formularul declaraţiei pe propria răspundere, afişat pe site-urile BEC şi al MAE, document pe care îl vor putea completa şi în afara secţiilor de votare. Decizia a fost adoptată ţinând cont de necesitatea fluidizării procesului de votare la secţiile de votare din străinătate în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.
Şi Ambasada SUA reacţionează, marţi, şi precizează, la solicitarea MEDIAFAX, că Procesul electoral este primordial în democraţie. “Salutăm angajamentul autorităţilor responsabile în vederea reexaminării procedurilor şi a efectuării rectificărilor necesare astfel încât fiecare cetăţean să-şi exprime votul, în conformitate cu Constituţia şi legea”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.
Tot marţi, Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a cerut românilor nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să meargă în faţa ambasadelor şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) la o manifestare comună şi paşnică, duminică seară. “Din cauza lipsei de răspuns a Ministerului Afacerilor Externe în urma nenumăratelor solicitări făcute de românii din diaspora, pentru a reglementa problema votului la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, FADERE cere tuturor românilor care au fost nedreptăţiţi şi nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să iasă în faţa ambasadelor la o manifestare comună şi paşnica, duminică 9 noiembrie, ora 18.00, ora României”, a anunţat Federaţia.
Miercuri, 5 noiembrie
BEC anunţă că a primit peste 200 de sesizări prin care români din străinătate cer mărirea numărului de secţii de votare din diaspora la turul 2 al prezidenţialelor şi reclamă atât lipsa de secţii în anumite localităţi cât şi nereguli în procesul de votare.
Prezent la Giurgiu, miercuri, premierul Victor Ponta declară că a înţeles şi a considerat legitimă supărarea românilor din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor, el spunând că nu e de acord cu ideea că cei din afara ţării sunt “mai buni” decât cei din ţară sau că alegătorii săi nu sunt la fel ca cei ai Monicăi Macovei. El a precizat că nu e de acord nici cu ideea că electoratul său nu este la fel de bun ca alegătorii Monicăi Macovei.
Ulterior, Ponta le-a declarat jurnaliştilor că nu vor exista probleme în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare şi logistice astfel încât la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale toţi românii să poată vota fără probleme.
MAE anunţă, miercuri, că declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate este disponibilă atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central, reamintind că formularul poate fi completat înainte de intrarea în secţia de votare, unde va fi doar semnat.
Joi, 6 noiembrie
Biroul Electoral Central face publice rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit rezultatelor, Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din diaspora la primul de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei – 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în data de 2 noiembrie a fost de 161.262, fiind înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate şi 1.169 voturi nule.
Vineri, 7 noiembrie
Vineri, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, el susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”. Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.
“Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum a capacităţii logistice, evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.
Ulterior, Biroul Electoral Central a comunicat că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, precizând că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.
Sâmbătă, 8 noiembrie
Sâmbătă, în urma comunicatului transmis de BEC, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza Legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”.
Sâmbătă, în ţară au loc mai multe acţiuni de protest faţă de modul în care s-a desfăşurat votul în diaspora. Proteste au avut loc la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Oradea, la manifestaţii fiind prezente mii de persoane.
Protestul din Capitală, care a început în Piaţa Universităţii şi a continuat cu un marş spre sediile Guvernului şi MAE, apoi pe Calea Victoriei şi prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanţii anunţând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate.
Duminică, 9 noiembrie
Peste 200 de persoane au participat, duminică, la Braşov, la un miting împotriva lui Victor Ponta şi de solidaritate cu românii din diaspora, iar simultan alţi 300 de simpatizanţi ai PSD au ieşit în stradă, între cele două tabere şi jandarmi având loc îmbrânceli, două persoane fiind duse la Poliţie.
La Galaţi are loc tot dumunică un miting de solidaritate cu românii din diaspora, îndemnându-i pe trecători să meargă la vot pe 16 noiembrie şi scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta, o acţiune similară având loc şi la Suceava.
Şi în Capitală peste 100 de persoane au protestat, în Piaţa Universităţii din Capitală, unde au scandat “Lăsaţi diaspora să voteze”, dar şi mesaje contra lui Victor Ponta, printre manifestanţi fiind şi un grup care a scandat lozinci antiprezidenţiale.
Luni, 10 noiembrie
Luni, Ministrul Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2.
Corlăţean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare. El a precizat că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forţă juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forţă juridică.
El a mai adăugat că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2. Corlăţean a mai spus că nu accepta ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”. El a menţionat că l-a informat pe premier că a decis să îşi depună mandatul de ministru.
Corlăţean urmează să susţină o declaraţie de presă la sediul MAE, la ora 11.30. El va face, potrivit surselor, şi o serie de precizări referitoare la subiectul organizării votului din diaspora.
Potrivit unor surse oficiale, Corlăţean nu şi-a depus încă demisia, dar premierul Victor Ponta a fost informat despre intenţia ministrului de a demisiona.
Săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe ale ţării au avut manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a cerut, de două ori, demiterea lui Corlăţean.
Preşedintele a emis, sâmbătă, acest punct de vedere după ce Biroul Electoral Central a dat aprobarea de mărire a numărului de secţii de votare prin Hotărârea nr. 4H/4.11.2014 publicată în Monitorul Oficial. “Domnul preşedinte Traian Băsescu consideră necesar luarea măsurilor care se impun pentru ca toţi românii aflaţi în străinătate să poată vota”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, Biroul Electoral Central neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se arată într-un comunicat emis sâmbătă de către BEC şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.
BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.
Ulterior, tot sâmbătă, MAE a anunţat că se află “într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”. MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.
Pe de altă parte, într-un comunicat transmis tot sâmbătă, preşedintele Traian Băsescu a propus organizarea dezbaterii sau a dezbaterilor electorale între Victor Ponta şi Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, urmând ca preluarea de către televiziuni să se facă prin fibră optică, “în condiţii tehnice excelente şi egale pentru toate televiziunile naţionale şi locale care doresc”. Suportul tehnic pentru efectuarea transmisiei va fi asigurat de Societatea Română de Televiziune (camere de luat vederi şi operatori) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (semnal pentru televiziuni).
“În momentul de faţă Palatul Cotroceni poate asigura semnal pentru minim 30 televiziuni şi dacă este nevoie se pot crea imediat facilităţi suplimentare”, arată preşedintele, precizând că el personal nu se va afla la palat în perioada premergătoare şi în timpul dezbaterii sau a dezbaterilor respective.
“Administraţia Prezidenţială, Societatea Română de Televiziune şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale garantează deplina neutralitate a organizării administrative şi a transmisiei TV prin tratament egal acordat candidaţilor, susţinătorilor acestora, televiziunilor şi radiourilor pe tot parcursul dezbaterii/dezbaterilor”, menţionează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Şeful statului “constată, totodată, deficienţe în asigurarea formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere în numeroase secţii de votare din ţară”.
În aceste condiţii, Traian Băsescu consideră că se impune demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.
În numeroase secţii de votare din străinătate, cetăţenii români nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe parcursul zilei de duminică ori au fost nevoiţi să aştepte ore întregi la coadă, din cauza ritmului foarte lent de derulare a procedurilor. La unele secţii au fost reclamate insuficienţa numărului de ştampile ori de formulare pentru declaraţii pe propria răspundere (documente introduse anul acesta pentru prima dată şi care a trebuit să fie completate obligatoriu de alegătorii care au votat pe liste suplimentare, spre a evita fraudele bazate pe votul dublu sau multiplu).
În replică, MAE a emis un comunicat în care arată că a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2009, iar la stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate.
“De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local. În cazul Republicii Moldova, numărul de secţii a fost majorat de la 13 la 21, în cazul capitalei Franţei, Paris, numărul de secţii a fost dublat, în Marea Britanie numărul secţiilor de vot a crescut de la 8 la 11”, precizează ministerul.
Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate. Au mai fost expediate: formular proces verbal, 294 buletine de vot anulate, formulare tabel electoral, timbre autocolante, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea VOTAT, model declaraţie pe proprie răspundere.
MAE desemnează preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi întocmeşte lista cu propuneri de membri ai acestor birouri. Lista se întocmeşte la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică.
“MAE nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale. Preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării. De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, justifică MAE.
Ministerul subliniază că, spre deosebire de votul în ţară, votul în străinătate comportă două elemente suplimentare – completarea de către votant a unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la faptul că nu a votat şi nu va mai vota la altă secţie de vot şi, respectiv, înscrierea votanţilor de către membrii biroului secţiei de votare într-un tabel electoral. “Aceste două operaţiuni implică un timp de votare mai lung decât în cazul votului în ţară. În aceste condiţii, timpul de aşteptare pentru cetăţenii care doresc să îşi exprime votul în străinătate este, din motive obiective, mai mare”, susţine MAE.
Din această perspectivă, “decizia Biroului Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate de a permite completarea declaraţiei pe proprie răspundere în proximitatea secţiei de votare pentru a fi ulterior semnată în secţie a dus la accelerarea procedurii de vot în străinătate”.
Întrebat ce primeşte România la schimb cu decizia de a reprezenta interesele cetăţenilor canadieni în Siria (decizie aprobată marţi în Guvern – n.r.), Titus Corlăţean a spus că Bucureştiul nu a cerut nimic la schimb, fiind datoria statului român să-şi ajute partenerii.
“România în toţi aceşti ani foarte complicaţi din Siria a decis să păstreze deschisă Ambasada noastră de la Damasc şi am comunicat acest lucru partenerilor europeni, pentru că marea majoritate a statelor membre UE şi-au închis de multă vreme ambasada, pentru raţiuni de securitate, de protecţie a personalului diplomatic, consular de acolo. Noi am analizat cu foarte mare atenţie şi cu structurile de securitate naţională am decis să păstrăm deschisă Ambasada în toată această perioadă dificilă şi – vă asigur – cu riscuri reale, inclusiv la adresa integrităţii membrilor Ambasadei, pentru un motiv foarte clar: avem în continuare o comunitate românească importantă, în principal femei din căsătorii mixte cu foşti studenţi sirieni din România, copii rezidenţi din familii mixte. Noi am decis la solicitarea unor parteneri internaţionali, şi europeni şi din afara Europei, Canada este ultimul exemplu menţionat, să acordăm sprijin şi asistenţă consulară cetăţenilor aparţinând acestor state. Ultima solicitare a venit din partea Canadei, am dat curs, bineînţeles, fără niciun fel de ezitare. Nu este vorba de niciun fel de negociere, nu am cerut nimic la schimb, este o datorie până la urmă a noastră, a statului român, în relaţiile cu partenerii noştri europeni şi euroatlantici, poate şi alţii dacă vor solicita, să-i ajutăm”, a declarat ministrul de Externe.
Corlăţean a precizat că sunt mai multe state care beneficiază de sprijinul acordat de România cetăţenilor lor în Siria. “Voi menţiona public doar Republica Moldova, vă asigur că sunt mult mai multe state”, a spus el.
În ceea ce priveşte vizele, Titus Corlăţean a susţinut că a fost făcut “un pas foarte important înainte” prin includerea României pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate şi că există “o relaţie tot mai strânsă cu autorităţile canadiene” pe această temă. “Prin măsurile pe care le-am luat, inclusiv prin trimiterea unui ataşat de interne care a fost util la Ambasada noastră din Canada, iată, s-a luat decizia înscrierii României pe lista acelor ţări de origine – o listă a ţărilor cu democraţie consolidată – care sunt considerate a avea un potenţial redus de migraţie ilegală. Este practic ultimul pas înainte de decizia finală. Vom lucra mai departe, nu dau un termen, dar România a făcut un pas foarte important către eliminarea vizelor de către Canada”, a spus ministrul.
Întrebat dacă vizele ar putea fi ridicate în 2016, Titus Corlăţean a reafirmat că nu dă un termen. “Dar dialogul s-a intensificat în ultimele luni. A început în decembrie 2013, (a fost) mai aplicat în ultimele luni şi în octombrie deja am făcut practic ultimul pas înainte de decizia finală”, a subliniat şeful diplomaţiei.
Publicaţia Canadian Press a anunţat, pe 10 octombrie, că România, Andorra, Liechtenstein, Monaco şi San Marino au fost adăugate de Ottawa pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate, unde sunt incluse statele care nu furnizează, în general, refugiaţi şi respectă drepturile omului.
Anul trecut, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat pentru MEDIAFAX că a făcut şi efectuează demersuri pentru eliminarea vizelor impuse cetăţenilor români de către Canada, iar dacă aceasta nu se va întâmpla, atunci nu crede că Parlamentul va ratifica acordul de liber-schimb dintre UE şi această ţară.
Românii şi bulgarii sunt singurii cetăţeni UE care au nevoie de viză pentru a călători în Canada.
“Preferăm să calificăm drept priorităţi doar acele zone în care se pot face progrese în mod realist. Vom avea în vedere ceea ce se întâmplă pe teren, progresele făcute de România şi de Bulgaria şi poziţia statelor care au îngrijorări”, a spus Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la UE, citat de EurActiv, referindu-se în special la “turismul pentru ajutoare” incriminat de opozanţii aderării celor două ţări la Schengen.
“Vom încerca să vedem care sunt şansele unui acord în decembrie, deşi, sincer, nu văd până acum ameliorări majore ale atmosferei în această privinţă. Dar, desigur, trebuie să continuăm să insistăm şi să încercăm”, a spus Karoblis, adăugând că rămâne de văzut dacă soluţia va veni în mandatul preşedinţiei lituaniene sau va fi amânată. Karoblis s-a referit la reuniunea din 5-6 decembrie a Consiliului pentru afaceri interne al UE, când ar putea fi adoptată o decizie privind accesul României şi al Bulgariei în spaţiul Schengen.
Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a sugerat că este vorba doar de o neînţelegere, arătând că ministrul Titus Corlăţean a discutat la telefon cu omologul său lituanian, Linas Linkevicius, care şi-a afirmat sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi a spus că “această temă rămâne o prioritate” pe agenda viitoarei preşedinţii lituaniene a UE.
N-a fost de ajuns însă declaraţia lui Fenechiu: apărându-şi ministrul, premierul Victor Ponta a avut un nou moment de genul “ei au furat mai mult decât noi” (dacă vă mai amintiţi alegerile din 2008), recomandându-le celor şocaţi de atitudinea penelistului să fie “mai puţin ipocriţi”, subînţeles fiind că, din moment ce toată lumea ştie că banii negri finanţează partidele, nimeni nu poate ridica piatra asupra unui hoţ dovedit.
Nici asta n-a fost însă de ajuns: liderul PNL, Crin Antonescu, a admonestat şi justiţia pentru întârzierea eliberării lui Năstase, spunând că “decizia trebuia luată mai repede şi fără atâtea contorsiuni”. În fine, cercul celor proaspăt eliberaţi de ipocrizie, aşa cum a recomandat premierul, s-a închis cu ministrul de externe Titus Corlăţean, care s-a arătat deja dornic să discute cu Adrian Năstase “aşa, la rece” teme de politică externă, “pentru că mizele României sunt importante”.
În ceea ce îl priveşte pe proaspătul eliberat din închisoare, ar fi nedrept să nu amintim că şi el a trecut în aceste zile printr-o eliberare interioară bruscă, lucru pe care a ţinut deja să-l împărtăşească cititorilor blogului său exact în termenii dramatici în care ar fi făcut-o un disident politic autentic, recent scăpat dintr-o epocă de cruntă dictatură: “Ultimele luni au fost poate cele mai grele din viaţa mea (…) din cauza senzaţiei pe care am avut-o, pe care o am de fapt de mai mulţi ani, că gândirea liberă a devenit un lux”.