BusinessMagazin

Tag: comentariu

  • Foreign Affairs: Inteligenţa artificială poate reconfigura ordinea globală/ Riscul autoritarismului digital

    “Dezbaterea privind efectele inteligenţei artificiale a fost dominată de două teme. Una este teama de autonomie, o situaţie în care inteligenţa artificială depăşeşte inteligenţa umană şi scapă de sub controlul oamenilor, cu posibile consecinţe dezastruoase. A doua se referă la îngrijorarea că o nouă revoluţie industrială le va permite roboţilor să perturbe şi să elimine oamenii în toate – sau în aproape toate – sferele sociale, de la transporturi la armată şi servicii medicale.

    Există şi a treia posibilitate, în care inteligenţa artificială promite reconfigurarea lumii. Permiţând instituţiilor guvernamentale să monitorizeze, să înţeleagă şi să exercite control asupra cetăţenilor mult mai mult decât până acum, inteligenţa artificială le va oferi ţărilor autoritariste o alternativă plauzibilă la democraţia liberală, prima situaţie de acest fel de după Războiul Rece. Această situaţie va genera o nouă competiţie internaţională între sistemele sociale”, comentează editorialistul Nicholas Wright într-un articol publicat în revista Foreign Affairs sub titlul “Cum va reconfigura inteligenţa artificială ordinea mondială / Competiţia care se prefigurează între autoritarismul digital şi democraţia liberală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presa internaţională relatează despre revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA

    “Şefa agenţiei anticorupţie din România, demisă din funcţie”, titrează agenţia germană Dpa.

    “Laura Kovesi, şefa agenţiei anticorupţie (DNA) din România, a fost demisă din funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis, la presiunea guvernului şi a curţii superioare a ţării”, afirmă jurnaliştii germani.

    “Presiunea asupra lui Kovesi, recunoscută la nivel internaţional drept un factor-cheie în lupta ţării împotriva corupţiei larg răspândite, a fost însoţită de recenta diminuare a puterii procurorilor anticorupţie şi de eforturile de protejare a politicienilor de anchete”, mai comentează Dpa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înainte să avem o criză de personal, avem o criză de management. Cu cine vrem să construim capitalismul, cu paznici la 30-45 de ani?

    „În IT, nu criza de personal este cea mai mare, ci criza de management în interiorul companiilor, în special în cele mari: sigur că toţi ar vrea programatori rachetă, echivalentul a 10-15 ani de experienţă, productivi pe 4-5 tehnologii importante şi încă pe atâtea de nişă, plătiţi pe 1.000 de euro (cei avansaţi). Nu se poate.
    În IMM-uri, la fel, criza este de management: 95% nu au cultură antreprenorială, neavând nici cultură certificată printr-o diplomă de studii superioară obţinută pe bune.
    Când ai criză de management, nu poţi face prea multe.
    Când vorbiţi despre recomandările de manageri, probabil vă referiţi la un număr redus de companii, iar informaţia provine de la aşa-zişii experţi în recrutare/head-hunting, care nu sunt în esenţă decât nişte indivizi care bifează un checklist generat de un soft făcut de unii mai deştepţi… Extrem de puţini măsoară calitatea resursei umane, sunt activi în a atrage, creşte şi dezvolta talente.
    IMM-urile sunt praf pe zona recrutării. Nu pot depăşi bariera angajării prin recomandare, cel ce recomandă vrea să îl ajute pe cel pe care îl recomandă, nu pe cel care i-a solicitat recomandarea.
    Aţi urmărit ce tipuri de joburi există, câte apar zilnic, în ce industrii, ce firme publică anunţuri pe ejobs.ro, bestjobs.ro, hipo.ro, infomunca.ro, myjob.ro, pe olx.ro, anuntul.ro, publi24.ro?
    V-aţi uitat vreodată la CV-urile celor care fac recrutare şi decid soarta altor oameni, ale celor cărora manageri nepregătiţi şi care nu au timp pentru asta le deleagă integral – fără supraveghere, mai ales calitativă – activitatea de recrutare a firmei?
    Pe vremea mea, anii ’90, cei din vârf se regăseau la anumite licee, la anumite facultăţi. Uitaţi-vă puţin pe CV-urile celor care sunt în zona
    HR-ului să vedeţi cam pe unde le este nivelul şi comparaţi.
    Văd în jurul meu o mulţime de bărbaţi la 30-45 de ani angajaţi ca paznici! Atenţie, nu agenţi de intervenţie, paznici! Adică o mare pierdere de resursă umană!!! În loc să laşi paznicii să fie bătrâni, de plus 55 de ani, să fie meseria celor care sunt spre pensie, iar cei de 40 de ani eventual să se recalifice în 2-3 ani, să devină sudori, instalatori, operatori CNC etc. şi să construieşti capitalismul cu ei, îi vezi în metrou sau la mall plimbându-se prin magazine pe salariul minim pe economie.”
    Căderea comunismului ne-a prins pe nepregătite, iar rezultatul după 30 de ani este extrem de împărţit: România este şi mai mult divizată din punct de vedere economic, politic şi social. Avem o creştere economică substanţială – în 1989 PIB era 40 de miliarde de dolari, iar acum este 200 de miliarde de dolari, exporturile au crescut de la 8 miliarde de dolari la peste 70 de miliarde de dolari pe an, dar nu avem o dezvoltare economică, iar acest lucru se vede şi la nivel micro în toate companiile. Nu există o uniformitate din punctul de vedere al cunoştinţelor, mulţi dintre cei care ajung manageri ajung nu pentru că şi-ar dori acest lucru şi s-au pregătit, ci pentru că cineva trebuie să ocupe o poziţie atunci când pleacă altcineva. Iar acest lucru se vede în business, în relaţiile cu oamenii, în cultura companiei şi în final în capacitatea companiei de a creşte.
    Foarte mulţi patroni, acţionari, investitori se plâng că nu au cu cine să facă investiţiile şi dezvoltarea firmei, cu toate că au resurse financiare sau acces la tehnologie. Roboţii pot înlocui anumite poziţii, dar încă nu au ajuns la manageri.
    Viaţa de manager a ajuns prea stresantă şi nu mulţi vor să-şi ia această cruce, mai ales când ştiu că nu sunt pregătiţi şi nu au nici cunoştinţe.
    Căderea comunismului a fost atât de rapidă şi bruscă, încât societatea românească nu a avut timp să se aşeze, lupta pentru a acapara, a cumpăra resurse a devenit extrem de rapidă, încât prea puţini s-au mai gândit la dezvoltare. Totul a fost o chestie de preluare, asigurarea rapidă a câştigului şi cam atât. Cred că primul deceniu de după ’90 a mai avut manageri cu o calificare în spate, dar după 2000, odată ce economia s-a schimbat prin intrarea masivă a investiţiilor străine, foarte mulţi tineri s-au calificat ca manageri la locul de muncă.
    După criză şi pe fondul plecării masive a unor întregi generaţii la muncă în străinătate, ne-am trezit cu un gol mare, care acum se vede.
    Înainte să avem o criză de personal, avem o criză de management, iar când ai criză de management, nu poţi face mare lucru. Cu cine vrei să construieşti capitalismul, aşa cum observă cititorul, cu bărbaţi la 30-45 de ani, angajaţi ca paznici?

  • Procurorul Mueller a pregătit întrebări pentru Trump în ancheta privind ingerinţele Rusiei

    Robert Mueller, procurorul special care investighează ingerinţele electorale ruse, are aproximativ 50 de întrebări, pe diverse subiecte, pe care vrea să i le adreseze lui Donald Trump despre legăturile cu Rusia şi pentru a determina dacă preşedintele a vrut să obstrucţioneze ancheta, arată documente oficiale obţinute de cotidianul The New York Times.

    “Întrebările par a fi o încercare de a pătrunde în mintea preşedintelui, pentru a obţine explicaţii despre unele dintre cele mai combative mesaje transmise prin Twitter şi pentru a examina relaţiile familiale şi cu principalii consilieri”, comentează NYT.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carmen Dan, întrebată dacă premierul trebuie să demisioneze: Bineînţeles că nu

    Carmen Dan a fost întrebată, sâmbătă, în staţiunea Mamaia, în timpul unei vizite de lucru, cum comentează declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a spus că nu mai are încredere în premierul Viorica Dăncilă. Ministrul de Interne a răspuns că obiectivul Executivului este să pună în aplicare a programul de guvernare „cu orice risc”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Volumul creditelor restante s-a majorat în martie cu 3,7%, la 9,6 mld.lei;rata creditelor restante a urcat la 4%

    ”Statisticile publicate de Banca Naţională a României (BNR) indică creşterea volumului creditelor restante cu 3.7% lună/lună la 9.6 miliarde RON în martie (cel mai ridicat nivel din noiembrie 2017), evoluţie determinată de faza de maturitate a ciclului economic post-criză şi de majorarea costurilor nominale de finanţare”, comentează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Zuckerberg, din nou subiect de SARCASM. Recentele dezvăluiri scot la lumină un ADEVĂR incomod

    Atunci când Mark Zuckerberg a cumpărat în anul 2013 patru case situate în jurul vilei sale din Palo Alto (California), jurnalişti şi alţi comentatori erau sarcastici despre valoarea mare la care fondatorul şi directorul general Facebook părea să îşi estimeze viaţa privată – suma de aproximativ 30 de milioane de dolari. Postul NBC News glumea că Mark Zuckerberg îşi “actualiza setările privind date private” pentru a se proteja de persoane care ar putea da “aprecieri” (“like-uri”) ideii de a locui în apropierea curţii miliardarului. “Dreptul la viaţă privată ar putea fi ultimul lucru la care ne-am aştepta din partea Facebook, dar acest lucru nu îl opreşte pe Mark Zuckerberg să introducă toate limitele pentru a-şi proteja sfera privată în viaţa reală”, comenta revista finaciară Fast Company.

    Dorinţa lui Zuckerberg de protejare a datelor private ar putea fi din nou subiect de sarcasm după recentele dezvăluiri potrivit cărora firma de consultanţă Cambridge Analytica probabil a obţinut suficiente date Facebook pentru a construi profilurile psihologice a 87 de milioane de persoane, în principal alegători americani.

    “Dar acest caz evidenţiază o diferenţă importantă privind modul în care sfera privată este definită în Statele Unite şi în Europa. Sloganul ar putea fi «casa unui englez este castelului lui», dar, de fapt, americanii sunt cei care cred că viaţa privată este libertatea de a face orice vrei în casa ta. Într-un studiu publicat în anul 2004 în Jurnalul Facultăţii de Drept a Universităţii Yale, James Q Whitman prezintă diferenţele dintre cele două concepte culturale occidentale de viaţă privată. Americanii consideră că este vorba de o problemă de libertate, o protejare de intruziuni ale statului asociată strâns drepturilor la viaţa privată şi libertate de exprimare în sfera privată. Casa este «citadela suveranităţii individuale», scrie James Whitman. Europenii percep sfera privată ca referindu-se la demnitate, sursa fiind percepţiile istorice franceze şi germane asupra onoarei, cu preocupări frecvente în sensul protejării de intruziunile presei. Germanii numesc acest concept «autodeterminare informaţională», o referire la dreptul de a decide ce poate dezvălui un om despre sine însuşi”, comentează editorialista Hannah Kuchler într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Ideea noastră despre sfaera privată trebuie să se adapteze realităţii în era Facebook / Este Facebook precum o casă, în care împărtăşeşti plăcerile şi durerile cu prietenii şi familia? Sau este piaţa unui orăşel?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profeţia făcută acum 19 ani de un scenarist „Star Trek” s-a adeverit

    El scria în urmă cu 19 ani, într-un comentariu publicat în revista Smart Reseller, că multe dispozitive electronice de la vremea respectivă – telefonul, aparatul foto, reportofonul, playerul muzical – vor evolua în unul singur.

    Acesta este cunoscut astăzi sub numele de smartphone. „Va fi o cutie cu o grosime mai mică de 2,5 centimetri şi mai mică decât un pachet de cărţi de joc”, scria el. Autorul adăuga că această cutie va putea fi conectată la un monitor şi o tastatură, ceea ce se întâmplă astăzi prin intermediul unor dispozitive precum Samsung DeX.

    Citiţi mai multe pe www.go4it.ro

  • Să râzi sau să plângi? Gropile se astupă pe ninsoare, între semafoare într-un oraş din România

    Ca sa nu incurce foarte tare traficul, muncitorii l-au restrictionat spre intersectia de la Punctele Cardinale si, in vreme ce soferii stau in coloana la semafor, acestia se chinuie sa puna mixtura in cratere, apoi, cu aceeasi viteza taseaza materialul si trec la urmatoarea groapa.

    Imaginile au fost  trimise de un cititor opiniatimisoarei.ro nu mai au nevoie de niciun comentariu.

     

  • COMENTARIU: Cum ar fi să avem un preşedinte român al Consiliului European

    „Alarmă! Dispută dură cu Ucraina, izolare în UE, îndepărtare de domnia legii şi de independenţa justiţiei, atacuri la ONG-uri şi la presa liberă – asta e strategia partidului Lege şi Justiţie sau un plan al Kremlinului? Prea seamănă ca să poţi dormi liniştit”, a postat Tusk. Premierul polonez de atunci, Beata Szydlo, a replicat că Tusk „n-a făcut nimic pentru Polonia” din postura lui de preşedinte al Consiliului European şi că acum se foloseşte de această funcţie ca să atace Polonia, iar ministrul de externe l-a acuzat că n-a fost în stare să-şi asigure un rol activ în politica europeană şi de asta încearcă acum să se amestece din nou în politica internă, ţinând cont de speculaţiile că Tusk se pregăteşte pentru o candidatură la preşedinţia ţării în 2019, când îşi încheie mandatul la Bruxelles.

    O întâmplare de acest fel ar părea plauzibilă şi într-un viitor în care România ar fi dominată tot de PSD sau de alte partide mai agresive decât PSD în materie de naţionalism, iar preşedintele Klaus Iohannis, devenit preşedinte al Consiliului European în locul lui Tusk, aşa cum susţin zvonurile publicate la noi în ultima lună, ar reacţiona la vreo decizie care nu ar fi pe plac Bruxellesului. Sau poate doar pare plauzibilă, căci deosebirile faţă de situaţia lui Tusk sunt importante.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro