BusinessMagazin

Tag: Bănci europene

  • Patru mari bănci europene au fost distruse. Adevărul din spatele celei mai mari lovituri din sistemul bancar

    Criza băncii italiene Monte dei Paschi îşi are rădăcinile într-o tranzacţie sortită eşecului care a implicat ABN-Amro, scrie Wall Street Journal. Criza cu care se confruntă cea mai veche bancă a lumii, banca italiană Banca Monte dei Paschi di Siena, are multe cauze, însă rădăcinile sale au legătură cu un prânz luat la un hotel din Geneva.

    Acolo, la hotelul Four Seasons Hotel des Bergues, trei dintre bancherii de top ai Europei s-au întâlnit pentru a pune la cale o ofertă ostilă de achiziţionare şi divizare a băncii olandeze ABN Amro în cadrul a ceea ce a devenit cea mai mare preluare a unei bănci, cu o valoare de 71 miliarde de euro (atunci 101 mld. dolari). 

    Patru mari bănci europene au fost distruse. Adevărul din spatele celei mai mari lovituri din sistemul bancar

  • Una dintre marile bănci a fost zdrobită

    O majorare de capital anunţată de o mare bancă a tulburat bursele euro­pene, atrăgând atenţia că sistemul bancar al zonei euro „încă produce îngrijorări majore“.

    Banca a indicat că anul acesta ar putea avea nevoie de provizioane pentru pier­deri cauzate de credite şi de executări silite de până la 4,7 miliarde de euro. Din cauza provizioanelor, banca ar putea înregistra anul acesta pierderi şi ar putea renunţa la plata dividendelor.
     

  • JP Morgan: Băncile europene ar putea înregistra un deficit de capital de 26 mld. euro, până în 2019

    Europa adoptă un set de reguli în domeniul capitalului stabilite pe nivel global în urma crizein financiare din 2007-2009.

    Analiza realizată de JP Morgan arată că 13 din 35 de mari bănci ar putea să nu îndeplinească cerinţele minime în domeniul capitalului, având în vedere că măsurile internaţionale de armonizare vor reduce probabil raportul Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc) la nivelul sectorului de la 14% la 12,1% în 2018, relatează Reuters.

    Eforturile de armonizare vor avea probabil un impact total asupra capitalului băncilor europene de 137 de miliarde de euro, cu un deficit estimat de 26 de miliarde de euro în cazul raportului Tier 1, potrivit JP Morgan.

    Cel mai mare deficit va fi înregistrat de Raiffeisen Bank, Credit Agricole, UniCredit, Societe Generale, Banco Santander şi Natixis, se arată în analiză.

    Credit Agricole, SocGen şi Santander vor tăia cel mai probabil dividendele pentru a acoperi deficitul de capital, iar alte bănci vor reduce activele ponderate în funcţie de risc.

    Dintre aceste bănci, numai Raffeisen Bank, cu un deficit de capital de 1 miliard de euro, se va confrunta cu riscul diluării acţiunilor, în timp ce restul instituţiilor financiare vor putea să acopere deficitul, potrivit analiştilor.

     

  • Băncile din Europa încep să caute din nou oportunităţi de achiziţii

     Şefii unor bănci din Spania şi Italia, ţări afectate puternic de criza economică, au anunţat că au în vedere posibile preluări în străinătate. În Franţa, oficiali ai băncii centrale au transmis, în conversaţii private, instituţiilor de credit să analizeze posibile achiziţii în sudul Europei, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Wall Street Journal.

    Apetitul pentru achiziţii vine după mai mulţi ani dificili pentru băncile europene, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de introducerea de reglementări mai aspre.

    Discuţiile referitoare la posibile tranzacţii par a fi la început şi nu există o certitudine că se vor concretiza prin tranzacţii. De asemenea, nu există aşteptări pentru fuziuni de amploare, în parte din cauza reticenţei investitorilor şi autorităţilor de reglementare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene cer BCE un nou program de lichiditate pe temen lung

     Efortul instituţiilor de credit de a obţine un nou program de finanţare ieftină pe termen lung arată cât de nesigur rămâne sistemul financiar european, potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).

    Începând de la sfârşitul anului 2011, BCE a împrumutat 1.000 de miliarde de euro băncilor europene, pe o perioadă de trei ani. Programul, numit Operaţiune de Refinanţare pe Termen Lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), a fost lansat pentru a salva băncile care aveau probleme la accesarea de împrumuturi pe piaţa interbancară.

    LTRO este creditat cu temperarea – cel puţin pentru o perioadă – a crizei financiare din Europa, notează WSJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene dau dovadă de un optimism moderat pe măsură ce continuă redresarea

    “În ultimele şase luni, s-a produs o schimbare subtilă în ceea ce priveşte încrederea, iar sentimentul dominant în industria bancară europeană este acum unul de optimism moderat.

    Reducerea costurilor, modificarea reglementărilor prudenţiale şi provizioanele de risc de credit continuă să dea dureri de cap băncilor, însă, pentru prima dată în ultimii ani, băncile estimează că vom asista la o îmbunătăţire a performanţei în majoritatea liniilor lor de afaceri.

    Acesta este unul din cele mai promiţătoare semne din ultima perioadă, însă optimismul băncilor este dependent de creşterea încrederii în economie şi rămâne vulnerabil la evoluţii negative din mediul economic”, spune Robert Cubbage, EY, lider EMEIA pentru industria bancară şi pieţe de capital.

    Gelu Gherghescu, partener Assurance & Advisory la EY România consideră că: “Deşi studiul nu acoperă deocamdată România, rezultatele pot fi relevante pentru sectorul bancar local, deoarece aproximativ 85% din totalul activelor bancare sunt deţinute de filiale ale băncilor europene, deci o parte din evoluţiile identificate vor avea implicaţii şi pentru filialele locale”.

    Băncile vor continua să îşi reducă dependenţa de finanţările băncilor centrale. 45% dintre cei chestionaţi în cadrul studiului sunt încrezători că vor fi în măsură să îşi îmbunătăţească mix-ul de finanţare în acest an. Mai puţin de 25% anticipează că vor accesa programe de finanţare ale băncilor centrale iar 39% se aşteaptă să poată rambursa aceste programe de finanţare.

    Cu toate acestea, la nivel de ţări aşteptările sunt împărţite. 50% din băncile din Italia, 42% din Franţa şi 40% din Spania estimează că vor fi nevoite să apeleze în mai mare măsură la finanţarea băncilor centrale.

    Jumătate dintre instituţiile intervievate estimează că vor trebui să continue să îşi reducă valoarea activelor în următoarele şase luni. Aproximativ 35% dintre acestea afirmă că vor continua vânzarea de active.

    “Există şi un procent de 25% dintre bănci care au în vedere achiziţia de active în următoarele şase luni faţă de numai 18% în toamna anului trecut, ceea ce arată că o parte din bancheri îşi permit să fie atenţi la oportunităţi de creştere”, spune Gelu Gherghescu.

  • Falimentul oraşului Detroit ar putea cauza pierderi de sute de milioane de dolari în Europa

     Astfel, băncile din Europa se confruntă în continuare cu urmările deciziilor greşite luate în perioada imediat anterioară crizei financiare mondiale, potrvit unei analize Wall Street Journal (WSJ).

    Problemele datează din anul 2005, când Detroit căuta surse de finanţare pentru fondurile de pensii ale angajaţilor municipalităţii, ale poliţiştilor şi pompierilor. Primăria a apelat la UBS, cel mai mare grup financiar elveţian, care s-a folosit de influenţa în rândul băncilor europene pentru a promova o emisiune de obligaţiuni de 1,4 miliarde de dolari efectuată de Detroit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene vor plăti pentru greşelile lor, iar clienţii trebuie să aleagă cu grijă pe mâna cui îşi lasă economiile pentru că îşi pot pierde banii

    Spre disperarea pieţelor, noul şef al miniştrilor de finanţe din zona euro olandezul Jeroen Dijssel­bloem a sugerat că programul de salvare a Ciprului care cuprinde lichidarea uneia dintre cele mai mari bănci cipriote şi confiscarea unei părţi de până la 40% din depozitele mari ar trebui considerat un model pentru restul acţiunilor de salvare din zona euro. Sugestia nu a fost explicită, iar Dijssel­bloem a revenit asupra ideii, dar reacţiile de până acum ale liderilor europeni în faţa crizei arată că orice avertisment, oricât ar fi de ambiguu, trebuie luat în serios. Ca şi în cazul Greciei, în salvarea Ciprului zona euro a încălcat tabuuri, dar de data aceasta unele mai sensibile, iar analiştii se grăbesc să anunţe că teama de Europa împinge inves­titorii spre băncile americane. „Căutăm un mod de a plasa riscurile acolo unde au fost luate. Băncile ar trebui să se asigure că pot fi lichidate când au probleme. Apoi, ar trebui să fie posibil ca deţinătorii de obligaţiuni şi acţiuni să fie obligaţi să contribuie la salvare. Astfel mer­gem mai departe. Şi abia apoi, poate, s-ar putea ajunge la contribuţia guvernului. Această ordine a fost inversată în ultimii ani“, a afirmat Dijsselbloem, de asemenea, ministru de finanţe al Olandei, într-un program televizat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Băncile europene sunt ameninţate de reguli mai stricte de transparenţă

    Băncile europene riscă să fie obligate să facă publice impozitele şi taxele plătite, precum şi profiturile obţinute în fiecare stat în parte, scrie Financial Times. Problema transparenţei mai mari a băncilor a fost dezbătută la cele mai recente discuţii ale parlamentarilor europeni referitoare la reglementarea sistemului bancar. Parlamentul European (PE) face presiuni pentru regle­mentări mai stricte privind transparenţa bancară şi solicită reducerea bonusurilor primite de bancheri în legea prin care se vor implementa reglementările acordului interna­ţional Basel III. Cerinţele de transparenţă bancară sunt susţinute pe deplin de Comisia Europeană, însă statele membre ale UE se opun iniţiativei. Spre exemplu, banca britanică Barclays ar trebui să publice profiturile obţinute şi taxele plătite în fiecare ţară unde îşi desfăşoară activitatea – din Marea Britanie până în Zimbabwe. Băncile se tem că noile reglementări – care le vor schimba complet practicile de contabilitate şi le vor face vulnerabile presiunilor publice privind plata impozitelor – ar putea fi aprobate în cadrul legii.

    Mai multe pe zf.ro

  • FMI: Marile bănci europene şi-ar putea reduce activele cu 3.800 miliarde dolari, în contextul crizei

    Fondul analizează, în raportul Global Financial Stability, trei scenarii pentru reducerea expunerii a 58 de mari bănci în perioada septembrie 2011- finele lui 2013, în funcţie de politicile adoptate de liderii zonei euro în privinţa crizei.

    Cea mai pesimistă analiză, care ia în calcul politici de combatere a crizei mai puţin eficiente decât cele actuale, estimează vânzări de active şi reducerea creditării însumând 3.800 de miliarde de dolari.

    Într-un scenariu bazat pe menţinerea politicilor actuale, considerat cel mai probabil de către FMI, băncile ar fi nevoite să-şi reducă activele cu 2.600 de miliarde de dolari, echivalând cu 7% din active, în timp ce în cazul unor politici anticriză complete, care ar readuce stabilitatea în sectorul financiar, diminuarea expunerii s-ar ridica la 2.200 de miliarde de dolari, sau 6% din active.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro