Hamers pleacă astfel de la compania cu sediul central în Olanda după o carieră de 29 de ani în cadrul acesteia pentru a se alătura UBS, cel mai mare administrator de avere al lumii, în septembrie.
Ermotti a lucrat aproape un deceniu la UBS, dar a ratat ţintele de profit şi de costuri pentru 2019. Acţiunile UBS au scăzut semnificativ anul trecut, iar compania a primit o amendă de 4,5 miliarde de dolari după un caz de fraudă fiscală în Franţa.
UBS a devenit al doilea creditor elveţian care şi-a înlocuit CEO-ul luna aceasta. Pe 7 februarie, reprezentanţii Credit Suisse au anunţat că Thomas Gottstein îi va urma lui Tidjane Thiam, care a demisionat ca urmare a unui scandal de spionaj, potrivit nytimes.com.
Banca olandeză ING nu şi-a anunţat imediat planurile de a găsi un nou şef.
Valul schimbărilor în bankingul european a început spre finalul anului trecut când britanicii de la RBS au anunţat că îl înlocuiesc de la conducerea companiei pe Ross McEwan cu Alison Rose, care este şi prima femeie care conduce un creditor din Regatul Unit.
Bancherul de investiţii Samri Assaf va părăsi şi el rolul de CEO al HSBC în martie, după un deceniu în acest rol.
Potrivit Financial Times, şi Barclays ar vrea să îl înlocuiască pe Jes Staley de la conducerea companiei până la finalul anului viitor.
Tag: Bănci europene
-
Băncile din România sunt mai profitabile şi mai solvabile decât cele europene, dar dau mai puţine credite. De ce?
Sistemul bancar românesc are indicatori prudenţiali de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană, însă calitatea activelor face în continuare notă discordantă, din cauza ratei creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) şi a celei a creditelor cu măsuri de restructurare, care, deşi au scăzut puternic se menţin peste nivelurile medii din UE, după cum reiese din datele BNR.
Datele din tabloul de risc pentru sistemul bancar românesc arată că majoritatea indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă în primele nouă luni din 2019, iar performanţa este superioară mediei europene, care are cei mai mulţi indicatori la categoria „intermediar“.
În cazul României, în intervalul de prudenţă „intermediar“ se regăsesc rata creditelor neperformante, rata măsurilor de restructurare şi raportul cost/venit.
Rata creditelor neperformante a scăzut puternic în România, coborând sub 5% în 2019 (4,6% în septembrie 2019), dar rămâne în banda intermediară de risc depăşind în continuare media UE, de 3%. Rata creditelor restructurate a fost anul trecut pentru băncile din România de 2,91%, tot peste media UE, de 1,9%.
Raportul cost/venit pentru sistemul bancar românesc este sub media UE, de 64%, ajungând la 53,1% în primele nouă luni din 2019, dar rămâne peste pragul recomandat de 50%. „Eficienţa operaţională plasează sectorul bancar românesc într-un interval cu risc mediu, nevoia de îmbunătăţire fiind mai pregnantă la nivelul unor bănci de talie mică şi medie“, susţine BNR.
Structura bilanţieră a rămas echilibrată şi anul trecut, respectând standardele în privinţa raportului dintre credite şi depozite (73,4%), procentul mic indicând faptul că există potenţial de creditare, în timp ce media UE a fost de 116,4%.
În ceea ce priveşte profitabilitatea sistemului bancar românesc este aproape dublă faţă de media UE. Indicatorul de profitabilitate ROE (rata rentabilităţii capitalului) era la finele primelor nouă luni din 2019 de circa 12%, în timp ce media la nivelul UE era de 7%.
-
Un scandal rusesc de spălare de bani se extinde şi loveşte băncile europene. Dezvăluiri aproape zilnice expun o multitudine de activităţi suspecte în care sunt implicate
În fruntea grupului de acţiuni în scădere s-a aflat ieri banca austriacă Raiffeisen Bank International. Cotaţiile s-au dus în jos cu până la 12% după ce Hermitage Fund a arătat că banca a ignorat semnele de avertizare care ar fi ajutat la stoparea spălării de fonduri provenind din activităţi criminale ruseşti.Au scăzut şi acţiunile băncilor olandeze după publicarea unui articol în care se arată că cele mai mari trei dintre ele au fost folosite de un grup numit „Troika Laundromat“ pentru a transfera bani din Rusia.Dezvăluiri aproape zilnice expun o multitudine de activităţi suspecte în care sunt implicate bănci europene. În statele baltice acum membre ale UE, iar în trecut republici sovietice, au fost lansate anchete, la fel şi în ţările nordice, în SUA şi Marea Britanie. Aceasta înseamnă că va dura luni de zile până când va fi cunoscută amploarea cazului. Însă începe să se contureze rolul avut de băncie nordice care, adesea prin subsidiarele baltice, au devenit ajutoarele infractorilor ruşi care transferau bani în Vest. -
Cum arată sectorul bancar european la 10 ani de la căderea Lehman Brothers, care sunt avantajele şi dezvantajele în comparaţie cu 2008: „În anumite ţări din zona euro precum Grecia sau Italia, creditele neperformante sunt încă la un nivel foarte ridicat ceea ce dă dureri de cap”
Cum arată băncile europene la 10 ani de la începutul ultimei crize financiare, care a început odată cu prăbuşirea gigantului bancar american Lehman Brothers? Mai bine, însă încă departe de a nu avea probleme sau slăbiciuni, scrie CNBC.
Majoritatea analiştilor descriu sistemul bancar european drept unul mai puţin îndatorat, „care se situează într-o poziţie mai sigură”, la 10 ani de la prăbuşirea Lehman Brothers şi începutul crizei financiare globale.
Dezastrul de la Lehman Brothers a devastat rapid toate pieţele lumii în 2008. Lehman era a patra cea mai mare bancă de investiţii din Statele Unite când a depus cererea de intrare în faliment în 15 septembrie 2008, ceea ce a dus la o eroziune de circa 10 trilioane de dolari în capitalizări de piaţă la nivel global doar în următoarea lună.
Falimentul Lehman Brothers a scos la iveală o serie de probleme pe care le avea băncile, în special cu activele susţinute de ipoteci – deoarece acest tip de active valora mult mai puţin decât preţul de vânzare.
Însă, la scară largă, s-a observat faptul că problema Lehman era de fapt problema tuturor băncilor.
În Europa, băncile care şi-au asumat riscuri au întâmpinat greutăţi când au încercat să obţină finanţări, iar multe dintre băncile mari din Europa au avut nevoie de intervenţia guvernelor pentru a fi salvate.
„Băncile europene sunt mai puţin îndatorate şi au strâns mai mult capital după incidentul Lehman, deci sunt în teorie într-o poziţie mai sigură decât erau în urmă cu 10 ani”, spune Carsten Hesse, economist pentru pieţele europene în cadrul Berenberg.
Totuşi, „în anumite ţări din zona euro precum Grecia sau Italia, creditele neperformante sunt încă la un nivel foarte ridicat ceea ce dă dureri de cap, iar profitabilitatea unelor bănci, inclusiv a celor din Germania, este încă la un nivel foarte redus”, adaugă Hesse.
Creditele neperformante au reprezentat şi încă reprezintă una dintre cele mai mari obstacole pentru bănci în drumul spre profit. Această situaţie persistă, chiar dacă mai multe rapoarte, printre care şi unul lansat de Parlamentul European arăta că în septembrie 2017 creditele neperformante din sectorul bancar european se situau la circa 4,2% în comparaţie cu nivelul de 6,4% înregistrat în decembrie 2014.
-
Dolarul american creşte la cel mai înalt nivel din ultimele 14 luni, pe fondul crizei turceşti
Semnele că economia Statelor Unite rămâne solidă înaintea creşterii ratei dobânzii aşteptate de Rezerva Federală (Fed) luna viitoare au ajutat dolarul să depăşească recent alte valute. De asemenea, un factor de influenţă pentru întărirea dolarului ar putea fi lira turcească, a cărei depreciere a afectat moneda europeană din cauza expunerii băncilor europene în Turcia, determinând o cerere crescută a valutei americane, dar şi a altor valute, cum ar fi francul elveţian şi yenul japonez.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dolarul american creşte la cel mai înalt nivel din ultimele 14 luni, pe fondul crizei turceşti
Semnele că economia Statelor Unite rămâne solidă înaintea creşterii ratei dobânzii aşteptate de Rezerva Federală (Fed) luna viitoare au ajutat dolarul să depăşească recent alte valute. De asemenea, un factor de influenţă pentru întărirea dolarului ar putea fi lira turcească, a cărei depreciere a afectat moneda europeană din cauza expunerii băncilor europene în Turcia, determinând o cerere crescută a valutei americane, dar şi a altor valute, cum ar fi francul elveţian şi yenul japonez.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
IBM construieşte o platformă blockchain, tehnologia din spatele bitcoin, pentru şapte bănci europene
Tranzacţiile financiare au fost identificate în urma unui sondaj ca unul dintre domeniile în care blockchain, tehnologia care stă la baza bitcoin, ar putea avea impact.
Tehnologia blockchain asigură păstrarea informaţiilor în format electronic şi un sistem care procesează tranzacţiile, care permite tuturor părţilor să urmărească documentaţia printr-o reţea sigură şi nu necesită verificare din partea unor terţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Patru mari bănci europene au fost distruse. Adevărul din spatele celei mai mari lovituri din sistemul bancar
Criza băncii italiene Monte dei Paschi îşi are rădăcinile într-o tranzacţie sortită eşecului care a implicat ABN-Amro, scrie Wall Street Journal. Criza cu care se confruntă cea mai veche bancă a lumii, banca italiană Banca Monte dei Paschi di Siena, are multe cauze, însă rădăcinile sale au legătură cu un prânz luat la un hotel din Geneva.
Acolo, la hotelul Four Seasons Hotel des Bergues, trei dintre bancherii de top ai Europei s-au întâlnit pentru a pune la cale o ofertă ostilă de achiziţionare şi divizare a băncii olandeze ABN Amro în cadrul a ceea ce a devenit cea mai mare preluare a unei bănci, cu o valoare de 71 miliarde de euro (atunci 101 mld. dolari).
-
Una dintre marile bănci a fost zdrobită
O majorare de capital anunţată de o mare bancă a tulburat bursele europene, atrăgând atenţia că sistemul bancar al zonei euro „încă produce îngrijorări majore“.
Banca a indicat că anul acesta ar putea avea nevoie de provizioane pentru pierderi cauzate de credite şi de executări silite de până la 4,7 miliarde de euro. Din cauza provizioanelor, banca ar putea înregistra anul acesta pierderi şi ar putea renunţa la plata dividendelor. -
JP Morgan: Băncile europene ar putea înregistra un deficit de capital de 26 mld. euro, până în 2019
Europa adoptă un set de reguli în domeniul capitalului stabilite pe nivel global în urma crizein financiare din 2007-2009.
Analiza realizată de JP Morgan arată că 13 din 35 de mari bănci ar putea să nu îndeplinească cerinţele minime în domeniul capitalului, având în vedere că măsurile internaţionale de armonizare vor reduce probabil raportul Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc) la nivelul sectorului de la 14% la 12,1% în 2018, relatează Reuters.
Eforturile de armonizare vor avea probabil un impact total asupra capitalului băncilor europene de 137 de miliarde de euro, cu un deficit estimat de 26 de miliarde de euro în cazul raportului Tier 1, potrivit JP Morgan.
Cel mai mare deficit va fi înregistrat de Raiffeisen Bank, Credit Agricole, UniCredit, Societe Generale, Banco Santander şi Natixis, se arată în analiză.
Credit Agricole, SocGen şi Santander vor tăia cel mai probabil dividendele pentru a acoperi deficitul de capital, iar alte bănci vor reduce activele ponderate în funcţie de risc.
Dintre aceste bănci, numai Raffeisen Bank, cu un deficit de capital de 1 miliard de euro, se va confrunta cu riscul diluării acţiunilor, în timp ce restul instituţiilor financiare vor putea să acopere deficitul, potrivit analiştilor.