BusinessMagazin

Tag: arierate

  • Arieratele au crescut la un nivel ÎNGRIJORĂTOR după ce ”au mai ieşit nişte facturi la suprafaţă”

    Arieratele administraţiilor publice locale au crescut la 1,18 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, echivalentul a 265 de milioane de euro, în creştere faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut, de circa 850 de milioane de lei, respectiv 190 de milioane de euro, a declarat, miercuri seara, pentru gândul ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Cu câteva ore înainte de acest anunţ, Guvernul a încercat să achite o parte din datorii, adoptând un act normativ care cuprinde măsuri de reducere a arieratelor primăriilor şi consiliilor judeţene, cu menţiunea că acestea pot împrumuta bani doar pentru strngerea acelor datorii aferente proiectelor prevăzute în bugetele locale. Citiţi mai mult despre arieratele administraţiilor locale pe www.gandul.info.

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care sunt cele cinci ministere care câştigă de pe urma ei

    Suma respectivă este formată, pe sold, din 908,2 milioane lei, sume încasate din închirierea benzilor de frecvenţă pentru telefonia mobilă, reprezentând echivalentul a 204,1 milioane euro, şi 450 milioane lei, sume rezultate din mecanismul specific pentru reducerea arieratelor la autorităţile locale.

    Pe cheltuielile bugetului general consolidat, suma de 1,354 miliarde de lei alocată suplimentar este destinată, în principal, pentru: 628,8 milioane lei către bugetele locale pentru plată de arierate şi a altor cheltuieli ale acestui buget, 450 milioane lei alocate bugetelor locale în scopul achitării plăţilor restante ale unor unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice finanţate integral din bugetele locale, din subordinea acestora, şi 400 milioane lei alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru combaterea efectelor secetei din acest an şi acordarea de avansuri aferente plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal.

    Veniturile bugetului de stat pe anul 2012 au fost reduse pe sold cu 1,104 miliarde lei, iar cheltuielile au fost majorate cu 343,9 milioane lei. Bugetul fondurilor provenite din credite externe se diminuează cu 46,7 milioane lei.

    Pentru bugetele locale se suplimentează sumele defalcate din TVA cu 1,07 miliarde lei, pentru: finanţarea programului Cornul şi Laptele, finanţarea şcolilor pentru clasa pregătitoare, finanţarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi grave şi ale asistenţilor lor, achitarea obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de energie termică pentru populaţie, avansuri pentru stocurile de cărbune, păcură şi de combustibil lichid uşor pentru sezonul rece, achitarea arieratelor.

    Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012 se majorează atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu suma de 136,4 milioane lei. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează 150 milioane lei care se utilizează pentru plata obligaţiilor restante, reprezentând bunuri şi servicii achiziţionate, cu termen de plată mai vechi de 90 de zile, ale unităţilor sanitare publice cu paturi, indiferent de reţeaua sanitară din care fac parte, cu prioritate ale spitalelor din reţeaua regională de spitale de urgenţă.

    Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează pe total cu 4,8 milioane lei, ca urmare a diminuării CASS cu 180,4 milioane lei şi a majorării subvenţiei acordate din bugetul de stat cu 175,6 milioane lei. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează pe total cu 70 milioane lei, ca urmare a majorării cheltuielilor aferente sistemului public de pensii cu 69,1 milioane lei.

    Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 205 milioane lei, ca urmare a diminuării subvenţiei acordate din bugetul de stat. Ca urmare, bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se diminuează, pe sold, cu suma de 65,7 milioane lei, diminuare determinată de reducerea transferurilor acordate din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 201 milioane lei.

    Pe ansamblu, atât veniturile totale ale bugetului general consolidat, cât şi cheltuielile cresc cu 0,3% din PIB, deficitul bugetului general consolidat rămânând la nivelul de 2,2% din PIB, convenit cu instituţiile financiare internaţionale. “Pe primele nouă luni am avut un deficit de 1,18% din PIB, deci de 7,17 miliarde de lei: faţă de anul trecut am cheltuit mai puţin cu 6,7 miliarde de lei, adică un miliard şi jumătate de euro. Ne încadrăm şi ne vom încadra până la sfârşitul anului în cea mai mare scădere procentuală a deficitului unei ţări din UE. Practic am înjumătăţit deficitul de la 4,4% în 2011, la 2,2% în 2012. În toate discuţiile pe care le am cu prim-miniştrii din UE, această înjumătăţire a deficitului stârneşte uimire, ca să nu spun altfel. Însă erau necesare aceste măsuri, foarte dificil de aplicat atunci când eşti la guvernare”, a declarat premierul Victor Ponta.

    Principalele ministere care au beneficiat de majorări ale alocaţiilor bugetare sunt:

    – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 400 de milioane de lei pentru acordarea unor ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă şi pentru susţinerea crescătorilor de animale;

    – Ministerul Administraţiei şi Internelor – 152,5 milioane de lei pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor; plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012; cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, respectiv a expertizelor medico-legale, carburanţilor, utilităţilor, etc; alocaţii pentru Programul Schengen.

    – Ministerul Justiţiei (în principiu, pentru aplicarea codurilor juridice) – 45,844 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; bunuri şi servicii pentru achiziţionarea mobilierului pentru personalul nou încadrat în funcţionarea instanţelor; subvenţii pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor; credite externe rambursabile prin Proiectul “Reforma sistemului judiciar”; cheltuieli de capital pentru instanţe;

    – Ministerul Afacerilor Externe – 11 milioane de lei pentru contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale; cheltuieli de personal;

    – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – 10 milioane de lei pentru investiţii.

  • S-au găsit şi banii pentru bugetul sfârşitului de an

    Până acum, deficitul fiscal s-a menţinut în graficul convenit cu FMI, ajungând la sfârşitul lui august la 1,17% din PIB, în principal ca efect al clasicei pârghii de tăiere a investiţiilor. Acum, Guvernul taie din nou, aşa cum a făcut şi la rectificarea din august, în principal de la ministerele Muncii (65,6 mil. lei), Economiei şi Finanţelor, dar şi de la instituţiile considerate favorabile preşedintelui Băsescu (ICCJ, CSM, ANI), în timp ce beneficiarul absolut al rectificării este Ministerul Agriculturii (400 mil. lei), urmat la mare distanţă de MAI şi Sănătate, precum şi de câteva instituţii favorite de Guvern (SRI, SGG).

    În total, pentru anul în curs, planul bugetului consolidat prevede venituri mai mari cu 1,35 mld. lei (unde creşterea încasărilor la bugetele locale compensează reducerea veniturilor la bugetul de stat) şi cheltuieli mai mari tot cu 1,35 mld. lei, astfel încât deficitul bugetului consolidat rămâne la 13,6 mld. lei, adică 2,2% din PIB. Creşterea economică estimată pentru acest an este de 1%.

    Finanţele au explicat că scopul principal al realocărilor de bani nu e acela de a umple celebra gaură neagră schiţată de premierul Ponta când a spus că pentru ultimele 45 de zile ale anului nu mai sunt bani în vistierie fiindcă guvernul Boc a proiectat prost bugetul, ci acela de a onora o serie de cheltuieli care fac fie obiectul angajamentelor sociale (ex. pentru pensionarii din apărare şi ordine publică), fie al discuţiilor cu FMI (stingerea arieratelor înregistrate de autorităţile locale).

  • Oficial Ministerul Economiei: Companiile să nu se aştepte să găsim peştera lui Ali Baba şi să plătim imediat arieratele

    “Vrem să eliminăm arieratele, dar sper că nu vă aşteptaţi să găsim peştera lui Ali Baba şi de acolo să luăm şi să plătim totul. În timp vom ajunge la o situaţie de normalitate. Statul trebuie să-şi respecte termenii contractuali”, a spus Rotileanu, la o conferinţă pe teme firmelor mici şi mijlocii, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană şi Ambasada Germaniei la Bucureşti. Rotileanu a răspuns astfel directorului general adjunct al Asociaţiei Camerelor de Comerţ şi Industrie, Volker Treier, care declarase că arieratele statului către firmele germane reprezintă un factor negativ asupra imaginii României. Pe de altă parte, oficialul Ministerului Economiei a afirmat că la nivel politic au fost luate până acum măsuri care “au distrus” mediul de afaceri, printre iniţiativele indicate în acest sens fiind impozitul forfetar şi creşterea TVA.

    Mai multe pe zf.ro

  • Guvernele trec, acordurile cu FMI rămân. Până când?

    Obişnuinţa de a gândi în termeni politici şi nu economici a dominat, ani de-a rândul, discuţiile despre acordurile cu FMI, ajunse un fel de fatalităţi enigmatice, abătute pe capul României fie pentru că un guvern de o anumită culoare politică era incapabil să conducă ţara, fie pentru că un guvern sau altul era incapabil să se opună presupuselor conspiraţii străine contra ţării. Ieşirea (cu scântei) a guvernului Tăriceanu, în 2005, din acordul de atunci cu FMI a fost salutată în România ca o dovadă binevenită de independenţă, pentru ca în 2009, când relaţia cu instituţia de la Washington a fost reluată în epoca Boc, să iasă la iveală dezastrul economic real acumulat în scurta epocă de independenţă.

    În urmă cu câteva luni, guvernatorul BNR reflecta public pentru prima oară că după ce actualul acord se termină, adică în martie 2013, cel mai bine ar fi să nu mai încheiem încă unul. “Ar însemna că lucrurile merg bine şi că nu mai avem nevoie de un profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord, nu e un mesaj bun”, spunea Mugur Isărescu, adăugând că noile ancore externe după 2013 ar urma să fie doar tratatele cu UE. Între timp, premierul Victor Ponta avea să reflecteze la rândul lui că poate ar fi bine să semnăm un nou acord preventiv cu FMI în 2013, cu aceeaşi funcţie a celui actual, adică de “certificat de sănătate” bun de arătat pieţelor financiare. Cât despre preşedintele Traian Băsescu, faptul că după acordul din 2009-2011 a urmat cel actual a fost promovat şi asumat explicit ca o cale de a-i împiedica pe viitorii guvernanţi de la alte cheltuieli bugetare fără număr, inclusiv în caz că el n-ar mai fi la putere.

    De fapt însă, “certificatul de sănătate” al FMI n-a existat niciodată: întotdeauna a fost vorba, pe de o parte, de o componentă de tratament pur şi simplu (cum s-a întâmplat din 2009 până în 2011, când am avut una dintre cele mai drastice ajustări fiscale din Europa, de la un deficit structural de circa 8% din PIB la unul de circa 3%), pe de altă parte de o convalescenţă sine die – aşa cum este acum, când, conform teoriei FMI, după stabilizarea fiscală trebuie să urmeze o serie de privatizări şi dereglementări la capătul cărora se găseşte idealul creşterii economice perfect sustenabile, cu retragerea aproape totală a statului din economie. Iar cum din 2010 încoace, ideea de boală a căpătat şi un chip – sperietoarea Grecia -, respectarea de la un trimestru la altul a ţintelor fiscale asumate cu FMI a ajuns prima grijă grijă şi principalul motiv de mândrie pentru toate guvernele, fie că s-au numit Boc, Ungureanu sau Ponta. Frica a păzit şi va păzi bostănăria în continuare, indiferent cât de intense ar fi crizele politice interne ori cât de diferite ar fi culorile politice ale guvernanţilor.

    “Dacă scena politică în mod tradiţional turbulentă din România a fost în general ignorată de pieţe, ca zgomot de fond, de data aceasta ofensiva spre putere a USL e suficient de serioasă încât să creeze condiţiile pentru o depreciere durabilă a leului. Din fericire însă, Guvernul a fost foarte atent să evite comparaţiile cu Ungaria şi discuţii furtunoase ca ale lui Viktor Orban cu finanţatorii internaţionali”, observă Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, comentând deprecierea bruscă a leului cu ocazia demersurilor de suspendare a preşedintelui Băsescu. “Dimpotrivă chiar, ţinta de deficit convenită cu FMI a fost îndeplinită în prima parte a anului, după cum spune ministrul de finanţe Florin Georgescu (deşi ni se pare destul de surprinzător, ţinând cont de rezultatele din ianuarie-mai), iar premierul Victor Ponta a promis demisia miniştrilor care nu vor respecta angajamentele faţă de FMI”, constată Szczurek.

    Ca să reamintim cum stă situaţia, pentru ca ţinta de deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB pentru acest an să fie atinsă, după ce pe primele cinci luni a ajuns deja la 1,2%, deficitul ar trebui să fie doar în jur de 1% din PIB în perioada iunie-decembrie. Efortul va fi mare, având în vedere nu numai perioada electorală, ci şi faptul că în toţi anii, cheltuielile bugetare cresc de obicei în a doua parte a anului. La aceasta se adaugă chestiunea arieratelor la buget, care au reînceput să crească începând din primul trimestru, conform ultimului raport al FMI, publicat săptămâna trecută (vezi grafic). Misiunea FMI pentru următoarea evaluare a acordului vine în România la 24-25 iulie, iar în funcţie de rezultatele discuţiilor, potrivit ministrului Georgescu, va urma rectificarea bugetară şi “vom şti exact care vor fi sumele redistribuite în cadrul bugetului, cine e cu plus şi cine e cu minus”.

    Aceeaşi frică păzeşte bostănăria în relaţia cu FMI şi în cazul celei de-a doua componente a “certificatului”, respectiv convalescenţa – restructurarea şi privatizarea companiilor de stat. Numai că aici, deşi niciodată autorităţile nu s-au opus deschis Fondului, cu argumentul teoretic legitim că ar vrea să păstreze în administrarea statului active esenţiale din energie sau transporturi, toate guvernele au adoptat tacit aceeaşi tactică de tergiversare. O comparaţie între scrisoarea de intenţie a guvernului Boc din iunie 2011, adică la prima evaluare a acordului actual, şi cele ulterioare e instructivă. Autorităţile promiteau acum un an că vânzarea prin bursă ori către investitori strategici a pachetelor statului la Petrom (10%), Transelectrica, Transgaz, Romgaz (câte 15%) şi Oltchim se va face până la sfârşitul lui 2011, iar la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor fi vândute pachete minoritare până la sfârşitul lui mai, respectiv iunie 2012.

  • Mihai Tănăsescu: Ce se întâmplă dacă România nu face ceea ce îi cere FMI

    Oficialii FMI consideră că numirea managerilor privaţi la companiile de stat este o măsură insuficientă şi vor cere autorităţilor române să modifice legislaţia astfel încât managerii să aibă şi puterea de a decide acţiuni strategice. În plus, FMI insistă ca Guvernul să cedeze controlul la mai multe companii de stat, în special din transporturi şi energie, considerând că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unor participaţii minoritare.

    Întrebat dacă neîndeplinirea angajamentelor ar putea pune în pericol acordul FMI, Tănăsescu a arătat însă că în cazul unui astfel de scenariu, impactul negativ ar fi mai degrabă în planul imaginii României. “Vedeţi, este un acord de tip precaut, nu este un acord care necesită neapărat tragerea banilor necesari. Dar mai important decât banul în momentul de faţă este imaginea, este modul în care o ţară se prezintă în faţa directorilor executiv şi modul în care programul este pus în valoare”, a arătat Tănăsescu.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Basescu: Prioritara in perioada urmatoare este revederea sistemului de taxe

    “Nu as vrea sa se inteleaga faptul ca am putea sa gandim la
    marirea taxelor. Nu. Urmeaza sa analizam impreuna cu expertii
    Fondului si ai Uniunii Europene sistemul actual de taxe si
    diminuarea numarului de taxe in codul fiscal viitor. Speram ca
    aceasta lucrare sa fie incheiata pana la sfarsitul anului”, a
    precizat presedintele.

    El a explicat cum se face ca deficitul pe primele sase luni ale
    anului s-a incadrat in cifrele convenite cu cele trei institutii,
    fiind chiar mai mic decat cel prognozat. In primul rand, veniturile
    au fost cu putin peste cele prognozate, “probabil in urma
    actiunilor din vami, din Portul Constanta, in combaterea traficului
    de tigari, a evaziunii fiscale”.

    In al doilea rand, cheltuielile curente au fost mai mici decat cele
    prognozate in buget, “ceea ce, de asemenea, nu este rau”. In al
    treilea rand, investitiile programate nu s-au realizat integral,
    insa, avand in vedere decalajul mic dintre investitiile prognozate
    si cele realizate, presedintele considera ca nu tot ce s-a lucrat
    sa fi fost facturat pana la 30 iunie, “motiv pentru care inca sper
    ca investitiile se vor realiza integral anul acesta”.

    Traian Basescu a precizat si ca in cursul discutiilor cu misiunile
    institutiilor financiare internationale a intervenit intelegerea ca
    deficitul bugetar asumat de Romania pentru anul 2012 sa nu mai fie
    3% pe sistemul de pana acum (numerar), ci 3% dupa normele europene
    de raportare ESA (incluzand si valoarea arieratelor), ceea ce
    inseamna circa 2,5% – 2,7% pe numerar, in functie de ceea ce se va
    constata atunci cand vor fi evaluate toate societatile de
    stat.

    Trimestrul al doilea a marcat “o stopare, cel putin aparenta, a
    cresterii arieratelor”, a spus presedintele, desi arieratele raman
    singurul capitol din programul cu FMI la care Romania nu a
    indeplinit tinta convenita. Societatile cu capital majoritar de
    stat, principalele producatoare de arierate, vor fi in continuare
    in atentia Guvernului, a subliniat sedul statului, aratand ca
    “imbucurator este ca s-au intreprins pasii necesari, conform
    acordului cu cele trei institutii, in vederea pregatirii
    concursurilor pentru management privat, romanesc sau strain, si, de
    asemenea, au inceput la unele dintre societati, chiar procese de
    restructurare in avans fata de programul stabilit”.

    Presedintele a afirmat si ca, din punctul de vedere al stabilitatii
    financiare, “aprecierea expertilor este ca sectorul bancar este
    bine capitalizat, deci din punct de vedere al bancilor care
    functioneaza in Romania nu exista riscuri”. Trebuie insa “sa
    urmarim cu atentie evolutiile acestor banci in raport cu
    bancile-mama, lucru pe care Banca Nationala il face foarte bine in
    momentul de fata”, a adaugat Traian Basescu.

  • Basescu: In sistemul sanitar nu sunt bani din cauza contributiilor prea mici la fondul de sanatate

    Declaratiile presedintelui:
    – Romania si-a imbunatatit credibilitatea in urma aplicarii
    programelor din 2009, 2010 si 2011. Romania este intr-o situatie
    mult mai buna decat multe state membre ale Uniunii Europene si ale
    zonei euro.
    – Deficitul pe primele sase luni ale anului se incadreaza in
    cifrele convenite. Ne-am inteles ca deficitul pe care ni-l asumam
    pentru 2012 sa fie 2,5-2,7% pe cash.
    – S-a reluat cresterea economica, usoara, dar s-a reluat. Romania
    este intr-un proces de crestere, iar evaluarea pentru 2011 se
    mentine – 1,5%, urmand ca in 2012 sa fie 3,7%
    – Sanatatea va primi 300 de milioane de euro si mai pot beneficia
    si de alte fonduri numai cu conditia indeplinirii unor pasi.
    Sistemul de sanatate este subfinantat si principalul motiv este
    contributia mica pe care o avem ca salariati la fondul de sanatate
    si numarul mic de contributori raportat la numarul de utilizatori
    ai sistemului.
    – Am observat campania declansata de diversi interesati, dar nu va
    ceda nimeni. Pana nu se pun cheltuielile din sanatate sub control,
    nu ne putem gandi serios la marirea bugetului sanatatii.

    Mai mult pe
    www.mediafax.ro    .

  • Marile probleme ale bugetului: achizitiile publice si lobby-ul furnizorilor de medicamente

    Ca urmare a prezentarii raportului de monitorizare pe justitie
    al Comisiei Europene, presedintele Traian Basescu a anuntat ca a
    cerut Guvernului sa nu mai trimita facturi spre decontare catre
    Bruxelles pentru lucrari din orice domeniu, mai putin agricultura.
    Atitudinea presedintelui nu are vreun alt scop decat protejarea
    intregului pachet bugetar alocat Romaniei, intr-o perioada in care
    la Bruxelles au inceput deja discutiile despre urmatoarea executie
    bugetara comunitara 2014-2020.

    Dupa cum a explicat si presedintele, autoritatile romane vor
    verifica din nou toate documentele de decontare a banilor europeni,
    pentru a preveni situatiile in care organismele de la Bruxelles
    descopera nereguli si blocheaza fondurile pe linia respectiva,
    urmand sa diminueze si suma alocata pentru urmatoarea executie
    bugetara.

    O concluzie care decurge din acest discurs al presedintelui este ca
    autoritatile de la Bucuresti sunt deja constiente de amplitudinea
    posibilelor erori si vor cauta sa reduca pe cat posibil inca de la
    faza nationala numarul cazurilor de dosare respinse la
    decontare.

    O alta linie a discursului prezidential a atacat lobby-ul
    producatorilor internationali de medicamente care isi cer onorarea
    facturilor restante de catre spitale si case de asigurari; iritat
    probabil de amintirea acestui subiect de catre FMI in discutiile
    despre arieratele din economie, Basescu a cerut public Guvernului
    sa nu mai achite nicio factura a acestor producatori pana nu va fi
    reglat sistemul de achizitii, adica, data fiind cunoscuta eficienta
    a acestui tip de reforma, pana la calendele grecesti.

  • Vacile sacre merg la macelar: ce inseamna management privat in companiile de stat

    (Grafic sus: Arieratele companiilor, miliarde de lei. Sursa:
    Consiliul Fiscal)

    “Pentru directorul intreprinderii, salariul de baza va fi
    limitat la cel al unui subsecretar de stat, iar cele ale
    directorilor din subordine, iar primele si beneficiile vor fi
    acordate la fel ca pentru majoritatea salariatilor. In situatia
    unei cresteri a arieratelor peste plafonul trimestrial, fondul
    lunar de salarii al directorilor (salariul de baza si primele si
    beneficiile regulate) va fi imediat redus cu cuantumul cresterii
    arieratelor, pana la 30% din fondul de salarii. La sfarsitul anului
    fiscal, directorul poate primi o prima de performanta de pana la
    100% numai daca au fost indeplinite tintele de reducere a
    costurilor si a arieratelor si de crestere a productivitatii.
    Acordarea nejustificata de prime de performanta este considerata
    infractiune.”

    N-am citat nici din ultima scrisoare de intentie a Guvernului
    catre FMI, ci din memorandumul de politici adresat FMI de Guvern in
    mai 2000. Fondul constata ca la sfarsitul lui decembrie 1999,
    salariile medii din cele trei mari companii de utilitati – CONEL,
    Petrom si Romgaz – erau de 2,2 ori mai mari decat media pe
    economie, in ciuda pierderilor si a arieratelor, iar salariile
    medii in cele mai mari zece regii autonome erau cu peste 60% peste
    media economiei.

    Si inca, din acelasi document de epoca: “Anumite progrese s-au
    facut in initierea lichidarii unor intreprinderi cu pierderi.
    Totusi, din cauza declinului economic si a lentorii procesului,
    pierderile generate de intreprinderile de stat au continuat sa
    creasca. Intentionam sa sporim eforturile de a reduce pierderile
    din sectorul public, printr-o combinatie de restructurari,
    privatizari si masuri de lichidare”. Pe atunci se propuneau spre
    privatizare societati ca Sidex, Tractorul, Tarom, Alro,
    Electroputere, Antibiotice, pe lista de potentiale lichidari
    figurau Clujana, Siderurgica, Roman, Nitramonia, Banca Agricola
    urma sa fie lichidata si ea daca nu-si gasea cumparator si urma sa
    fie scoasa la vanzare BCR, care producea atunci aproape o treime
    din pierderile sistemului bancar.

    La acestea aveau sa se adauge in scrisorile catre FMI, in toamna
    lui 2001, privatizarea celor doua Distrigazuri si a doua companii
    de distributie a energiei, pentru care Guvernul isi asuma ca termen
    sfarsitul lui 2002. Din 2002 apar si listele cu companii
    monitorizate pentru neplata datoriilor la buget si la utilitati: pe
    atunci erau 82, intre care Radet, Apaterm, Oltchim, Rafo,
    Nitramonia, COS Targoviste si mai multe societati locale de
    termoficare.


    Chinuitoarele amintiri despre anii ’90 sunt utile in primul rand
    pentru cei care se intreaba ce cauta FMI sa-i spuna Guvernului ce
    companii trebuie privatizate sau cum trebuie conduse societatile de
    stat. Anii ’90 si inceputul anilor 2000 au fost dominati de
    vesnicele liste ale FMI si ale Bancii Mondiale cu societati
    rau-platnice la buget si producatoare de pierderi: listele au
    disparut ulterior, o parte fiindca unele societati s-au privatizat,
    cealalta parte fiindca guvernul Tariceanu a rupt relatia cu FMI in
    2005, fiindca nu accepta un deficit bugetar mai mic de 1,5%, cerut
    de FMI tocmai din cauza deficitului cvasifiscal mare.

    Termenul de deficit cvasifiscal parand prea pasaresc, opinia
    publica a retinut doar ca Guvernul si-a afirmat suveranitatea
    rupand-o cu FMI si nu ca deficitul cu nume ciudat era exact acelasi
    lucru cu ceea ce ne spune azi presedintele Traian Basescu despre
    “companiile de stat ale caror pierderi le platesc toti romanii din
    buzunar”: arierate, adica ineficienta tradusa in bani neplatiti la
    buget si facturi neplatite la utilitati, dar acoperiti de stat pe
    seama celorlalti contribuabili, astfel incat efectul nu se vede in
    deficitul bugetar al momentului (desi cand Romania se va alinia in
    acest an la sistemul european de raportare contabila, cerut de
    Eurostat, se va vedea si aici), dar se perpetueaza ca povara
    structurala in economie.

    Revenirea in prim-plan a companiilor de stat cu probleme a fost
    deci logic anticipata de Jeffrey Franks inca de anul trecut, cand
    recomanda Guvernului ca dupa ce economia se stabilizeaza (adica
    dupa ce se incheie primul acord cu FMI, in primavara lui 2011) sa
    reinceapa rapid privatizarile si lichidarile si sa taie subventiile
    pentru zece companii monitorizate, cu datorii totale de 12 miliarde
    de euro, intre care CFR, Compania Nationala a Huilei,
    Termoelectrica si Compania de Autostrazi. Noutatea din noul acord
    cu Fondul, incheiat in martie, nu e deci cererea lui Franks ca
    Guvernul sa vina in sfarsit cu satarul peste vacile sacre ale
    economiei si nici cererea FMI ca statul sa inaspreasca legea ce
    impune obiective de performanta in functie de care sunt platiti
    sefii companiilor cu capital majoritar de stat (e vorba de OUG
    79/2008, la randul ei o actualizare a unei ordonante cu acelasi
    obiect din 2001; Guvernul a indeplinit aceasta obligatie la
    sfarsitul lunii aprilie).

    (Sursa: Consiliul Fiscal)

    Noutatile, introduse de Guvern in acord si sustinute de
    presedintele Basescu, sunt doua: ca societatile cu capital
    majoritar de stat pot fi considerate ineficiente si sa intre sub
    incidenta privatizarii macar partiale inclusiv daca fac profit, dar
    nivelul profitului e sub potentialul dorit de stat (Romgaz,
    Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica), respectiv ca
    inasprirea legii in privinta managerilor de companii de stat nu mai
    e considerata suficienta, astfel incat e nevoie de recrutarea de
    catre o firma specializata a unor manageri externi din mediul
    privat, feriti de presiuni politice, care sa preia incepand din
    2012 fraiele a 30-40 din cele mai mari companii de stat.

    “In functie de felul cum se structureaza contractul, ideea de
    management privat poate fi buna sau nu. Teoretic este o idee
    corecta si s-a vazut ca a dat roade in alte tari, de pilda la OTP
    din Ungaria sau CEZ din Cehia”, declara Matei Paun, managing
    partner al firmei de consultanta pentru fuziuni, achizitii si
    finantari BAC Investment. “Nu conteaza daca managerul e roman sau
    strain, ci modul cum va fi gandit contractul, pana la ce nivel de
    decizie se deleaga raspunderea si modul de remunerare si de
    recompensare”, spune el.

    Concret, va trebui sa se gaseasca o formula care sa echilibreze
    motivarea managerului pe durata contractului, ce poate merge pana
    la 5 ani – eventual prin actiuni sau optiuni de cumparare de
    actiuni – si interesele actionarului pe termen lung. “Intr-o astfel
    de formula, managerul nu poate avea deci interesul sa lichideze
    totul si sa arunce la fier vechi in numele unui castig imediat”,
    exemplifica Matei Paun. “Atentie, insa, nu de teorie e vorba, ci de
    rigurozitatea cu care se aplica principiul managementului apolitic;
    noi avem probleme de obicei sa aplicam corect idei bune”, mai spune
    consultantul. Ar exista deci, in practica, pericolul ca la sefia
    unor companii sa revina, de asta data prin contract dupa noua
    formula, unii dintre actualii manageri care le-au condus pana acum
    in folosul clientelei politice, pentru ca, desi recrutarea se va
    externaliza tot catre o firma independenta, tot statul, prin
    ministerele actionare, va fi cel ce va alege managerul dintre
    candidatii propusi.

    Cealalta solutie de fortare a eficientei, prin listarea la bursa
    a unor pachete de actiuni, poate avea ca rezultat aparitia unor
    actionari minoritari cu suficienta forta ca sa grabeasca
    restructurarea si sa se opuna unor decizii ale statului ce
    afecteaza profitul companiilor (in mediul privat, un exemplu extrem
    ar fi investitori puternici de portofoliu de talia lui Carl Icahn,
    cunoscut prin indarjirea de temut cu care cauta sa influenteze
    conducerea companiilor americane unde a cumparat actiuni, spre a
    mari profitul pentru actionari).