BusinessMagazin

Tag: arierate

  • VESTE URIAŞĂ pentru toţi primarii din România! Ce cadou le-a făcut Viorica Dăncilă

    „Pentru anul 2018 excedentul bugetar va fi utilizat nu numai pentru proiecte de investiţii, dar şi pentru finanţarea cheltuielilor cu personalul, corecţiile financiare aferente proiectelor şi sentinţelor civile definitive, plata arieratelor, precum şi pentru rambursarea împumuturilor contractate. Această prevedere se va aplica numai în cazul în care din venituri proprii şi din sumele de echilibrare primite conform legii bugetului de stat pentru anul 2018 unităţile administrativ teritoriale nu pot acoperi cheltuielile necesare pentru aceste categorii”, a declarat, la începutul şedinţei de guvern, premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile de stat se scufundă în datorii istorice, în loc să creeze locuri de muncă şi să genereze profit

    Au fost de-a lungul timpului adevărate „pietre de moară“ atârnate de bugetul statului. Au ajuns şi în vizorul FMI, care a avertizat că ascensiunea continuă a datoriilor acestora ameninţă stabilitatea fiscală şi creşterea economică.

    Marile companii de stat care deţin monopoluri în producţia de energie, transportul de gaze sau transportul feroviar au cochetat de-a lungul timpului mai mult cu pierderile decât cu profiturile. Iar datoriile acumulate de aceste firme (la buget sau către diverşi furnizori) în raport cu volumul lor de activitate – cifra de afaceri  generată sau total active – s-au apropiat în ultimii ani de pragul de 50%.

    Acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul întreprinderilor şi companiilor în care statul este acţionar majoritar reprezintă un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare, a avertizat în mod repetat Consiliul Fiscal. În cazul în care acestea nu vor reuşi să îşi eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situaţiei finanţelor publice, prin creşterea deficitului bugetar

    Cele 1.086 de companii cu capital majoritar de stat care şi-au raportat bilanţurile la Ministerul Finanţelor au avut anul trecut o contribuţie de doar 4,4% la cifra de afaceri totală din economie, în timp ce restanţele accumulate de aceste firme au ajuns la aproximativ 20% din totalul arieratelor din economie, de 112,7 mil. lei. Deşi ponderea arieratelor întreprinderilor de stat rămâne la un nivel ridicat, aportul lor la valoarea adăugată brută în economie se menţine modest (10,5%), aproape de minimul înregistrat în anul 2008 (10,7%), după cum reiese din statisticile Consiliului Fiscal.

    Stocul de arierate totale pentru cele peste 1.000 de companii de stat identificate reprezenta anul trecut 3,6% din PIB, cele mai multe fiind datorii către stat.

    Evoluţia performanţelor companiilor de stat a fost o permanentă dezamăgire pentru misiunile de evaluare ale experţilor FMI, derulate în cadrul acordurilor parafate cu autorităţile române. Jeffrey Franks, americanul care a condus din 2009 până în vara anului 2012 negocierile FMI cu România, a catalogat companiile de stat ca fiind „o minge uriaşă de plumb“ care trage economia în jos şi a susţinut că progresele înregistrate de autorităţile române în privinţa acestor entităţi sunt insuficiente. Toţi negociatorii-şefi ai FMI au cerut reformarea, privatizarea sau lichidarea acestor companii. FMI apreciază că reformarea compani-ilor de stat este crucială pentru a aduce investiţii private atât de necesare şi know-how managerial pentru a restabili viabilitatea financiară a companiilor

    Costisitorul proiect „CEO privat la stat“ a întârziat să-şi arate eficienţa, nereuşind să iasă complet de sub influenţa politicului. Proiectul „CEO privat la stat“ a fost lansat în anul 2011, iar de atunci şi până în prezent tentativele de a pune un manager cu experienţă de business la conducerea unei companii de stat au fost de cele mai multe ori sortite eşecului. În viziunea FMI, companiile de stat ar trebui să devină un motor de creştere economică, nu să o tragă în jos.

    Arieratele firmelor de stat au avansat de la 17 mld. lei în 2008 la 22 mld. lei în 2013, în timp ce datoriile totale ale companiilor private au ajuns anul trecut la aproape 90 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de 2008, potrivit Consiliului Fiscal. Arieratele sunt împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale, incluzând datorii către buget, bănci, furnizori sau alţi creditori.

    Cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat (50% din total arierate), în special către bugetul de asigurări sociale, reflectând parţial şi datoriile istorice acumulate, spre deosebire de companiile private care au arierate în cea mai mare parte către furnizori (52% din total arierate). Furnizorii ocupă locul al doilea în rândul creditorilor companiilor de stat în anul 2013, suma datorată de acestea fiind de 5,9 mld. lei (1% din PIB şi 26% din total arierate).

    La sfârşitul anului 2013 exista o datorie neplătită a întreprinderilor de stat către bugetul consolidat de aproape 2% din PIB. Primele 10 com-panii de stat ierarhizate din punctul de vedere al plăţilor restante însu-mea-ză circa 60% din totalul ariera-te-lor companiilor de stat, datoriile fiind concentrate în special în sectoa-rele feroviar, minier şi cel al indus-tri-ei chimice. „Dincolo de consecinţele fiscal-bugetare directe pe care arieratele companiilor de stat le generează – prin privarea bugetului general consolidat de veniturile datorate – acumularea de plăţi restante către sectorul privat este de natură să creeze acestuia din urmă probleme de lichiditate şi să frâneze creşterea economică“, susţine Consiliul Fiscal. Surprinzător, anul trecut unele dintre marile companii de stat au dat de înţeles că au învăţat să facă profit. Cele mai mari 20 de companii de stat au terminat anul 2013 cu un câştig cumulat de aproape 350 mil. euro, după pierderile de 85 mil. euro adunate în 2012. Aducerea rezultatului cumulat în teritoriul pozitiv a fost susţinută de Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care au fost în topul profiturilor. Iar în ţara fără autostrăzi, Compania de Autostrăzi a devenit a treia firmă de stat ca profitabilitate. Rămâne de văzut dacă revenirea rezultatelor unor companii pe plus a fost doar o întâmplare sau este vorba despre o strategie de redresare.

  • Guvernul transferă pe final de an bani către primării, pentru arierate, salarii şi costuri de iarnă

     Astfel, în acest an, prin derogare de la Legea privind finanţele publice, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului,vor fi fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, prin majorarea transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    Ministerul va repartiza sumele pe ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru plata arieratelor, precum şi pentru finanţarea unor cheltuieli urgente, în vederea derulării în bune condiţii a activităţilor specifice sezonului rece.

    Tot în acest an şi tot prin derogare de la Legea privind finanţele publice, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, vor fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat şi pentru finanţarea unor cheltuieli aferente obligaţiilor de plată restante care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât datorează firmele româneşti furnizorilor de energie. Jumătate din sumă revine CFR

     “O problemă majoră rămâne cea privind arieratele companiilor de stat către furnizorii de energie. Unul dintre cei mai mari debitori este în continuare CFR, care înregistra, la jumătatea acestui an, datorii de aproximativ 525 millioane lei către companiile din sectorul energetic. Alte aproximativ 520 de milioane de lei ar trebui recuperate de la clienţi aflaţi în insolvenţă”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

    Reprezentanţii ACUE au arătat că furnizorii sunt forţaţi să-i alimenteze cu energie şi gaze pe clienţii în insolvenţă, chiar dacă aceştia nu-şi plătesc facturile. Având în vedere că pentru astfel de clienţi nu există sancţiuni, există pericolul ca rău-platnicii să abuzeze de situaţie. Această tendinţă este valabilă atât pentru clienţii privaţi, cât şi pentru cei de stat. Foarte importantă în acest sens este propunerea de modificare a Codului insolvenţei, prin care clienţii aflaţi în astfel de situaţii să fie obligaţi să-şi achite datoriile, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Guvernul a ratat mai mult de jumătate din angajamentele cu FMI, dar cere derogări la acord

     România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI în această săptămână, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului, şi obţinută de MEDIAFAX, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.

    Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

    Principalele precondiţii pentru închiederea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă, operaţiune de vânzare neîncheiată până la acest moment..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PNL, din nou în opoziţie

    Premierul Victor Ponta a cerut Comisiei constituţionale să reia votul, spre a respinge amendamentul deja adoptat sau a-l revizui, motivând că bugetul nu poate suporta şi plata dobânzilor şi a penalităţilor, ţinând cont că statul are mari datorii restante faţă de diverse categorii de cetăţeni sau instituţii.

    Ministrul liberal al finanţelor, Daniel Chiţoiu, a anunţat recent că arieratele autorităţilor locale totalizau 750 de milioane de lei la finele lunii aprilie, însă nivelul acestora trebuie să ajungă la 300 de milioane de lei până în luna iulie, conform angajamentelor cu instituţiile financiare internaţionale. Chiţoiu a afirmat că ţinta convenită cu FMI în cazul arieratelor trebuie atinsă până la sfârşitul lunii mai, drept condiţie pentru evaluarea finală a acordului cu Fondul.

    România a avut un deficit bugetar de 2,9% anul trecut, iar Comisia Europeană estimează o reducere la 2,6% pentru anul în curs şi la 2,4% pentru 2014. Comisia Europeană a recomandat recent Consiliului Ecofin încetarea procedurii de deficit excesiv în cazul României, după ce a constatat reducerea deficitului bugetar sub nivelul maxim de 3% permis în UE şi estimează menţinerea în anii următori atât a deficitului, cât şi a îndatorării publice în limita permisă în Tratatul UE.

  • Liviu Voinea şi-a trimis oamenii din Finanţe să verifice cât de mari sunt arieratele ministerelor

    Experţii din Finanţe au fost mandataţi să verifice la ministere şi alte autorităţi centrale corectitudinea raportărilor de datorii înregistrate la 28 februarie, control care va fi extins la structuri din subordinea acestora dacă nu se constată o reducere de minimum 20% a arieratelor faţă de ianuarie.

    Ministrul care răspunde de arierate este ministrul bugetului Liviu Voinea, care a avut recent o dispută cu analistul Florian Câţu pe această temă. Astfel, Câţu a afirmat că guvernele din 2009 încoace, inclusiv guvernele Ponta I si II, „au păcălit“ tot timpul FMI cu respectarea ţintelor de deficit prin majorarea arieratelor, însă Voinea a susţinut că toate ţintele au fost respectate şi a avut loc o reducere a arieratelor în 2012 faţă de anii anteriori.

    Personalul din direcţiile generale de trezorerie, contabilitate publică şi programare bugetară din Ministerul Finanţelor a fost împuternicit să efectueze verificări la nivelul autorităţilor publice, ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale care înregistrează arierate la 28 februarie 2013, cu privire la corectitudinea raportărilor arieratelor şi plăţilor restante.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ordonatorii de credite pot face angajamente doar după plata restanţelor

     Ordonanţa de urgenţă 47/2012 potrivit căreia ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor să asigure achitarea plăţilor restante a fost adoptată, marţi, cu cu 225 voturi “pentru, 53 “împotrivă” şi 3 abţineri de către Camera Deputaţilor, for decizional.

    Potrivit Ordonanţei, ordonatorii de credite vor putea face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform contractelor de finanţare a proiectelor derulate prin programe naţionale.

    Se pot încheia noi angajamente legale pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, se arată în actul normativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Situaţia arieratelor este în curs de evaluare. Urmează discuţii cu FMI pentru clarificări

     “Domnul Voinea informează tot timpul partenerii noştri de la FMI şi de la Comisia Europeană despre toate deciziile pe care le adoptăm pe temă fiscală. (…) Toate soluţiile fiscale necesită consultare”, a spus joi premierul.

    Ponta a fost întrebat dacă oficialii FMI sunt de acord cu soluţia Guvernului în ceea ce priveşte arieratele sau dacă încă se negociază.

    “Altfel nu adoptam ordonanţa în forma aceasta, dar trebuie să discutăm. La următoarea vizită explicăm care e diferenţa, însă i-am informat”, a afirmat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Voinea are sprijin politic în cazul arieratelor. Şeful CJ Constanţa poate să se supere

     Declaraţia a fost susţinută de premier după ce preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a afirmat că circulara ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, către autorităţile locale de a-şi plăti cu prioritate arieratele reprezintă un abuz.

    “Arieratele nu sunt ale autorităţilor locale către guvernul central. Autoritatea locală are datorii către prestatorii care au efectuat lucrări, nu trebuie să dea nimic Guvernului. Plata despre care vorbim sunt bani de la guvern către autorităţile locale. De aceea, ministrul Bugetului, care dă banii la autorităţile locale, e normal să spună “eu îţi dau, te rog frumos plăteşte arieratele”. Guvernul Boc a tăiat cotele defalcate din TVA, acum, domnul Nicuşor Constantinescu spune să-i dăm înapoi ce i-a luat guvernul Boc”, a declarat Ponta, la RTV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro