BusinessMagazin

Tag: apa minerala

  • Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă

    Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.

    Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.

    Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.

    Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.

    Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.

  • Staţiunea din România cu peisaje spectaculoase şi izvoare terapeutice care a revenit la viaţă

    Judeţul Covasna este cunoscut pentru aşezările sale de munte şi drumurile superbe care te duc la staţiuni precum Băile Tuşnad; dar nu toate locurile sunt cunoscute de turişti.

    Unul dintre locurile mai puţin cunoscute în zonă este Balvanyos; aflată într-un cadru pitoresc, pe drumul ce la leagă Bixad de lacul Sf. Ana, Balvanyos oferă turiştilor ape terapeutice şi mâncare specifică zonei.

    Gastronomia şi prietenia merg mână în mână la Festivalul Internaţional Pomana Porcului din staţiunea Băile Balvanyos; de altfel, autorităţile covăsnene au încercat în ultimii ani să promoveze evenimentele legate de turism în judeţ, iar promovarea tradiţiilor locale este asigurată şi de o serie de evenimente gastronomice, precum Parada Cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe, Festivalul Cartofului de la Târgu Secuiesc, Concurs de preparare a tocăniţei la ceaun în oraşul Covasna, Festivalul Pescăresc la Belin sau Festivalul Vânătoresc de la Malnaş-Băi.

    Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică de interes local, situată în judeţul Covasna, la nord-vest de oraşul Târgu Secuiesc din acelaşi judeţ. Este caracterizată de prezenţa a numeroase izvoare de apă minerală.

    Staţiunea este străbătută de drumul judeţean DJ113, care leagă Târgu Secuiesc – situat la intersecţia DN11 cu DN11B şi DN2D, de Bixad – situat pe DN12. Acesta trece prin pasul Turia (maghiară Torjai), situat între Munţii Bodoc – la sud şi Masivul Puturosu-Ciomatu – la nord. Din acest drum se desprinde spre nord derivaţia care duce la Lacul Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş.

  • Profiturile companiilor din industria alcoolului au scăzut cu 90% în perioada crizei

    Analiza, realizată în randul a 123 de companii, arată că în perioada analizată cifra de afaceri a companiilor a scăzut cu un ritm mediu anual de 2,6%, iar al salariaţilor cu 14,5%. Tendinta cifrei de afaceri este confirmată de calculele realizate pentru întreg domeniu. Cercetarea s-a realizat pe patru segmente de activitate: băuturi răcoritoare şi apă minerală, bere, băuturi spirtoase şi vin. În 2013 ponderea fiecarui segment în totalul pieţei – conform datelor ONRC – a fost urmatoarea: 48%, 40%, 5%, respectiv 7%.

    În 2008-2013 marja medie de profit net a eşantionului analizat a fost de 1,2%. Dintre cele patru segmente analizate, cea mai mare valoare a acestui indicator a fost înregistrată de segmentul de producţie şi comercializare vin (2,2%), iar cea mai scazută de segmentul berii (-0,9%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -6,7% (2009 vs. 2008) si plus 1,6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere fiind de -3,1%.

    În 2013, la nivelul întregului domeniu, 33,7% dintre firmele care au declarat că desfaşoară aceasta activitate au înregistrat profit. Numarul de proceduri de insolvenţă deschise de către companiile din industria băuturilor a crescut într-un ritm mediu anual de cca. 53%, ajungând în 2013 la 66 companii nou intrate în  insolvenţă. Ponderea companiilor intrate în insolvenţă în totalul companiilor din sector a variat în intervalul analizat între 1,2% (2008) şi 6,9% (2013), valoarea medie a perioadei fiind de 5,1%.

  • Apa minerală retrasă de pe piaţă, comercializată la Lidl. Reacţia lanţului de magazine

     “Motivul pentru retragerea apei a fost etichetarea greşită privind descrierea sursei de îmbuteliere a apei. Putem confirma prin intermediul buletinelor de analiză puse la dispoziţie de producător, că apa minerală Saguaro de 2L nu prezintă probleme de calitate. Responsabil pentru informaţiile conţinute de etichetă şi procesul efectiv de etichetare este producătorul. Acesta din urmă a declarat că va remedia în cel mai scurt timp cu reprezentanţii ANPC neconcordanţele informaţiilor conţinute de etichetă”, au declarat reprezentanţii Lidl.

    Retailerul arată că apa minerala Saguaro este furnizată de unul dintre primii trei productori de apa minerală din România.

    “După remedierea neconcordanţelor privind etichetarea, apa minerală Saguaro de 2L de la respectivul producător se va regăsi spre vânzare în toate magazinele Lidl din ţară”, mai spun reprezentanţii Lidl.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 150.000 de litri de apă minerală, retraşi de pe piaţă după controale ANPC

     Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Marius Dunca, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că în urma unei sesizări venite din partea “unui consumator”, inspectorii au descoperit că un lanţ de magazine avea la vânzare apă minerală provenită din izvorul F4 Roşu, care nu se află pe lista apelor minerale destinate comercializării.

    “În urma adresei făcute către Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale pentru a verifica această sursă, răspunsul pe care ni l-au dat ei spune că sursa F4 Roşu nu este înregistrată ca rezervă sau resursă de apă minerală, iar Societatea Naţională a Apelor Minerale care are în concesiune acest izvor ne-a transmis că nu furnizează apă minerală pentru îmbuteliere din acest foraj”, a declarat Dunca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apa San Pellegrino a intrat în portofoliul PPD România

    “Celebrele produse Sanpellegrino marchează intrarea noastră pe segmentul de apă minerală şi băuturi răcoritoare, având o prioritate majoră în completarea portofoliului nostru de băuturi spirtoase din categoria premium şi consolidându-ne în acelaşi timp poziţia la nivel naţional atât în on trade cât şi în off trade. Cultura gastronomiei rafinate urmăreşte un trend care este dezvoltat şi pe piaţa din România şi pe care îl susţinem şi noi. Apele Sanpellegrino, în special, sunt simbolul culturii internaţionale, a gastronomiei rafinate, inspirând diferite teme, precum armonia şi degustarea în restaurantele de lux,” a declarat Nikos Xystouris, director general PPD România. 

    De peste un secol, încă din anul 1899, grupul Sanpellegrino cu sediul în Milano este lider al sectorului de băuturi în Italia, cu o gamă variată de apă minerală, aperitive non-alcoolice, băuturi răcoritoare şi ice tea. Distribuite în peste 120 de ţări pe toate cele 5 continente, produsele companiei, de la apele minerale sau aperitivele non-alcoolice la băuturile răcoritoare, reprezintă excelenţa în calitate. Renumitele produse Sanpellegrino sunt fabricate şi îmbuteliate de către Nestle în Italia, în zona cu acelaşi nume, în Val Brembana, chiar în inima Alpilor italieneşti.

    În prezent, S.Pellegrino este lider al categoriei de ape minerale în segmentul de restaurante high class la nivel internaţional, având o distribuţie de 650 de milioane de sticle în 120 de ţări. Fabrica Aqua Panna produce peste 300 de milioane de litri de apă naturală în fiecare an, iar 30% din producţie este destinată exportului.

    Prezentă pe piaţa din România din 2007, PPD România este printre cei mai mari distribuitori de băuturi premium, reprezentând peste 40 de branduri lider pe piaţa locală.

    Împreună cu Diageo, grupul Campari, Cuervo, Nestlé şi alţi parteneri strategici, compania are in portofoliu de branduri premium şi super-premium, precum Johnnie Walker, J&B, Smirnoff, Baileys, Jose Cuervo, Campari, Aperol, SKYY Vodka, Wild Turkey, Cinzano, Aqua Panna, San Pellegrino, Lanson şi propriul brand de vodkă, Tazovsky.

    PPD România este parte a Photos Photiades Group (PPG), companie internaţională fondată în urmă cu peste 70 de ani. PPG este prezentă în România, Grecia, Cipru, Croaţia şi Slovenia.

  • Tohani intră pe piaţa de apă minerală cu brandul Cheile Bicazului

    Producătorul de vin Tohani, deţinut de omul de afaceri Virgil Mândru, intră pe piaţa de apă minerală cu brandul Cheile Bicazului, după ce la începutul anului a cum­părat pachetul majoritar de acţiuni al firmei Naturalaqua Group, producătorul acestui brand.

    „Niciodată nu am predat armele. În fiecare an am găsit soluţii pentru a compensa scăderea de pe piaţa internă a vinului. În 2010 am deschis fililale din China şi Polonia şi astfel am reuşit să compensăm. Între timp, Polonia a căzut şi ea iar acest lucru s-a văzut în 2012. Acum am considerat că trebuie să intrăm pe această piaţă de apă, complementară industrie noastre“, a spus Virgil Mândru pentru ZF. El nu a dorit să precizeze valoarea tranzacţiei.

    Îmbuteliatorul de apă a fost cumpărat de la şapte persoane fizice române, iar anul trecut a avut o cifră de afaceri de un milion de euro. Anul acesta, Virgil Mândru spune că vânzările pe acest segment de apă vor atinge 2 milioane de euro.

    Tohani, care în 2012 a avut o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, a intrat astfel pe piaţa apelor minerale, unul dintre puţinele segmente din industria alimentară în care companiile locale mai pot ţine în frâu invazia multinaţionalelor. Piaţa apelor minerale este estimată la 300-350 de milioane de euro.

     

  • Reţeta Coca Cola a fost dezvăluită. Cum poţi prepara acasă faimoasa băutură carbogazoasă

    Dacă până nu demult reţeta Coca Cola a fost păstrată secret, wired.co.uk a dezvăluit recent ingredientele faimoasei băuturi carbogazoase şi, în plus, au prezentat modul în care aceasta poate fi preparată în propria bucătărie.

    Totuşi, aceştia avertizează că cele două procedee descrise nu sunt tocmai simple şi că cei care se vor încumeta să încerce să „gătească” ar trebui să ţină cont de câteva sfaturi.

    „S-ar putea să pară uşor, însă sunt câteva lucruri la care trebuie să fiţi atenţi – şi nu faceţi exces de zel, căci unele ingrediente pot să irite pielea”, precizează sursa, indicând totodată purtarea mănuşilor şi a unui şort.

    În ceea ce priveşte uleiurile alimentare necesare preparării băuturii, acestea trebuie să fie 100% esenţiale şi pure, în caz contrar riscul de îmbolnăvire fiind destul de mare.

    În plus, „nu mai trebuie precizat că, cei care consumă apoi băutura îşi asumă riscul!”.

    Pentru prima reţetă prezentată, cea a farmacistului american John Pemberton, ingredientele necesare sunt: apă – 1900 ml, alcool (etanol pur sau vodcă de bună calitate)– 40 ml, suc de lămâie – 190 ml, extract de vanilie – 2,6 ml, ulei de lămâie – 0,125 ml, ulei de nucşoară – 0,05 ml, ulei de coriandru – 0,002 ml, ulei de Neroli – 0,05 ml, ulei de scorţişoară – 0.05 ml, cofeină – 0,6 g, acid fosforic sau citric – 14 g, zahăr (granulat) – 2,400 g, zahăr (caramelizat) – 400 g.

    Primul pas este amestecarea treptată a uleiurilor cu alcoolul, într-un vas de sticlă. Substanţa obţinută trebuie apoi mixată cu ajutorul unui blender, până când bulele de ulei devin cât mai puţin vizibile.

    Într-o tigaie, se amestecă apa şi zahărul solid, la foc mediu, până la caramelizare. Se adaugă apoi vanilia, cofeina, sucul de lămâie şi acidul. Toate acestea se toarnă peste primul amestec (uleiurile şi alcoolul).

    Compoziţia se toarnă într-o sticlă şi se lasă să se răcească. Mai târziu, aceasta se combină cu apă minerală şi astfel rezultă băutura carbogazoasă.

    Cealaltă reţetă, “Open Cola”, are în mare aceleaşi ingredinte şi mod de preparare. Cu toate acestea există şi mici diferenţe, astfel cî în loc de caramel se utilizează coloranţi artificiali, iar liantul pentru uleiurile esenţiale este guma arabică şi nu alcoolul.

    Aşadar, ingredientele sunt: apă – 2000ml, colorant caramel – 1 linguriţă, ulei de portocale – 0.35ml, ulei de lămâie – 0,1 ml, ulei de nucşoară – 0,1 ml, ulei de Cassia – 0,15ml, ulei de coriandru – 0,125ml, ulei de Neroli – 0,025ml, lavandă – 0,025ml, gumă arabică – 1:10 linguriţă, zahăr (granulat) – 2.000 g, acid citric sau acid fosforic – 17.5g, cafeină – 0,15g.

    În prima fază, uleiurile şi guma arabică se amestecă într-un recipient de stilcă, adăugând şi câteva picături de apă. Peste ele se toarnă acidul. Zahărul se amestecă în apă, la foc mediu, alături de cofeină, apoi se pune peste prima substanţă obţinută.

    Ultima etapă este adăugarea colorantului caramel. Ca şi în cazul primei reţete, totul se lasă la răcit, apoi se adaugă de cinci ori mai multă apă minerală înainte de a se consuma.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Romaqua produce de trei ori mai multă apă minerală decât Coca-Cola

    Romaqua Group, producătorul apei Borsec, realizează 38% din producţia totală de apă minerală din România, de trei ori mai mult faţă de principalul competitor Coca-Cola HBC România, producătorul mărcii Dorna, potrivit date­lor furnizate de Mihail Ianăş, directorul executiv al Patronatului Apelor Minerale (APEMIN).

    La o producţie totală de un miliard de litri de apă mi­nerală anul trecut, calculele ZF arată că producţia de apă a companiei Romaqua s-a ridicat la circa 380 milioane litri, iar cea a Coca-Cola HBC la doar 120 de milioane litri.

    Apele minerale rămân unul dintre puţinele segmente din industria alimentară în care companiile locale mai pot ţine în frâu invazia multinaţionalelor. Astfel, între decem­brie 2011 şi noiembrie 2012, brandurile locale dominau topurile din punctul de vedere al volumelor vândute, Borsec situându-se pe primul loc, urmat de mărcile private ale marilor reţele de magazine, de Izvorul Alb (Coca-Cola HBC), Bucovina şi Kristall Perle, produsă de o companie mică din Cluj, potrivit datelor companiei Nielsen.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Cum a ajuns o apa, cunoscuta de pe vremea romanilor, cea mai vanduta marca de pe piata romaneasca?

    335 de milioane de litri este cantitatea de ape minerale vandute
    anul trecut de Romaqua Group, imbuteliatorul apelor minerale
    Borsec, o afacere detinuta de romani. Compania are o cota de piata
    de 36% in volum in vanzarile de ape minerale naturale, respectiv
    26% din totalul apelor imbuteliate, care le include si pe cele de
    izvor si de masa. Volumul vanzarilor de anul trecut este de peste o
    suta de ori mai mare decat in urma cu 205 ani, cand izvoarele
    Borsec au fost pentru prima oara imbuteliate industrial. La acea
    vreme trei milioane de litri de apa minerala erau imbuteliati si
    transportati cu carele in Transilvania, Moldova, Muntenia, Ungaria
    si Viena. Acum exporturile detin doar 1,5% din cifra de afaceri,
    aceasta activitate avand rol de imagine, declara Nicolae Palfi,
    vicepresedinte si actionar al Romaqua Group. Meritele pentru prima
    imbuteliere industriala ii revin vienezului Valentin Gunther, care
    in 1803 a baut din apa Borsecului si s-a vindecat de o boala
    considerata la acea vreme incurabila. El a decis sa ia in arenda
    Borsecul de la localnici si sa vanda apa minerala in Imperiul
    Austro-Ungar, fiind ajutat de Anton Zimmethausen, ruda apropiata si
    consilier municipal la Viena.

    Un an mai tarziu consilierul insotit de un inginer minier pe
    nume Eisner, un experimentat fabricant de sticla, soseau la Borsec
    pentru a studia posibilitatea de a inchiria locul in vederea
    inceperii unei afaceri cu sticla. In solul Borsecului se gasea un
    impresionant zacamant de materiale in stare pura, necesare
    fabricarii sticlei. Asa ca in 1805 Zimmethausen se muta la Borsec
    si incepe o ampla campanie de construire de drumuri, cladiri si a
    unei fabrici de sticla. Odata cu el, din Austria, Boemia, Bavaria
    si Polonia sosesc in Borsec experti in producerea sticlei.

    1806 este primul an in care apele minerale din zona au fost
    imbuteliate in bidoane de sticla de 5, 10 si 25 de litri si in
    butoaie, transportul fiind facut cu carutele, singurele mijloace de
    transport ale vremii. Spre comparatie, parcul auto al companiei
    include acum 515 masini si utilaje.

    Sticlele fabricate in Borsec erau umplute cu apa minerala intr-o
    incapere speciala, astfel incat activitatea putea fi continuata si
    in anotimpul rece. Ambalarea se facea in lazi necompartimentate,
    socurile transportului fiind atenuate cu cetina sau fan. Sticlele
    erau astupate cu pelicula de burduf, coceni de porumb sau dopuri
    din lemn de brad. Motiv pentru care s-a format o zicala populara –
    “apei de Borsec nici dopurile nu-i rezista in timpul
    transportului”. Documentele vremii spun, de altfel, ca dopurile
    “trebuia reintroduse de mai multe ori pana la destinatie”.

    De unde vine insa numele? Dupa unii autori, Borsec pleaca de la
    “borviz” (apa minerala). Denumirea “borviz szek” (scaunul apei
    minerale) se da, in general, locului unde apa iese din pamant, iar
    cuvantul Borsec rezulta din prescurtarea acestor doua cuvinte. Dupa
    o alta versiune, Borsec provine de la denumirea apa pentru vin
    (bor), apele minerale cu gust neutru avand calitatea de a nu
    denatura gustul vinului. De aici si numele paraului principal al
    depresiunii, denumit paraul Vinului; cuvantul szek (scaun) era
    forma politico-administrativa de organizare a vechilor scaune de
    judecata ale populatiei autohtone.

    Istoria apei minerale naturale Borsec incepe din timpuri
    stravechi. Numeroase documente monografice si istorice, publicate
    de-a lungul secolelor, consemneaza faima de care s-au bucurat, inca
    din vechime, izvoarele tamaduitoare de la Borsec. Cunoasterea lor
    dateaza inca de pe vremea romanilor, care le-au descoperit dupa
    cucerirea Daciei. Cu prilejul unor sapaturi arheologice efectuate
    in trecatoarea Tulghes in anul 1857 au fost gasite monede datand
    din anii 337-361 cu chipul lui Constatinus. De asemenea, in anul
    1872, odata cu construirea drumului Toplita – Borsec, au fost
    descoperite monede si sarcofage romane. Aceste dovezi stau marturie
    ca romanii au cunoscut si folosit in scop terapeutic apele minerale
    naturale ale Borsecului.