BusinessMagazin

Tag: A

  • Privilegiul de a fi cosmopolit

    Exista oameni de afaceri in Romania care fac business, mountain biking, expeditii in India si studii postuniversitare la Londra. Toate pana la varsta de 40 de ani. Acestia sunt oamenii multidimensionali sau…. cosmopolitii din businessul romanesc.

    Un coleg de redactie al carui nume nu o sa il mentionez aici pentru a-l proteja de reactiile breslei asiguratorilor imi spunea cu umor, dar semiconspirativ, cum si-a intocmit polita de asigurare de viata: “Faceti sport?”, il intreba agentul de asigurare. “Nu chiar… doar ma catar pe munti din cand in cand”, raspunde viitorul norocos asigurat. “Aha, deci putem mentiona ca jucati sah”, a conchis agentul. Amuzant sau uimitor cum ar parea, incercarea omului de la asigurari de a ajusta, macar pe hartie, personalitatea colegului, pentru a-l face mai putin plurivalent si mai putin predispus la riscuri, deci mai profitabil pentru compania pe care o deservea, m-a facut sa ma gandesc de doua ori la dimensiunile umane si la cum sunt ele percepute de societate.
    Rezumam: pentru compania de asigurari trebuie sa fii un personaj tern, pentru angajator trebuie probabil sa fii cel mai competitiv, cel mai indraznet si inovativ, in timp ce pentru brokerul de la bursa este nevoie, probabil, sa iti renegi total aversiunea la risc. Familia te vrea devotat si constant. Pentru tine insuti, vrei sa calatoresti, sa citesti, sa fii liber sa iti pui ideile in aplicare. Cum s-ar numi, prin urmare, macar ipotetic, enigmaticul personaj care ar reusi toate acestea?
    Mi-a deslusit misterul povestea lui Dragos Tanase, directorul financiar al companiei de comunicatii UPC, care are o cifra de afaceri de aproape 200 de milioane de euro, cu care am incercat conceptul de shadow day si l-am insotit pe parcursul unei intregi zile de lucru. Finantistul de la UPC a fost in meeting-uri, a dat directii si s-a gandit la strategii de business, dar a vorbit continuu si despre marea lui pasiune, fotografia, sau despre locuri exotice in care vrea sa schieze, precum Marocul sau Cipru. Intrebat, la sfarsitul zilei, care ii sunt visele, Dragos Tanase a spus ca orice om trebuie sa aiba mai multe dimensiuni si el isi doreste sa fie un lider de business.
    Si exemplul Rucsandrei Hurezeanu, care a intrat pe piata de dermatocosmetice cu un brand romanesc autentic, are un aer special. Fondatoarea Ivatherm, care a fost vizionara prin valorificarea apelor termale de la Herculane, si-a adus compania, intr-un an si jumatate, la o cifra de afaceri de 1 milion de euro si calatoreste mult intre Bucuresti, Paris si alte capitale europene. Are atitudine de Audrey Hepburn si un master in marketing farmaceutic la ?cole Superiore de Commerce din Paris.
    Evrika! Am gasit! Am hotarat sa imi denumesc omul “multidimensional” – mai simplu – cosmopolit. Si pentru ca TARGET a prezentat, vreme de aproape un an de la aparitie, oameni de afaceri care sunt cosmopoliti prin multe dimensiuni in afara de cea de business, ne-am hotarat sa scoatem in lumina reflectoarelor cei mai cosmopoliti dintre oamenii de business din Romania, barbati sau femei, antreprenori sau manageri, sofisticati prin stilul cu care au facut un business sau prin ideea inovatoare. Mai mult, TARGET va premia cei mai cosmopoliti oameni de afaceri din Romania, oameni care au avut privilegiul de a fi liberi, si-au urmat ideile si au demarat afaceri inedite sau au fost manageri desavarsiti in cadrul companiilor, au calatorit si au facut studii la institutii de prestigiu in strainatate. Cu alte cuvinte, oameni de afaceri reprezentativi, care au avut curajul sa ne spuna deschis ca in viata lor exista mai multe dimensiuni si ca fac cu placere schi off pist ori scuba diving, sau abia asteapta urmatorul safari, chiar cu riscul de a-si creste substantial prima politei de asigurare de viata.

  • A dezamagit investitorii

    John Browne, directorul companiei British Petroleum, va renunta la pozitia sa in cadrul gigantului petrolier cu 18 luni mai devreme decat era planificat. Browne a luat aceasta decizie pentru ca problemele companiei au dezamagit investitorii, dupa cum explica analistii din piata. BP a fost supusa la numeroase presiuni venite de pe piata energiei. Initial, Browne trebuia sa ocupe aceasta pozitie pana la sfarsitul lui 2008, cand implineste varsta obligatorie de pensionare de la BP, de 60 de ani. Cel mai recent eveniment care a afectat compania a fost in octombrie 2006, cand s-a descoperit ca BP era la curent cu problemele de la rafinaria din Texas, unde 15 persoane au fost ucise intr-o explozie in 2005, dar nu a facut nimic ca sa evite tragedia.De la inceputul lunii august, compania a pierdut mai mult de 30 de miliarde de euro din capitalizarea bursiera din cauza scaderii cotatiei titlurilor. Productia aferenta trimestrului patru din 2006 a BP a scazut cu 5%. John Browne este totusi considerat responsabil pentru transformarea BP intr-un jucator global si este printre primii lideri din energie care a luat in serios problemele de mediu. In timpul activitatii sale, profiturile BP, care are sediul la Londra, au crescut de 5 ori.

  • Cum a ramas Ask fara Jeeves

    In fata biroului lui Jim Lanzone se afla replica unui personaj care seamana foarte mult cu Han Solo din “Star Wars”, inghetat in grafit. Si totusi, la o privire mai atenta, corpul inghetat este al unui alt personaj fictiv: Jeeves, majordomul britanic, cunoscut mai mult pe Internet ca fiind mascota motorului de cautare Ask Jeeves.Pentru Lanzone, director executiv in cadrul Ask.com, statuia este un mod foarte bun de a-si aminti ce a fost inainte compania de cautare pe Internet pe care o conduce.Ask Jeeves a fost achizitionat in martie 2005 de catre InterActiveCorp (IAC), companie condusa de Barry Diller, cu aproape 2 miliarde de dolari. Un an mai tarziu, IAC a renuntat la Jeeves si a redenumit motorul de cautare Ask.com. “Reputatia Ask Jeeves era destul de saraca”, a explicat Lanzone.Astazi Lanzone, care a fost numit in functia de director executiv in luna aprilie, poate spune ca eforturile de a schimba reputatia motorului de cautare au inceput sa dea roade.Ca si celelalte mari companii de cautare pe Internet, Ask vrea sa castige teren in fata Google, care detine suprematia in cautare si publicitate online.Dupa ce a pierdut un contract de distributie cu Dell Computer anul trecut, Ask a inceput sa piarda si din cota de piata, in favoarea altor motoare de cautare. Dar Lanzone sustine ca in ultimele patru luni, Ask a castigat in mod constant teren, pentru a ajunge pe locul patru in top – in conditiile in care alte mari motoare de cautare au inregistrat cresteri fluctuante ale cotelor de piata.Cautare prin oraseAsk.com a lansat AskCity, un serviciu care asociaza harti ale oraselor cu informatii despre afacerile locale, restaurante, concerte si filme.Aceste asa-numite “cautari localizate” reprezinta deja 10% din totalul cautarilor efectuate pe Internet si se estimeaza ca vor creste mai repede decat alte tipuri de cautari. Mai mult, acest tip de cautare reprezinta un mod prin care vor fi atrase investitii de zeci de miliarde de dolari, intrucat exista foarte multe companii de mici dimensiuni care nu au investit inca in publicitatea online si care reprezinta potentiali clienti pentru site-urile de cautare localizata.Parerile analistilor cu privire la noul serviciu sunt pozitive, iar Lanzone spune ca AskCity, care foloseste foarte multe informatii de la alte afaceri IAC, precum Citysearch si Ticketmaster, este exact tipul de serviciu care contribuie la dezvoltarea unui motor de cautare de calitate. “In acest moment, ne concentram aproape complet pe imbunatatirea experientei utilizatorilor”, a spus Lanzone. “Acesta este produsul de care suntem cei mai mandri pana acum. Va avea un impact foarte mare asupra utilizatorilor care cauta pe Ask.”Pe de alta parte, Diller considera ca AskCity este un bun exemplu al rolului pe care il are Ask, de a concentra afacerile disparate detinute de IAC. AskCity este “un serviciu bun care depinde insa de informatii furnizate de toate celelalte site-uri IAC, aceasta fiind ratiunea pentru care exista compania in sine”, a spus Diller, adaugand ca, in timp, si alte afaceri IAC, printre care se numara HSN, LendingTree.com, Evite, Match.com, vor fi integrate in Ask.Cu 25% mai multe cautariIn octombrie, cota de piata a Ask a fost de 5,8% din totalul cautarilor efectuate in Statele Unite, depasind astfel AOL si clasandu-se pe locul patru in topul celor mai populare motoare de cautare, conform companiei de cercetare a pietei comScore Media Metrix. Spre comparatie, Google a reprezentat 45,5% din totalul cautarilor online, Yahoo! 28,2%, iar Microsoft 11,7%.Datele NetRatings, care monitorizeaza numai cautarile efectuate pe Ask.com, si nu pe celelalte site-uri din reteaua Ask, arata ca numarul de cautari efectuate pe Ask a crescut cu 25% in luna octombrie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, aceasta fiind cea mai mare rata de crestere inregistrata de marile motoare de cautare, dupa Yahoo!.Schimbarile pozitive ale Ask au inceput insa cu mult inainte ca Diller sa achizitioneze compania. Dupa crahul dotcom, actiunile Ask Jeeves au scazut sub un dolar per actiune, iar compania a fost la un pas de a se inchide. Numai ca in 2001, Ask a dat semne de revenire, in momentul in care a cheltuit aproximativ 4 milioane de dolari pentru a achizitiona Teoma Technologies, o companie de mici dimensiuni din New Jersey care a dezvoltat o tehnologie revolutionara de cautare pe Internet. Un an mai tarziu, Ask Jeeves a incheiat un acord cu Google, pentru a afisa reclame publicitare in dreapta rezultatelor cautarilor efectuate pe Ask Jeeves.Majoritatea marilor motoare de cautare organizeaza rezultatele returnate in urma unei cautari in functie de numarul de link-uri pe care un site le primeste de la alte site-uri. Insa aplicatia software dezvoltata de Teoma returneaza site-urile cu rezultate in functie de continut si dupa aceea le alege pe cele mai populare din categoria respectiva.Aceasta abordare, cunoscuta sub numele de Expert Rank, ii permite motorului de cautare Ask sa caute mai eficient site-uri de specialitate care sunt mai relevante pe un anumit subiect, chiar daca acestea nu se numara printre cele mai populare site-uri.De asemenea, Ask s-a diferentiat de celelalte motoare de cautare prin faptul ca le ofera utilizatorilor un preview al site-urilor care apar in lista de rezultate la o cautare si le permite acestora sa reduca sau sa extinda numarul de rezultate dupa anumite criterii. Spre exemplu, in cazul unei cautari dupa cuvintele cheie “California and wine”, va aparea un set de optiuni in dreptul rezultatelor returnate, prin care utilizatorul poate alege sa se concentreze pe anumite rezultate, cum ar fi “California wineries”, “California wine ratings” sau “California wine prices”. Pe de alta parte, cautarea poate fi extinsa astfel incat, pe langa vinuri din California, printre rezultate sa fie incluse si mancaruri din regiune.Mai intrebam pe Ask?Ask nu le mai permite utilizatorilor sa puna intrebari pe Ask Jeeves, optiune disponibila la inceput, care insa functiona numai pentru un numar limitat de intrebari specifice la care motorul de cautare putea furniza raspuns.Dar progresele constante ale Ask au atras atentia analistilor din piata, criticilor si chiar si competitorilor. “S-au angrenat in foarte multe activitati interesante”, este de parere Marissa Mayer, vicepresedinte pe divizia de cautare online a Google. Aceeasi atentie a atras-o si AskCity. “In ansamblu, este un produs impresionant”, considera Greg Sterling, fondatorul companiei de cercetare Market Intelligence. Sterling este de parere ca AskCity se poate compara in mod favorabil cu servicii similare de cautare localizata, oferite de Google, Yahoo! si Microsoft.Asa cum spuneam, AskCity preia o mare parte din continut de la alte companii, inclusiv de la anumite companii care apartin IAC, pe care le combina intr-un singur site. Daca efectuati o cautare pe acest serviciu dupa un restaurant cu specific francez din San Francisco, spre exemplu, veti primi drept rezultat o lista cu restaurantele care se incadreaza in cautare, in dreptul careia este afisata si o harta unde sunt marcate respectivele locatii. In plus, aveti posibilitatea sa restrangeti aria de cautare pe anumite cartiere sau sa cautati si restaurante cu specific culinar diferit. Drept alternativa, puteti sa cititi ce spun criticii despre un anumit restaurant prin intermediul serviciului Citysearch sau puteti face rezervari prin serviciul numit OpenTable.Dupa masa, puteti merge si la un film sau la un eveniment monden. Serviciul va permite sa efectuati o cautare in subsidiar dupa salile de cinema, concertele sau evenimentele care se petrec in apropierea restaurantului pe care il alegeti. Iar pe Ticketmaster sau TicketWeb aveti posibilitatea sa rezervati biletele necesare. AskCity va furniza in plus indicatii cu privire la modul in care puteti ajunge de la restaurant la cinematograf sau la concert, indiferent daca sunteti pe jos si trebuie sa luati autobuzul sau sunteti cu masina.Daca programul include un numar mai mare de persoane, utilizatorul care alege locatiile si face rezervarile are posibilitatea sa trimita harta si celorlalte persoane prin e-mail. Spre exemplu, daca vreti sa va intalniti cu prietenii intr-un anumit loc, este suficient sa marcati punctul de intalnire pe harta cu un X si sa o trimiteti prin e-mail persoanelor care nu sunt familiarizate cu zona. O alta posibilitate ar fi sa efectuati o cautare dupa cluburile din apropierea casei unde locuiti si apoi sa vedeti care este programul la fiecare dintre acestea.Concurenta AskDaca alte servicii similare de cautare localizata afiseaza separat lista cu evenimente, harta si celelalte servicii, AskCity a gasit o metoda prin care “acestea sunt integrate intr-o interfata comuna, pe aceeasi pagina web”, a spus Jeetil Patel, analist in cadrul companiei Deutsche Bank. “Ask a fost dintotdeauna un motor de cautare bun din punctul de vedere al rezultatelor returnate in urma cautarilor, iar in cazul AskCity este la fel, aceasta fiind strategia companiei de a atrage un numar cat mai mare de utilizatori.”Lanzone este optimist – poate chiar prea optimist – in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Intotdeauna este loc de competitie pe piata. Cu alte cuvinte, Google se poate lovi de concurenta serioasa, asa cum a fost si in cazul Coca-Cola cu Pepsi”, a spus Lanzone.Numai ca, cel putin pentru viitorul apropiat, Pepsi este asociat cu Yahoo!, avand in vedere ca Ask este pe locul al patrulea pe piata motoarelor de cautare, in conditiile in care sunt luate in considerare nu doar cautarile de la Ask.com, dar si cele de pe alte site-uri, precum MyWay sau iWon, care au devenit parte din reteaua Ask in momentul in care compania a achizitionat Interactive Search Holding in 2004.Lanzone considera ca mai exista o metoda prin care Ask sa devina o afacere profitabila. Parteneriatul cu Google, care aduce companiei aproximativ 60% din veniturile din publicitate se va incheia anul viitor, insa, dat fiind faptul ca Google a platit sume foarte mari de bani pentru a putea furniza reclame pe site-uri precum MySpace sau AOL, la fel se poate intampla si cu Ask, care ar trebui sa fie deja intr-o pozitie favorabila unei astfel de negocieri, a spus Lanzone. “Cand se incheie contractul, trebuie sa ne orientam catre situatia cea mai favorabila noua”, a conchis el. Un motor de cautare secundarAnalistii sunt insa mai rezervati in ceea ce priveste perspectivele Ask. “Din punctul meu de vedere, Ask este considerat de catre utilizatori un motor de cautare secundar”, crede Safa Rashtchy, analist in cadrul Piper Jaffray & Co. Rastchy considera ca este suficient ca Ask sa gaseasca o metoda prin care sa creasca frecventa cu care utilizatorii existenti sa utilizeze motorul de cautare. “Cautarea pe Internet este o piata foarte mare”, a spus Rastchy. “Pentru Ask, cresterea numarului de cautari pe site-ul lor ar putea duce la o crestere semnificativa a profiturilor.”Copyright The New York Times Traducerea si adaptarea de Maia Barbulescu

  • Meseria de a te juca

    Energia e pe terminate. Din dreapta apare un inamic care trage. Brusc se face liniste si peisajul se schimba. Apa cat vezi cu ochii. Dar gata cu luptele virtuale, e timpul pentru business in real life. Michael Allardin (35 de ani), director general la Best Distribution, lasa controller-ul din mana si revine din lumea Warcraft in biroul sau din vestul Bucurestiului. Urmeaza un meeting cu un client important.Sunt oameni de succes, cu un program incarcat cu sedinte si intalniri de afaceri. Au putin timp liber, dar si-l folosesc intr-un mod “util”, spun ei. Inventeaza strategii de aparare si de atac. Risca totul fara teama de a pierde cu adevarat ceea ce au dobandit in lupta cu “inamicul”. Asta pentru ca, in timpul liber, Michael Allardin, directorul diviziei de jocuri a Best Distribution din cadrul grupului RTC, Doru Raduta (26), fondatorul companiei TNT Games, si Alexandru Petroae (27), seful retailerului de vin Depozitul De Vinuri, sunt impatimiti ai jocurilor, fie ca se joaca pe consola sau pe PC. Noul trend in materie de jocuri il reprezinta, in momentul de fata, jocurile online. Printre acestea, “Guild Wars”, un joc care a vandut 3 milioane de exemplare in Europa, este unul dintre cele mai bine vandute si pe piata din Romania. Dar jocul preferat de romani ramane “World of Warcraft”, care a inregistrat vanzari de 10.000 de unitati in sase luni de zile, in Romania. “Fifa 2007” se afla pe locul al doilea cu vanzari de 3.000 de unitati. “In momentul acesta, in Romania, sunt foarte multi jucatori pasionati, dar ceea ce este important la jocurile online este ca targetul de varsta s-a schimbat foarte mult. Vorbim deja de o clientela mai matura, cu varsta cuprinsa intre 35-40 de ani, pastrand totusi segmentul de jucatori cu varste cuprinse intre 12-18 ani”, explica Raduta.Allardin si Raduta considera ca piata locala a jocurilor este foarte interesanta si are potential. “Romania este o piata superinteresanta. Nu este foarte dezvoltata, valoarea anuala a pietei fiind de numai 5-6 milioane de euro, in conditiile in care numai in Anglia piata jocurilor are o valoare de 5-6 miliarde de euro. Dar este o piata care inregistreaza o crestere de 20-30% pe an si care incet, incet, devine mai structurata”, explica Allardin.Raduta are pasiunea pentru jocuri de la varsta de 7 ani, cand a descoperit pentru prima data jocurile electronice. A lucrat o perioada de 3 ani la Best Distribution, pentru ca in 2004 sa-si deschida propria lui firma de distributie de jocuri. Iar acum, la fel ca Allardin, are scuza perfecta pentru momentele in care isi ia o pauza de “joaca” – este in interes de serviciu. Allardin a descoperit jocul pe calculator tot in jurul varstei de 7 ani, cand unchiul sau i-a facut cadou un joc numit Pong (ping-pong virtual). “Grafica jocului era foarte simpla, daca facem o comparatie cu jocurile de acum, dar imi placea foarte mult. Eram innebunit dupa acel joc”, povesteste Allardin. “In viata reala experimentele se fac pe bani”In ceea ce-l priveste pe Alexandru Petroae, lucrurile au stat putin altfel. A inceput sa se joace in timpul facultatii “pentru a-si mai omori timpul si a se relaxa”. A jucat foarte mult “World of Warcraft” si “Age of Empire”, doua jocuri de strategie foarte populare, si marturiseste ca nu ii plac shooterele. Petroae este convins ca aceste jocuri de strategie l-au ajutat si in business-ul pe care il conduce, pentru ca, in joc, poate experimenta strategii pe care nu are curajul sau nu poate sa le testeze in viata reala. “Mai ales ca in viata reala experimentele se fac pe bani”, conchide acesta. Nici unul dintre cei trei manageri nu se joaca in fiecare zi dar toti spun ca pot avea momente in care se lasa prinsi de jocuri cateva ore bune. “Nu joc zilnic dar am momente de nebunie cand pot sa stau 5-6 ore la un joc”, spune Allardin. “Joc foarte mult noaptea, cand am probleme cu somnul, dar de obicei incerc sa nu joc mai mult de doua ore”, spune Petroae. Shootere sau jocuri de strategie?Raduta este pasionat de jocurile cu curse de masini si shootere. Allardin, in schimb, prefera jocurile istorice sau cele facute dupa filme, cum este “Scar Face”. Si se joaca foarte mult cu fiul sau de 5 ani, pentru ca nu vrea sa faca aceeasi greseala pe care parintii lui au facut-o cu el – sa ii interzica jocurile. “Daca ii interzici unui copil sa se joace, acesta se va juca mult mai mult decat este normal atunci cand va avea ocazia si poate pierde din vedere lucruri importante precum scoala”, spune Allardin. “In plus, ca parinte, cred ca e foarte bine sa te joci cu copilul tau pentru ca poti controla timpul alocat jocului, iar daca sunt jocuri violente esti langa el si poti sa-i explici ceea ce se intampla acolo. Plus ca sunt si multe jocuri non-violente din care copilul poate invata”, adauga acesta. Raduta si Allardin prefera jocurile pe consola. Raduta este fan Nintendo, iar Allardin prefera Sony. Si fiecare aduce argumente pentru alegerea facuta in ceea ce priveste brand-ul, excluzand totusi faptul ca fiecare este distribuitorul marcii preferate. Petroae chiar da o explicatie pentru faptul ca cei doi manageri prefera consolele pe care le comercializeaza companiile pe care le conduc. Acesta crede ca, in definitiv, este vorba de obisnuinta si face chiar o analogie cu masinile. “Cand iti alegi prima data o marca de masina si dupa un timp vrei sa o schimbi, de cele mai multe ori se intampla sa optezi pentru aceeasi marca dar un model mai nou sau mai performant. Si cred ca acelasi lucru se intampla si cu consolele”, spune Petroae. Alexandru Petroae nu are inca o consola si de cele mai multe ori se joaca pe PC. Intentioneaza sa-si cumpere una, dar nu stie inca ce model. Spune insa ca este o diferenta intre jocul pe consola si cel pe PC. “Este mult mai interesant si in plus sunt multe jocuri pe care nu le poti juca decat pe consola”, spune acesta.Tributari PC-uluiCei doi manageri spun ca in Romania nu exista propriu-zis o piata a consolelor de jocuri si un motiv pentru care romanii inca au ramas tributari jocului pe PC este si faptul ca pretul acestora este destul de ridicat pentru nivelul de trai al romanilor. In plus, acestea au taxe vamale foarte ridicate si ajung in Romania la preturi mult mai mari decat pretul la care sunt disponibile in alte tari europene. Dar odata cu intrarea in Uniunea Europeana, acest lucru se va schimba, iar gamerii romani vor putea achizitiona console la aceleasi preturi ca si in Uniunea Europeana. In plus, Allardin mai aduce un argument prin care sustine ca, la un moment dat, se va putea vorbi si de o piata locala a consolelor. “Atunci cand se lanseaza un produs nou, un model nou de consola, pretul variantelor mai vechi scade si astfel devin accesibile si pentru cei care nu pot tine pasul, din punct de vedere material, cu tendintele in domeniu”. In plus, consumatorul roman evita sa investeasca 200 de euro intr-o consola, in conditiile in care, pentru a putea juca tot ceea ce este nou pe piata, el trebuie sa faca tot timpul update de memorie pentru computerul personal. Iar acesta ar putea fi inca un factor care ar putea contribui la dezvoltarea pietei locale a consolelor, pe masura ce mentalitatea de consum a utilizatorilor se va apropia de modelul pietelor vestice. Wii vine in decembrieCei care isi doresc o consola pot alege in momentul de fata intre Sony sau Nintendo, acestea fiind singurele console disponibile in Romania. Impatimitii Microsoft va trebui sa mearga in alte tari pentru consola Xbox. De ce a stat Microsoft departe de Romania? “Au considerat probabil ca nu este o piata interesanta, in acest moment”, este de parere Raduta. “Oricum cred ca daca cei de la Microsoft vor face aceasta miscare, le va fi destul de greu sa castige o cota importanta, pentru ca deja cele doua brand-uri de console care se gasesc si in Romania au pozitii importante pe piata”, explica Allardin. In plus Xbox 360 de la Microsoft, care a fost lansata in noiembrie anul trecut, are un pret substantial mai mare decat viitoarea consola Wii, de la Nintendo. “Microsoft joaca cea mai mare carte pe grafica, ceea ce necesita multe resurse hardware, mult timp de dezvoltare si de creatie. De aceea este o diferenta atat de mare de pret”, explica Raduta. “Pentru Nintendo, de exemplu, grafica nu este atat de importanta. Este important feeling-ul pe care il ai in jocul respectiv, distractia pe care o simti cand te joci”, adauga acesta. O problema cu care se confrunta piata de jocuri din Romania este gradul de piraterie crescut. Romanii inca nu au inteles de ce trebuie sa cumpere un joc original, si sa plateasca pentru el in jur de 30 de dolari, daca e un joc pentru PC, sau aproximativ 50 de dolari, daca este un joc pentru consola, spun retailerii. “Autoritatile din Romania se lupta cu aceasta problema dar mai este mult pana sa putem spune ca vanzarile de jocuri cu licenta le-au depasit pe cele contrafacute”, este de parere Allardin.In orice caz, “fanaticii” jocurilor au de ce sa se bucure, pentru ca mult mediatizata Wii de la Nintendo se va lansa si in Romania in acelasi timp cu celelalte tari europene. Adica pe 8 decembrie si va fi probabil disponibila la acelasi pret de circa 250 de euro. Pentru Play Station 3 data de lansare nu este cunoscuta cu certitudine deocamdata. PS3 va iesi pe piata in doua variante, una de 20 GB si alta de 60 GB, preturile cunoscute ale acestora fiind de 499 de euro, respectiv 599 de euro.Razboiul preturilorPotrivit presei internationale Sony a anuntat recent scaderea pretului pentru modelul de baza al PlayStation 3 cu 20%. A fost pentru prima data cand producatorul japonez de electronice a redus pretul consolelor inaintea lansarii sale. Reducerea pretului de achizitie situeaza noul PS3 in aceeasi zona cu pachetul format din Xbox 360 si player-ul HD DVD, pe care Microsoft a anuntat recent ca il va introduce. Consola Wii, care are in opinia analistilor priza la publicul neexperimentat in “ale jocurilor” multumita sistemului de control revolutionar si al pretului, este disponibil in Statele Unite de la jumatatea lunii noiembrie la pretul de 250 de dolari (200 de euro).

  • Easycall a batut palma cu GCS

    “Construieste si vinde!” Este o tendinta cunoscuta in Romania, unde multi tineri antreprenori construiesc companii pe care, mai apoi, le vand “la cheie” unor jucatori internationali importanti. EasyCall, cel mai mare call-center din Romania, fondat in 2002 de un fost angajat Connex si ajuns intre timp la 600 de angajati, a fost achizitionat de Computer Generated Solutions (CGS), companie americana de IT, valoarea tranzactiei ramanand necunoscuta.Call-center-ul, fondat de Vladimir Sterescu (31 de ani) si partenerii sai Sorin Cristescu (56 de ani) si Rusu Gheorghe (64 de ani), a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,8 milioane de euro si un profit de 50.000 de euro, potrivit Ministerului de Finante. La jumatatea lui 2006, call-center-ul a inregistrat afaceri de 1,7 milioane de euro, iar Sterescu, fost angajat al unui astfel de centru si actual director general al companiei, asteapta ca pana la sfarsitul anului EasyCall sa ajunga la afaceri de 3,4 milioane de euro. Pentru CGS este doar primul pas facut in Romania: o componenta foarte importanta a extinderii companiei in Romania este deschiderea in Bucuresti a unui centru de dezvoltare software, unde se estimeaza ca in urmatorii doi ani vor fi angajati aproximativ 300 de oameni. CGS are in plan si deschiderea unui al doilea call-center in urmatoarele 6 luni, in afara Bucurestiului, iar numarul total al angajatilor celor doua call-centere va creste cu 500-600 de oameni, potrivit lui Phil Friedman, presedinte si director executiv al GCS.In momentul de fata, in industria locala de contact-center lucreaza peste 5.000 de persoane, in 250 de astfel de companii, iar cererea pentru serviciile de contact-center inregistreaza o rata de crestere de 20% pe an.

  • O lume a barbatilor?

    Daca pana acum femeile au incercat sa fie cat mai masculine, generatiile urma-toare se vor intreba de ce nu pot barbatii sa semene mai mult cu femeile.The Economist este categoric: viitorul economiei este pe mainile femeilor. In tarile dezvoltate, fetele au rezultate mai bune la scoala decat baietii, mai multe femei obtin diplome universitare decat barbatii si cele mai multe posturi noi sunt ocupate de femei. Acestea sunt o parte din motivele care i-au indreptatit pe cei de la the Economist sa traga concluzia ca femeile reprezinta cel mai puternic motor de crestere economica globala. Din 1950 pana azi rata de angajare a barbatilor a scazut cu 12 procente, pana la 77%. Peste tot in schimb sunt angajate din ce in ce mai multe femei, insa acest lucru are la baza si o schimbare majora a tipurilor de joburi disponibile. Insa femeile devin din ce in ce mai importante in economia globala nu numai ca forta de munca dar si ca forta consumatoare, ca antreprenori sau manageri. In general femeile au fost responsabile de cumparaturi si cheltuieli administrative in casa, iar acum au din ce in ce mai multi bani de cheltuit. Cercetarile au aratat ca femeile sunt responsabile pentru aproximativ 80% din deciziile de cumparare – de la medicamente si case la mobilier si produse alimentare. Si daca dupa toate astea barbatii nu se simteau suficient de prost, cercetatorii au ajuns la concluzia ca femeile sunt si mai buni investitori decat ei. Un studiu realizat de Digital Look, un site financiar englezesc, a conchis ca femeile obtin in mod constant rezultate mai bune decat barbatii in investitii. Un alt studiu al investitorilor americani realizat de Merrill Lynch a incercat sa explice de ce femeile sunt mai pricepute la investitii, iar raspunsul lor a fost ca acestea sunt mai putin fluctuante, iar marele defect al barbatilor este acela ca mizeaza prea multi bani pe o singura idee riscanta.

  • A inceput vanatoarea

    Marii jucatori de pe piata IT au inceput recrutarile in masa. IBM Romania are aproape 500 de oameni care lucreaza in centrele sale de suport IT si are in plan sa mai angajeze pana la cateva mii de specialisti in celelalte asemenea unitati pe care le vor deschide pe viitor. De altfel, IBM este doar una din companiile IT care au intrat pe piata romaneasca si au recrutat masiv tineri romani. WirTek, o companie daneza de software, a angajat aproximativ 450 de softisti care vor dezvolta software-ul pentru tehnologiile wireless la reprezentanta sa din Cluj-Napoca. Lupta pentru softisti este stransa si atat firmele romanesti, cat si nume mari precum HP, Oracle, Siemens, Microsoft sau Adobe se intrec pentru a recruta din cei 5.000 de specialisti in programare care ies anual de pe bancile facultatilor de profil. Anul trecut numarul de romani care erau angajati in sectorul de software si servicii aferente ajunsese la 35.000, in conditiile in care un programator roman are un salariu mediu net de 500 de euro. Oficialii IBM Romania sustin ca potentialul de crestere al pietei locale de IT este inca enorm. Potrivit unei estimari realizate recent de grupul de analiza EITO (European Information Technology Observatory), valoarea pietei locale de IT va ajunge anul acesta pentru prima data la pragul de 1 mld. euro.

  • Omul care a eliberat Internetul

    Pentru aproape o mie de ani, Marele Zid Chinezesc a aparat imperiul Asiei de invazia straina. Astazi China comunista este acuzata ca a pus la punct un “Mare Firewall” pentru a cenzura libera exprimare online. Insa China si alte regimuri totalitare si-au gasit un adversar neasteptat in persoana unui tanar irlandez de 29 de ani. Ian Clarke a anuntat pentru prima oara proiectul Freenet in 1999. Pe atunci avea 22 de ani si era student la Edinburgh, in Scotia. Ideea sa era simpla, si asa a ramas de atunci. Freenet este un software de tip peer-to-peer (schimb de fisiere intre computere conectate la Internet, fara intermediul vreunui server central) care are drept unic scop facilitarea comunicarii libere in tarile unde regimul politic nu permite acest lucru.Proiectul lui Clarke este prezent pe Internet de atunci, insa niciodata nu a primit prea multa atentie din partea presei. De altfel, nici resursele de dezvoltare nu au fost foarte mari, avand in vedere potentialul scazut al Freenet de a se transforma intr-un business profitabil. Insa Clarke a primit recent o mare “gura de oxigen” – John Gilmore, un filantrop american si sustinator al drepturilor civile, a facut o donatie de 15.000 de dolari.Banii au picat foarte bine, spune fondatorul Freenet. “Inainte de aceasta donatie, primeam cam 2.300 de dolari pe luna, care de-abia ajungeau pentru a-l plati pe Matthew Tosseland, singurul nostru softist angajat full-time”, povesteste Clarke intr-un interviu acordat recent site-ului Slyck.com. In esenta, Freenet este un sistem de mari dimensiuni cu unicul scop de a stoca date digitale. Mecanismul de functionare este gandit special pentru a pastra anonimitatea oricui il foloseste. Cand un utilizator stocheaza un fisier in Freenet, primeste un cod pe post de “cheie”, care poate fi folosit pentru a regasi ulterior acel fisier. Cand acel utilizator sau altul tasteaza codul in sistem, Freenet ii “decodeaza” fisierul cu pricina. Spatiul de stocare nu este pe un singur computer sau intr-o singura locatie, ci este cumulat pe toate computerele care fac parte din retea. Fisierele sunt criptate si “taiate” in bucatele care sunt raspandite aleator pe diverse computere. Clarke spune ca, practic, este imposibil chiar pentru un utilizator sa afle exact ce informatii gazduieste pe propriul computer. Nici macar administratorii Freenet nu pot sti in detaliu ce informatii sunt prezente in retea si unde anume sunt localizate.Puncte slabeTocmai punctele tari ale Freenet il fac insa vulnerabil in fata criticilor. Sistemul este controversat datorita faptului ca anonimitatea totala a utilizatorilor sai permite transferul de date din domenii tabu – pornografie infantila sau comunicatii ale organizatiilor teroriste. Insa fondatorul Freenet spune ca numai in conditii de anonimitate totala se poate vorbi despre libertate de exprimare in adevaratul sens al sintagmei, precum si ca beneficiile programului pun in umbra posibilele efecte negative.Beneficiari sunt in primul rand cetatenii unor tari aflate sub regimuri autoritare, spune Clarke. In China, de pilda, autoritatile chineze cauta noi metode de a influenta opinia publica. Conform BBC, guvernul a angajat circa 50.000 de oameni care sa raspunda pe Internet la tot felul de intrebari adresate de internauti pe diverse forumuri sau sa monitorizeze site-urile si e-mail-urile. Bineinteles ca replicile inserate de ei in discutiile virtuale sunt favorabile Chinei. Acestia sunt oameni foarte bine pregatiti, cu o engleza impecabila si cu o cultura vasta pentru a putea astfel raspunde inteligent la intrebari, cu rolul de a influenta discutiile catre punctul de vedere guvernamental. Alte probleme ale Freenet mai sunt viteza sa de transfer foarte scazuta in comparatie cu alte programe de tip peer-to-peer (cel mai celebru soft de acest gen este Napster, transformat intre timp, in urma unor procese de copyright, in magazin digital de continut media legitim), precum si interfata sa greoaie.Ultima versiuneCu toate ca argumentul principal al fondatorilor este ca Freenet nu isi propune sa concureze cu nici un alt peer-to-peer pentru ca scopul sau este diferit, speculatii recente indica faptul ca cea mai noua versiune Freenet 0.7, aflata in teste, va fi mai rapida, mai scalabila (gandita pentru a permite cu usurinta dezvoltarea viitoare) si cu o interfata mai prietenoasa. O alta modificare ar putea fi, spun zvonurile, renuntarea la designul pe baza unei singure retele mondiale. In schimb, se va introduce un concept nou, mai multe retele anonime conectate intre ele – astfel utilizatorii isi vor putea configura propria retea, in care sa accepte numai persoane cunoscute si de incredere.FreenetAutor: Ian ClarkeUltima versiune stabila: 0.5 (mai 2006)Ultima versiune in teste: 0.7 (august 2006)Sistem de operare: Windows, Mac, LinuxSite: www.freenetproject.org Alternativa blogurilorIn China, una din ultimele natiuni cu regim comunist, cetatenii gasesc in bloguri un mod prin care se pot exprima mai liber. Conform unui studiu local, circa 24% din cei peste 120 de milioane de internauti chinezi citesc bloguri in mod constant.Pentru a se sustrage legilor care stau in spatele a ceea ce se numeste “marele firewall al Chinei”, bloggerii chinezi incearca sa distribuie jurnalele online pe mai multe servere din afara Chinei pentru ca guvernul sa nu le poata bloca. De altfel, serviciul Blogger al Google a fost blocat in mai multe randuri in China. Chiar daca multe bloguri respecta limitele impuse de autoritati, multi specialisti spun ca acestea reprezinta un canal de informare foarte apreciat de populatia chineza. Oamenii sunt de parere ca blogurile sunt mai de incredere, deoarece vin din partea prietenilor si a familiei. Informatiile sunt diferite fata de cele oficiale venite din media.

  • Semn de intensificare a concurentei

    Economisti sustin ca practica “mercenarilor de business” (manageri de top care se muta de la un competitor la altul) este un semn de intensificare a concurentei, in special pe pietele de retail. Pe aceste piete, atragerea de clienti s-a transformat intr-o lupta pe viata si pe moarte. Paradoxal, managerii au insa in contractele de munca celebra clauza “non-solicit”, care le interzice acestora, dupa ce au parasit compania, sa atraga clienti sau colegi la noul loc de munca, daca acesta este incompetitie cu angajatorul anterior.

  • A scrie si a muri

    “Voi fi totusi curand mort de-a binelea, in sfarsit. Poate ca luna viitoare. Atunci ar fi aprilie sau mai. … Voi fi neutru si inert. Imi va fi usor. Singurul lucru important e sa fiu atent la tresariri””. Tot ce mai poate face este sa priveasca atent, acut, obiectele care il inconjoara si sa scrie. Pe pragul dintre nebunie si singuratate, la limita dintre a fi personaj si a se crea ca personaj, micul rege retraieste si agonizeaza, isi asuma neputinta si isi provoaca moartea scriind. Ca o ultima asteptare, o ultima iluzie si, in acelasi timp, o simpla victorie. “”Malone moare”” este cartea despre a scrie si a muri ca acte primare ale existentei, intr-un stil care imbina umorul si sarcasmul cu poeticul si tragicul. Si sa nu uitam ca in 1969, Samuel Beckett a primit Premiul Nobel pentru literatura.Samuel Beckett, Malone moare (Editura EST, 2005)”