BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • Care va fi salariul minim în 2017? Cele trei variante luate în calcul de guvern

    Guvernul a discutat, luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit (CNT), cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor despre nivelul salariului minim în anul 2017 şi a stabilit noi negocieri, peste două săptămâni, cerându-le partenerilor sociali să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul viitor. 

    Concret, Executivul a propus trei variante de salariu minim, niciuna însă nefiind susţinută de sindicate. 

    Află aici care va fi salariul minim în 2017? Cele trei variante luate în calcul de guvern

  • Lidl aruncă mănuşa: A crescut masiv salariile angajaţilor! Ce salariu câştigă un angajat la Lidl

    Discounterul german, care are în România circa 4.000 de salariaţi, a majorat de la 1 oc­tom­brie sa­lariul minim în com­panie, astfel că ori­ce an­­gajat cu normă în­trea­gă, fie că lucrează în ma­ga­zine sau în de­pozit, câş­tigă cu 30% mai mult, su­mă ce inclu­de şi bo­nu­rile de masă.
     
    „Intenţionăm să dezvoltăm pa­che­tele salariale şi de beneficii în con­ti­nuare, acestea reprezentând o prio­ri­tate pe termen lung pentru noi. În con­se­cinţă, vom continua să investim în dez­voltarea personală şi profe­sio­nală a colegilor noştri (…)“, a declarat Frank Wagner, pre­şe­din­tele con­siliului de con­ducere al Lidl România.  

     

  • Un bucureştean, un oltean, un ardelean şi un moldovean se duc la un interviu de angajare. Ceea ce urmează pare rupt din filme

    De cele mai multe ori auzim vorbindu-se despre discrepanţele majore la salarii în funcţie de judeţul în care lucrează o persoană. În zonele cele mai dezvoltate ale economiei, precum Bucureştiul, un angajat poate mult peste alte regiuni mai sărace din ţari. 

    Ziarul Financiar a alcătuit un infografic cu salariile medii pe care le vor primi angajaţii care se angajează în fiecare judeţ în parte, iar rezultatele sunt surprinzătoare. 

    Un bucureştean, un oltean, un ardelean şi un moldovean se duc la un interviu de angajare. Ceea ce urmează pare rupt din filme

     

  • Un bucureştean, un oltean, un ardelean şi un moldovean se duc la un interviu de angajare. Ceea ce urmează pare rupt din filme

    De cele mai multe ori auzim vorbindu-se despre discrepanţele majore la salarii în funcţie de judeţul în care lucrează o persoană. În zonele cele mai dezvoltate ale economiei, precum Bucureştiul, un angajat poate mult peste alte regiuni mai sărace din ţari. 

    Ziarul Financiar a alcătuit un infografic cu salariile medii pe care le vor primi angajaţii care se angajează în fiecare judeţ în parte, iar rezultatele sunt surprinzătoare. 

    Un bucureştean, un oltean, un ardelean şi un moldovean se duc la un interviu de angajare. Ceea ce urmează pare rupt din filme

  • România are preţurile de consum la jumătate faţă de Occident, dar salariul minim este de şapte ori mai mic

    Preţurile de consum din România sunt similare celor din Polonia sau Ungaria şi la jumătate faţă de media UE, deşi salariile sunt rămase mult în urmă. Astfel, salariul minim în România este de doar 232 de euro, la jumătate faţă de Polonia şi de 6-7 ori mai mic decât în Occident, potrivit biroului de statistică european Eurostat. Datele evidenţiază încă o dată că puterea de cumpărare plasează România la coada Europei, alături de Bulgaria, scrie ZF.

    Cele două state au aderat la Uniunea Europeană împreună în 2007 şi de atunci s-au situat constant pe ultimele locuri din uniune atunci când a fost vorba de salarii sau putere de cumpărare. Da, şi preţurile sunt printre cele mai mici, însă salariile sunt mult rămase în urmă, arată datele Eurostat.

    În ceea ce priveşte nivelul preţurilor, acesta se referă la preţurile de consum în general, deci sunt cuprinse atât preţurile la alimente, haine, cosmetice, cât şi la electrocasnice, utilităţi, chirii şi transport. De altfel, în cazul unor categorii de produse precum hainele, cosmeticele, electronicele sau carburantul, preţurile de pe piaţa locală sunt de multe ori aliniate celor din Vest, în pofida diferenţelor salariale. Chiria şi utilităţile sunt însă cele care trag în jos media preţurilor din România, potrivit datelor ZF.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro,

  • Franţa adoptă noua lege a muncii, una dintre cele mai controversate din ultima perioadă: simplifică procedura de concediere şi creşte numărul de ore muncite cu salariul minim

     Legea a devenit oficială după ce a fost publicată în Monitorul de Stat marţi. Noua reglementare va permite business-urilor să crească numărul de ore muncite cu salariul minim, va plafona plăţile compensatorii şi va simplifca procedura de concediere pentru companii.

    Francois Hollande, preşedintele Franţei, care consideră legea necesară eforturilor sale de a reduce rata şomajului, a făcut apel la guvern să adopte legea prin ordonanţă de urgenţă cât pe cât de repede posibil.

    Controversele legate de lege au venit chiar şi din partea partidului său, ceea ce a dus ratingul preşedintelului la un minim record.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Indemnizaţia de creştere a copilului creşte la 1.063 de lei de mâine

    Noile norme de aplicare a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului (CICC) vor întra în vigoare la 1 iulie 2016, limita minimă a indemnizaţiei urmând să crească la 1.063 de lei, faţă de 600 de lei, cât este în prezent, anunţă Ministerul Muncii.

    Conform noilor norme de aplicare a CICC, aprobate în şedinţa de Guvern din data de 22 iunie 2016 prin Hotărârea nr 449/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr 473/24.06.2016, limita minimă a indemnizaţiei creşte la 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată (1.250 de lei), respectiv 1.063 de lei, faţă de 600 de lei, cât este în prezent.

    Limita maximă a indemnizaţiei este modificată, aceasta urmând să fie calculată la 85% din veniturile nete realizate. De asemenea, suma suplimentară pentru gemeni/multipleţi sau situaţii de suprapunere creşte la 85 % din salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Stimulentul de inserţie se stabileşte la 50% din indemnizaţia minimă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea

    Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.

    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.

    Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.

    Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.

    O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.

    Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.

  • O ţară a vrut să dea fiecărui cetăţean 2.500 de dolari pe lună, dar poporul a respins ideea

    Elveţienii au respins masiv, la referendumul de pe 5 iunie, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi, salariaţi sau şomeri, iniţiativă ce a stârnit dezbateri aprinse.

    Conform unui sondaj, 78% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat împotriva salariului minim de bază, în timp ce 66% au votat pentru revizuirea legislaţiei privind azilul, în sensul examinării mai rapide a cererilor de azil, într-un termen de cel mult 140 de zile.

    Un grup de parlamentari a propus iniţial garantarea unui venit minim de 2.500 de dolari pentru fiecare adult. Pe 5 iunie, în cantoane a avut loc un referendum pentru a decide dacă această propunere se va transforma în lege, iar majoritatea elveţienilor păreau a fi de acord.

    Cei care nu lucrează ar fi primit astfel lunar suma de 2.500 de franci elveţieni (2.520 de dolari), iar cei care lucrează dar aveau venit mai mic ar fi urmat să primească doar diferenţa până la venitul minim.

    O altă particularitate a legii este că suma de 2.500 de franci trebuia să rămână în urma impozitării şi nu era, în niciun fel, condiţionată; astfel, în cazul celor care nu muncesc, banii oferiţi de stat ar fi fost direct scutiţi de taxe.

    Deşi pare o sumă considerabilă, 2.500 de franci elveţieni reprezintă puţin peste cea considerată a fi la limită sărăciei, respectiv 2.200 de franci elveţieni.

  • Creşterea salariului minim aduce 600 de milioane de euro net pentru consum

    Creş­terea salariului mi­nim de la 1.050 la 1.250 de lei brut înce­pând din această lună va ma­jora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de sa­lariaţi cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe ba­za informaţiilor de la Minis­terul Muncii.

    Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de eu­ro pe produse ne­alimentare şi 10 mld. euro pe carburanţi.

    Astfel, creşterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 mi­lioa­ne de salariaţi (că­rora le creşte suma primită „în mâ­nă“ de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de pro­du­se necesare pentru traiul zilnic.

    Deşi teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariaţi câştigă între 1 şi 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creş­te­re preconizată de 20% a salariului le va aduce un sala­riu net de 540 de lei lunar.

    Ministerul Muncii nu a explicat până ieri la ora închiderii ediţiei de ce rapor­tea­ză în statisticile sale 338.000 de salariaţi care câştigă mai puţin de 1.050 de lei salariul brut.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro