BusinessMagazin

Tag: restructurare

  • Premierul grec va forma joi un nou guvern. Agentiile de rating au incoltit decisiv Grecia

    Cu cateva ore inainte, presa elena relatase ca premierul si-a
    oferit demisia, in schimbul formarii unui guvern de uniune
    nationala care sa poata aproba si pune in aplicare programul dur de
    austeritate necesar pentru ca tara sa poata primi in continuare
    finantare externa.

    “Nici nu am apucat sa intram in discutii mai serioase si opozitia a
    si venit cu conditii pe care noi nu le putem accepta”, a declarat
    Papandreou, citat de Dow Jones, referindu-se la blocajul
    negocierilor dintre PASOK, partidul socialist de guvernamant condus
    de el, si partidele de opozitiede stanga si de dreapta, care se
    opun taierilor de cheltuieli si privatizarilor cerute de UE si
    FMI.

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (partidul Noua
    Democratie), a propus la randul sau formarea unui guvern de
    coalitie, sub conducerea unui nou premier acceptat de toate
    partidele, care sa renegocieze cu UE si FMI memorandumul de
    politici economice si fiscale.

    Criza politica de la Atena intervine in toiul seriei de decizii
    negative anuntate de agentiile de rating Moody’s si
    Standard&Poor’s, care au redus in ultimele zile ratingul
    suveran al Greciei si pe cel al bancilor grecesti si au avertizat
    ca vor face acelasi lucru cu bancile franceze, la ora actuala cele
    mai mari creditoare ale Greciei, cu 56,7 miliarde de dolari,
    conform Bancii Reglementelor Internationale.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile grecesti retrogradate de Standard&Poor’s, miercuri,
    sunt National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus
    Bank, toate prezente şi în România, al caror rating a fost redus de
    la B la CCC cu perspectivă negativă. Motivatia este legata de
    posibila scadere a accesului la lichiditate si de riscul unor
    retrageri de depozite de catre clientii greci, daca temuta
    restructurare a datoriei Greciei va avea loc.

    La randul sau, Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile bancilor
    franceze BNP Paribas, Credit Agricole si Societe Generale, in
    perspectiva unei posibile retrogradari, din cauza expunerii duble
    la problemele Greciei – ca detinatoare de obligatiuni elene si ca
    banci care opereaza pe piata greceasca.

    Expunerea BNP Paribas este de 5 mld. euro, a Societe Generale de
    2,5 mld. euro, in timp ce Credit Agricole are o expunere de 631
    mil. euro si este si proprietara Emporiki Bank, cu un portofoliu de
    credite de 24,1 miliarde de euro.

    Agentia de rating Fitch a pus paie pe foc si ea, echivaland cu
    incapacitatea de plata o eventuala initiativa pentru Grecia
    similara Initiativei de la Viena din 2009, in virtutea careia
    bancile occidentale au acceptat sa-si pastreze expunerea in statele
    din Europa de Est, prelungind scadentele datoriei pentru o parte
    dintre aceste guverne.

    La fel ca si celelalte doua agentii americane de rating, Fitch a
    avertizat ca va califica drept insolventa preschimbarea scadentelor
    actuale ale obligatiunilor grecesti cu unele mai indelungate, care
    sa-i dezavantajeze astfel pe creditori (solutia propusa de Germania
    pentru a da ragaz economiei elene sa se redreseze), chiar daca
    aceasta preschimbare ar fi acceptata de bunavoie de creditori. Un
    astfel de verdict inseamna implicit ca toate cele trei mari agentii
    de rating nu se vor opri pana nu vor decreta Grecia ca fiind in
    incapacitate de plata.

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Angajatii de la Interne: si dati afara, si fara bani

    Ei vor primi exact aceleasi ajutoare sociale ca orice angajat
    care isi pierde locul de munca. 10.000 de angajati din MAI vor fi
    disponibilizati in urmatoarele doua luni, inclusiv o mare parte din
    aparatul central, potrivit declaratiilor lui Igas in fata
    parlamentarilor din comisia de aparare.

    Angajatii MAI au fost anuntati la inceputul lunii ca norma de
    hrana pe iunie va fi redusa, din cauza bugetului insuficient al
    institutiei. Sindicalistii din politie ameninta cu proteste, dupa
    ce au fost anuntati printr-un document intocmit de Directia
    Financiara din cadrul MAI si semnat de ministrul Traian Igas le
    este redusa norma de hrana cu aproximativ 550 de lei, masura fiind
    motivata de lipsa fondurilor.

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Vacile sacre merg la macelar: ce inseamna management privat in companiile de stat

    (Grafic sus: Arieratele companiilor, miliarde de lei. Sursa:
    Consiliul Fiscal)

    “Pentru directorul intreprinderii, salariul de baza va fi
    limitat la cel al unui subsecretar de stat, iar cele ale
    directorilor din subordine, iar primele si beneficiile vor fi
    acordate la fel ca pentru majoritatea salariatilor. In situatia
    unei cresteri a arieratelor peste plafonul trimestrial, fondul
    lunar de salarii al directorilor (salariul de baza si primele si
    beneficiile regulate) va fi imediat redus cu cuantumul cresterii
    arieratelor, pana la 30% din fondul de salarii. La sfarsitul anului
    fiscal, directorul poate primi o prima de performanta de pana la
    100% numai daca au fost indeplinite tintele de reducere a
    costurilor si a arieratelor si de crestere a productivitatii.
    Acordarea nejustificata de prime de performanta este considerata
    infractiune.”

    N-am citat nici din ultima scrisoare de intentie a Guvernului
    catre FMI, ci din memorandumul de politici adresat FMI de Guvern in
    mai 2000. Fondul constata ca la sfarsitul lui decembrie 1999,
    salariile medii din cele trei mari companii de utilitati – CONEL,
    Petrom si Romgaz – erau de 2,2 ori mai mari decat media pe
    economie, in ciuda pierderilor si a arieratelor, iar salariile
    medii in cele mai mari zece regii autonome erau cu peste 60% peste
    media economiei.

    Si inca, din acelasi document de epoca: “Anumite progrese s-au
    facut in initierea lichidarii unor intreprinderi cu pierderi.
    Totusi, din cauza declinului economic si a lentorii procesului,
    pierderile generate de intreprinderile de stat au continuat sa
    creasca. Intentionam sa sporim eforturile de a reduce pierderile
    din sectorul public, printr-o combinatie de restructurari,
    privatizari si masuri de lichidare”. Pe atunci se propuneau spre
    privatizare societati ca Sidex, Tractorul, Tarom, Alro,
    Electroputere, Antibiotice, pe lista de potentiale lichidari
    figurau Clujana, Siderurgica, Roman, Nitramonia, Banca Agricola
    urma sa fie lichidata si ea daca nu-si gasea cumparator si urma sa
    fie scoasa la vanzare BCR, care producea atunci aproape o treime
    din pierderile sistemului bancar.

    La acestea aveau sa se adauge in scrisorile catre FMI, in toamna
    lui 2001, privatizarea celor doua Distrigazuri si a doua companii
    de distributie a energiei, pentru care Guvernul isi asuma ca termen
    sfarsitul lui 2002. Din 2002 apar si listele cu companii
    monitorizate pentru neplata datoriilor la buget si la utilitati: pe
    atunci erau 82, intre care Radet, Apaterm, Oltchim, Rafo,
    Nitramonia, COS Targoviste si mai multe societati locale de
    termoficare.


    Chinuitoarele amintiri despre anii ’90 sunt utile in primul rand
    pentru cei care se intreaba ce cauta FMI sa-i spuna Guvernului ce
    companii trebuie privatizate sau cum trebuie conduse societatile de
    stat. Anii ’90 si inceputul anilor 2000 au fost dominati de
    vesnicele liste ale FMI si ale Bancii Mondiale cu societati
    rau-platnice la buget si producatoare de pierderi: listele au
    disparut ulterior, o parte fiindca unele societati s-au privatizat,
    cealalta parte fiindca guvernul Tariceanu a rupt relatia cu FMI in
    2005, fiindca nu accepta un deficit bugetar mai mic de 1,5%, cerut
    de FMI tocmai din cauza deficitului cvasifiscal mare.

    Termenul de deficit cvasifiscal parand prea pasaresc, opinia
    publica a retinut doar ca Guvernul si-a afirmat suveranitatea
    rupand-o cu FMI si nu ca deficitul cu nume ciudat era exact acelasi
    lucru cu ceea ce ne spune azi presedintele Traian Basescu despre
    “companiile de stat ale caror pierderi le platesc toti romanii din
    buzunar”: arierate, adica ineficienta tradusa in bani neplatiti la
    buget si facturi neplatite la utilitati, dar acoperiti de stat pe
    seama celorlalti contribuabili, astfel incat efectul nu se vede in
    deficitul bugetar al momentului (desi cand Romania se va alinia in
    acest an la sistemul european de raportare contabila, cerut de
    Eurostat, se va vedea si aici), dar se perpetueaza ca povara
    structurala in economie.

    Revenirea in prim-plan a companiilor de stat cu probleme a fost
    deci logic anticipata de Jeffrey Franks inca de anul trecut, cand
    recomanda Guvernului ca dupa ce economia se stabilizeaza (adica
    dupa ce se incheie primul acord cu FMI, in primavara lui 2011) sa
    reinceapa rapid privatizarile si lichidarile si sa taie subventiile
    pentru zece companii monitorizate, cu datorii totale de 12 miliarde
    de euro, intre care CFR, Compania Nationala a Huilei,
    Termoelectrica si Compania de Autostrazi. Noutatea din noul acord
    cu Fondul, incheiat in martie, nu e deci cererea lui Franks ca
    Guvernul sa vina in sfarsit cu satarul peste vacile sacre ale
    economiei si nici cererea FMI ca statul sa inaspreasca legea ce
    impune obiective de performanta in functie de care sunt platiti
    sefii companiilor cu capital majoritar de stat (e vorba de OUG
    79/2008, la randul ei o actualizare a unei ordonante cu acelasi
    obiect din 2001; Guvernul a indeplinit aceasta obligatie la
    sfarsitul lunii aprilie).

    (Sursa: Consiliul Fiscal)

    Noutatile, introduse de Guvern in acord si sustinute de
    presedintele Basescu, sunt doua: ca societatile cu capital
    majoritar de stat pot fi considerate ineficiente si sa intre sub
    incidenta privatizarii macar partiale inclusiv daca fac profit, dar
    nivelul profitului e sub potentialul dorit de stat (Romgaz,
    Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica), respectiv ca
    inasprirea legii in privinta managerilor de companii de stat nu mai
    e considerata suficienta, astfel incat e nevoie de recrutarea de
    catre o firma specializata a unor manageri externi din mediul
    privat, feriti de presiuni politice, care sa preia incepand din
    2012 fraiele a 30-40 din cele mai mari companii de stat.

    “In functie de felul cum se structureaza contractul, ideea de
    management privat poate fi buna sau nu. Teoretic este o idee
    corecta si s-a vazut ca a dat roade in alte tari, de pilda la OTP
    din Ungaria sau CEZ din Cehia”, declara Matei Paun, managing
    partner al firmei de consultanta pentru fuziuni, achizitii si
    finantari BAC Investment. “Nu conteaza daca managerul e roman sau
    strain, ci modul cum va fi gandit contractul, pana la ce nivel de
    decizie se deleaga raspunderea si modul de remunerare si de
    recompensare”, spune el.

    Concret, va trebui sa se gaseasca o formula care sa echilibreze
    motivarea managerului pe durata contractului, ce poate merge pana
    la 5 ani – eventual prin actiuni sau optiuni de cumparare de
    actiuni – si interesele actionarului pe termen lung. “Intr-o astfel
    de formula, managerul nu poate avea deci interesul sa lichideze
    totul si sa arunce la fier vechi in numele unui castig imediat”,
    exemplifica Matei Paun. “Atentie, insa, nu de teorie e vorba, ci de
    rigurozitatea cu care se aplica principiul managementului apolitic;
    noi avem probleme de obicei sa aplicam corect idei bune”, mai spune
    consultantul. Ar exista deci, in practica, pericolul ca la sefia
    unor companii sa revina, de asta data prin contract dupa noua
    formula, unii dintre actualii manageri care le-au condus pana acum
    in folosul clientelei politice, pentru ca, desi recrutarea se va
    externaliza tot catre o firma independenta, tot statul, prin
    ministerele actionare, va fi cel ce va alege managerul dintre
    candidatii propusi.

    Cealalta solutie de fortare a eficientei, prin listarea la bursa
    a unor pachete de actiuni, poate avea ca rezultat aparitia unor
    actionari minoritari cu suficienta forta ca sa grabeasca
    restructurarea si sa se opuna unor decizii ale statului ce
    afecteaza profitul companiilor (in mediul privat, un exemplu extrem
    ar fi investitori puternici de portofoliu de talia lui Carl Icahn,
    cunoscut prin indarjirea de temut cu care cauta sa influenteze
    conducerea companiilor americane unde a cumparat actiuni, spre a
    mari profitul pentru actionari).

  • Garda Financiara si Vama nu se mai comaseaza cu ANAF, care va fi restructurata in teritoriu

    La inceputul lunii martie, un proiect de hotarare de Guvern
    arata ca Fiscul va fi reorganizat prin preluarea atributiilor
    Autoritatii Vamilor si Garzii Financiare si va functiona ca organ
    de specialitate al administratiei publice centrale. In urma
    restructurarii, numarul total de posturi trebuia sa scada cu
    aproape 5.000, la 29.100. “Proiectul de reorganizare a ANAF, aflat
    in procedura de avizare, nu mai cuprinde desfiintarea Garzii
    Financiare si a Vamii. Aceste doua institutii vor ramane in formula
    actuala. Guvernul a renuntat la idee, cel mai probabil pentru ca
    propunerea nu avea sustinerea intregii coalitii”, au spus sursele
    citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restructurarea datoriilor Greciei ar avea efecte catastrofale asupra bancilor si economiei elene

    “Potrivit analizelor noastre, restructurarea datoriilor ar avea
    ca rezultat falimentul unei marti parti din sistemul bancar al
    Greciei. De asemenea, economia ar fi ingenunchiata, cu efecte
    devastatoare la nivel social si asupra mentinerii democratiei in
    acest stat” , a declarat Smaghi pentru publicatia italiana Il Sole
    24 Ore. El a adaugat ca alte state trebuie sa evite sa impinga
    Grecia catre catastrofa. Guvernul elen va prezenta vineri noi
    masuri fiscale si de privatizare pentru a convinge investitorii ca
    poate respecta conditiile cerute de Uniunea Europana si de Fondul
    Monetar International in schimbul unui ajutor financiar si ca poate
    evita restructurarea datoriilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank elimina comisionul de restructurare la creditele pentru populatie

    CEC Bank practica doua metode de restructurare a creditului:
    modificarea scadentei/sumei de plata a ratelor de credit fara a se
    depasi durata initiala de acordare a creditului si modificarea
    scadentei/sumei de plata a ratelor de credit in sold cu depasirea
    duratei initiale de acordare a creditului. Pentru aplicarea
    solutiilor de restructurare, clientii trebuie sa faca dovada
    reducerii veniturilor fata de momentul contractarii
    creditelor.

    La prima metoda, avantajele sunt ca se poate acorda o perioada de
    gratie de pana la 12 luni, in care clientul poate plati numai
    dobanzile, si ca sumele restante inregistrate pot fi incluse in
    soldul creditului. La a doua, in plus, se poate modifica incadrarea
    creditului din punct de vedere al duratei de creditare (din termen
    mediu in termen lung, de pilda). Conditia de indeplinit pentru
    clientii care recurg la a doua metoda este insa ca acestia sa nu
    depaseasca, la finele duratei de creditare, varsta maxima prevazuta
    de reglementarile privind creditarea persoanelor fizice. In plus,
    nu se poate depasi durata maxima de creditare corespunzatoare
    produsului pentru care se solicita restructurare.

    De asemenea, CEC Bank precizeaza ca ofera persoanelor fizice care
    aveau credite in derulare la data de 21 iunie 2010, data cand a
    intrat in vigoare OUG 50, posibilitatea de a opta pentru o dobanda
    calculata dupa formula de calcul a dobanzii valabila anterior
    (dobanda de baza a bancii, Prime Rate + marja), in baza
    prevederilor Legii nr. 288/2010 pentru aprobarea OUG 50.

  • Jeffrey Franks: Preturile la gaze si energie nu vor creste curand, populatia saraca trebuie protejata

    “In urma procesului de liberalizare a preturilor, gospodariile
    bogate vor plati pretul real, restul urmand sa achite mai putin. Nu
    am definit inca cand va incepe pentru ca vrem sa lucram mai intai
    la definirea categoriilor de persoane vulnerabile si vrem sa le
    asiguram protectia”, a spus Franks.

    Cele mai dificile capitole ale noului acord cu FMI, care va incepe
    in mai, vor fi reformele in companiile de stat din domeniul
    energiei si al transporturilor. In absenta unor investitii masive
    in energie in anii urmatori, Romania nu va putea creste rapid,
    astfel incat va fi nevoie de mai multa participare privata, pentru
    ca statul nu are bani, afirma oficialul Fondului.

    Companiile energetice ineficiente trebuie eficientizate prin
    restructurare si cadrul de reglementare trebuie reformat, pentru a
    asigura concurenta si preturi realiste. Aceeasi situatie este si in
    domeniul transporturilor, unde companiile de stat sunt
    subcapitalizate, netehnologizate si nu fac fata concurentei, astfel
    incat trebuie restructurare si trebuie atras capital privat in
    completarea fondurilor de la UE.

    FMI estimeaza ca anul acesta Romania va avea o crestere a PIB de
    1,5%, pentru ca in 2012 sa ajunga pana la 4-4,5%.

    Detalii pe www.stirileprotv.ro.

  • FMI: Restructurarea datoriilor din zona euro va avea efecte negative imprevizibile

    “Cred ca aceasta abordare neortodoxa nu este o idee buna. Orice
    forma de restructurare a datoriilor are efecte care pot ameninta
    evolutia economiei. Dilema este de a cunoaste cine plateste aceasta
    restructurare. In statele dezvoltate, o mare parte a datoriei este
    detinuta de investitori interni. Se aseamana foarte mult cu un
    impozit”, a afirmat Cottarelli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro