BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Germania schimba legea ca sa poata angaja ingineri si medici imigranti pe salarii mai mici

    Pana in prezent, aminteste AP, strainii puteau obtine o slujba
    in Germania numai daca salariul era de peste 66.000 de euro anual
    sau daca firma angajatoare putea dovedi ca nu poate face rost de
    angajati calificati din Germania sau din tarile UE.

    Acum, in functie de aprobarea parlamentului, plafonul de salariu ar
    putea fi coborat la 40.000 de euro, iar in loc ca fiecare imigrant
    sa prezinte dovezi detaliate ca are oferta de munca, se va
    introduce un sistem de puncte care ii va imparti pe solicitantii de
    loc de munca in functie de calificare, varsta si stapanirea limbii
    germane. Tinerii cu calificari bune si care vorbesc nemteste vor
    avea automat prioritate la punctaj.

    Expertii apreciaza ca sistemul de invatamant german nu produce
    suficienti absolventi cu calificari corespunzatoare si ca piata
    muncii s-ar putea confrunta pana in 2025 cu un deficit de 6,5
    milioane de specialisti. Sindicatele afirma insa ca ar aparea mai
    multi nemti dispusi sa se pregateasca pentru slujbele respective
    daca ele ar fi platite mai bine.

    “N-avem nevoie de oameni fara calificare. Avem si asa treaba cu
    instruirea propriilor nostri oameni fara calificare”, a spus Ursula
    von der Leyen, ministrul muncii.

    Daca s-ar schimba legea, scrie agentia de presa DPA, atunci firmele
    care se plang de birocratie si ca nu-si pot gasi angajati mai
    ieftini ar rezolva problema deficitului de mana de lucru
    calificata, inclusiv din afara UE, la nivelul muncilor mai
    neatractive si mai prost platite unde este totusi nevoie de studii
    universitare.

    Planul de schimbare a legislatiei a fost criticat de sindicate, pe
    motiv ca nu face decat sa faciliteze importul de forta de munca
    inalt calificata pe care firmele sa capete dreptul s-o plateasca
    prost.

    Firmele germane au inceput deja sa recruteze angajati din Spania,
    tara cu cel mai mare somaj din UE si unde exista un excedent
    considerabil de specialisti, iar acum vor incepe sa exploreze si
    piata muncii din tarile din afara UE.

  • Club BM: Ce motive avem sa fim optimisti?

    INVITATII CLUB BM:
    EUGEN SCHWAB-CHESARU, MANAGING DIRECTOR AL PIERRE AUDOIN
    CONSULTANTS
    ANCA BIDIAN, CEO AL KIWI FINANCE
    GEORGE BUTUNOIU, MANAGING DIRECTOR AL GEORGE BUTUNOIU LTD
    ADRIAN CRIVII, PRESEDINTE AL DARIAN
    VALENTIN, ILIE, CEO AL COLDWELL BANKER
    BOGDAN POPESCU, HEAD OF STRATEGIC MANAGEMENT AL METRO CASH &
    CARRY ROMANIA
    MARIUS GHENEA, PRESEDINTE AL FIT DISTRIBUTION
    BOGDAN BELCIU, PARTENER AL PRICEWATERHOUSECOOPERS
    OLIVIU STOICA, CEO AL UNIQA


    BUSINESS MAGAZIN: Incercam sa deslusim daca cele cateva semnale
    care pot fi considerate optimiste, aparute in a doua jumatate a
    anului trecut, ne pot permite sa vorbim despre jumatatea plina a
    paharului. Asa este?

    ADRIAN CRIVII: Daca pana nu demult toata lumea spunea ca abia a
    inceput criza, eu spun acum ca suntem mai aproape de sfarsitul ei
    decat de inceput.

    ANCA BIDIAN: Eu eram optimista si in 2009 si acum sunt cu atat mai
    optimista. Faptul ca inca mai existam este un motiv de optimism.
    Eu, in general, sunt o persoana rationala si ma uit la solutii tot
    timpul. Nu cred ca vaitatul este o solutie si in ultimii doi ani de
    zile am auzit asta preponderent. Nu ne duce nicaieri. In definitiv,
    sunt niste conditii economice schimbate, intern si international.
    Trebuie sa luam datele problemei asa cum sunt si sa vedem ce
    solutii avem ca sa mergem mai departe. Oricum, ciclurile economice
    se schimba, ar trebui sa fim pregatiti sa prindem si alte crize.
    Nimeni nu mai are acum rabdare sa culeaga rezultatele la a doua
    generatie.

    MARIUS GHENEA: Romania pare usor deconectata de vitezele de
    evolutie si involutie ale altor piete. Dupa cativa ani in Uniunea
    Europeana, ne asteptam sa ne conectam mai bine.

    GEORGE BUTUNOIU: Lucrurile par acum putin mai bune prin prisma
    adaptarii. Poate ca ele nu s-au schimbat in mod fundamental in
    bine, dar le acceptam noi pentru ca ne-am adaptat la ele.

    MARIUS GHENEA: Nu stiu daca ne-am adaptat cu totii. Inca nu vedem
    decat varful aisbergului. Mai sunt foarte multe companii cu
    probleme pe care nu le-au previzionat si multe vor exploda acum, in
    primavara lui 2011.

    GEORGE BUTUNOIU: Dar sunt si multi care privesc acum piata cu mult
    mai multa detasare decat acum un an, pentru ca, pur si simplu, s-au
    adaptat.

    BOGDAN BELCIU: Daca vorbim de cifre, eu cred ca vedem un trend de
    stabilizare. Declinul s-a aplanat, exporturile continua sa creasca
    si chiar si scaderea consumului a ajuns la un oarecare echilibru.
    Probabil ca anul acesta va fi un an de tranzitie si trebuie sa
    speram la o crestere incepand cu anii urmatori. Dar semne bune
    sunt: productivitatea muncii creste, firmele incep sa devina mai
    responsabile.

    GEORGE BUTUNOIU: Pe termen lung, sunt mult mai multe efecte
    pozitive decat negative ale crizei.

    ADRIAN CRIVII: Efectul speculativ a disparut. Multe dintre
    companiile romanesti o sa dispara, iar companiile care raman sunt
    foarte puternice si serioase. Curatenia care se face in economie
    este binevenita. Cei care au depasit criza vor face din nou
    investitii importante si vom vedea povesti de succes, in special in
    zona industriei alimentare si a energiei.

    BUSINESS MAGAZIN: Tot optimismul nostru tine de un lucru
    fundamental – se misca banii?

    MARIUS GHENEA: Nu, nu se misca, iar aici avem si probleme
    structurale si conjucturale. Structural vorbind, gradul de
    economisire la gospodarii creste in continuare, ceea ce inseamna ca
    increderea oamenilor a ajuns la un nivel minim. Pe de alta parte,
    ca sa se miste banii ar trebui sa vorbim de creditare sub toate
    formele. Creditarea, la nivelul creditului de consum, este nu doar
    moarta, ci si anatemizata de la cele mai inalte foruri, ceea ce mi
    se pare o mare prostie, deoarece creditele sunt o sursa importanta
    de crestere. Sunt creditele pentru consum, creditele pentru
    investitii, din zona guvernamentala si mai sunt investitiile din
    zona guvernamentala. Cam astea sunt sursele de crestere si asa se
    misca banii. Iar pe partea asta se pare ca banii nu prea se misca –
    investitiile in infrastructura sunt la cifre absolut halucinante.
    Aproape nimic nu se investeste, nici in infrastructura rutiera,
    nici in infrastructura IT.

    ADRIAN CRIVII: Totusi, comprimarea unei economii merge pana la un
    anumit nivel, dupa care trebuie sa reinceapa cresterea.

    MARIUS GHENEA: Dar niciodata o scadere economica de aceasta
    amploare nu este urmata de o crestere pe un palier asemanator, dar
    trebuie sa fie alimentata de niste lucruri, cum ar fi finantarea,
    iar pentru asta noi nu avem resurse si disponibilitate
    imediata.

    ADRIAN CRIVII: Activele neutilizate din zona imobiliara au un
    potential latent teribil. Bancile nu cred ca se mai pot confrunta
    cu cantitatea asta de lichiditate. Ei pot fie sa-si retraga banii
    si sa-i duca pe alte piete sau sa inceapa creditarea. Inceputul
    creditarii va trebui sa fie legat de momentul in care vor incepe
    sa-si vanda creditele neperformante. Cred ca asa o sa se relanseze
    industria imobiliara.

    MARIUS GHENEA: Partea buna este ca acesti bani bagati in terenuri
    care nu valoreaza absolut nimic s-au dus la niste proprietari
    romani, care au facut ceva cu banii respectivi. Deci s-au dus catre
    un circuit economic, fie el si neterminat.

    BOGDAN POPESCU: Credeti ca nu se dau credite pentru ca nu sunt bani
    sau oamenii nu vor sa le ia sau bancile respective nu vor sa le dea
    pentru ca nimeni nu are incredere in nimeni?

    VALENTIN ILIE: Cifrele arata ca sub 20% in momentul de fata
    inseamna creditare pe imobiliar.

  • Mariana Gheorghe, Consiliul Investitorilor Straini: Urmarim in primul rand flexibilizarea pietei muncii

    Piata fortei de munca este unul dintre avantajele competitive
    ale Romaniei, iar CIS “va sustine in continuare principiile care sa
    asigure pastrarea acestui avantaj”, a spus Gheorghe.

    CIS a discutat cu reprezentantii Ministerului Muncii propuneri
    menite sa incurajeze angajarile si sa lase mai multa putere de
    decizie la nivelul companiilor, intre care promovarea contractelor
    temporare, adaptarea programului de munca la sezon si la volumul de
    lucru si eliminarea contractului colectiv de munca la nivel
    national. Aceste propuneri ar urma sa stea la baza modificarii
    Codului Muncii, dupa cum a recunoscut ministrul muncii, Ioan Botis,
    insa ele au starnit controverse puternice in randul sindicatelor,
    care au anuntat ca vor respinge orice schimbari in legislatie care
    afecteaza drepturile angajatilor si siguranta locului de
    munca.

    CIS afirma ca a prezentat propunerile de modificare a legislatiei
    muncii cu liderii partidelor politice si ai ministerelor, precum si
    cu case de avocatura, profesori si organizatii de investitori
    reprezentand mare parte din economia romaneasca. Toate propunerile
    respecta legislatia europeana si normele Organizatiei Mondiale a
    Muncii, sustin membrii CIS.

    “Toate companiile trec in prezent printr-o perioada de
    eficientizare. Interesul nostru este sa putem creste volumele de
    activitate, in conditiile in care onoram obligatiile catre buget si
    catre partneri si ne pastram forta de munca”, a declarat Shachar
    Shaine, membru in consiliul de conducere al CIS si coordonatorul
    echipei de lucru a Consiliului pe teme de legislatie a muncii.

    In opinia Consiliului, exista trei directii importante in care
    legislatia muncii are un rol fundamental: flexibilizarea
    angajarilor ar face posibila micsorarea economiei informale.
    Romania are 4,2 milioane de angajati cu forme legale si, potrivit
    unor studii recente, 1,6 milioane de persoane care lucreaza fara
    contract. Calculele CIS arata ca adoptarea unor reglementari mai
    flexibile ar putea duce la crearea a aproape 90.000 de locuri de
    munca pe termen scurt.

    CIS reprezinta peste 120 de companii din economia romaneasca, ale
    caror investitii cumulate inseamna doua treimi din totalul
    investitiilor straine totale din Romania. Cu o cifra de afaceri ce
    totalizeaza 36 miliarde de euro, companiile membre ale CIS
    reprezinta o treime din produsul intern brut al tarii.

    CE VOR INVESTITORII STRAINI

    1. Mai multa flexibilitate in stabilirea programelor de lucru si de
    odihna
    Spre exemplu: in industriile cu volum de activitate diferit in
    functie de sezon, ca de exemplu pentru producatorii de inghetata,
    unde pe timpul verii este nevoie de 60 de ore/saptamana, iar pe
    durata iernii este nevoie de numai 30 de ore/sapatmana.

    2. Incurajarea muncii in regim temporar
    Spre exemplu: Pe durata sezonului pentru care este nevoie de forta
    de munca suplimentara, angajarea acesteia sa poata fi facuta de
    catre compania respectiva – care plateste toate taxele – si nu prin
    outsourcing de personal.

    3. Criterii de performanta in evaluarea angajatilor
    Spre exemplu: un manager neprofesionist nu poate fi inlocuit, chiar
    daca activitatea acestuia nu corespunde cu fisa postului. Un agent
    de vanzari, cu vechime in compania respectiva, care nu isi
    viziteaza clientii in conditiile stabilite de companie (in
    consecinta, nu corespunde criteriilor de performanta interna) nu
    poate fi demis.

    4. Eliminarea obligativitatii contractului colectiv de munca la
    nivel national/ramura pentru companiile cu capital privat in care a
    fost semnat contract colectiv la nivelul companiei.
    Spre exemplu: acordarea primei de vacanta, prin contractul colectiv
    de munca la nivel national, atunci cand angajatorul inregistreaza
    pierderi, este o prevedere care afecteaza capacitatea companiilor
    de a se adapta la conditiile pietei.

  • Presedintele BERD: Guvernele est-europene au in proprietate parti prea mari din economie

    “Daca este facuta corect si transparent, privatizarea ramane un
    instrument important de atragere a investitiilor si de transformare
    a companiilor de stat in intreprinderi de succes, cu efecte
    durabile asupra economiei”, scrie Mirow, intr-un articol publicat
    de
    Financial Times    .

    Nu numai privatizarea ramane insa un proces neterminat pe ansamblul
    regiunii, ci si reforma institutiilor publice, renuntarea la
    barierele in calea comertului liber si lupta contra coruptiei,
    noteaza Mirow. Investitorii mentioneaza, de asemenea, ca principale
    obstacole in calea afacerilor lor birocratia fiscala excesiva,
    infrastructura slaba si lipsa mainii de lucru calificate.

    Pe masura ce iese din recesiune, Europa de Est este pe cale de a
    depasi din nou, ca ritm de crestere, economiile mai avansate din
    Vest si din SUA, insa regiunea ramane in urma altor zone cu
    economii emergente, precum Asia si America. Prognoza BERD de
    crestere economica pentru 29 de tari est-europene, Turcia, Rusia si
    fosta CSI este de 4,2% in acest an si 4,1% la anul. Potrivit unui
    recent sondaj in randul a 60 de economisti si citat de Thomas
    Mirow, zona euro ar urma sa creasca anul acesta cu 1,6% si in 2011
    cu 1,4%, in timp ce tot pentru 2011, economistii prevad o crestere
    de 2,4% pentru SUA, 8,7% pentru Asia si 5,6% pentru America
    Latina.

    Una dintre cheile pentru o redresare durabila este dezvoltarea
    pietelor locale de capital, care sa permita reducerea dependentei
    de sursele externe de finantare, asa cum a procedat Polonia, iar
    competitivitatea regiunii trebuie recladita, spre a face aceste
    tari atractive pentru investitii si a preveni o reintoarcere la
    deficitele mari de cont curent dinainte de criza, apreciaza seful
    BERD.

    Romania ar urma ca in acest an sa aiba o scadere a economiei de
    2%, iar la anul o crestere de 0,9%, a estimat BERD in raportul
    publicat in octombrie, care imbunatateste prognoza fata de cea din
    iulie, cand anticipa o scadere a PIB cu 3%. Inclusiv in aceste
    conditii, Romania ramane tara pentru care BERD anticipeaza cea mai
    proasta performanta pentru acest an pe ansamblul Europei Centrale
    si de Est, urmata de Croatia, cu o scadere economica de 1,5%
    (pentru care prognoza s-a inrautatit usor fata de iulie) si de
    Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de estimarea din iulie
    de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba crestere economica,
    in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu 3,3%.

    In privinta prognozelor pentru 2011, Romania ar urma sa aiba de
    departe cea mai firava crestere economica, in timp ce pentru toate
    celelalte tari, BERD prevede cresteri intre 1,7% (Ungaria) si 4%
    (Lituania).

  • De ce are nevoie Romania ca sa iasa din recesiune

    Croitoru a facut diferentierea intre rata de crestere potentiala
    pe termen lung, situata la circa 2,9% in prezent, fata de 5-6%
    inainte de criza, si cea pe termen scurt, care s-a redus la mai
    putin de 1%, avand in vedere ca structura economiei s-a schimbat,
    ca si conditiile de competitivitate de care are nevoie acum Romania
    pentru iesirea din recesiune si o crestere sanatoasa.

    Din acest punct de vedere, ideea ca Romania ar trebui sa ajunga la
    aceeasi structura a economiei ca UE este gresita, apreciaza
    consilierul guvernatorului BNR. Ponderea agriculturii in PIB este
    de 7%, fata de 1,7% in UE, a industriei de 26,4%, fata de 18,1% in
    UE, iar cea a serviciilor de 55,7%, fata de 73,9% in UE. “Nu
    foloseste la nimic sa incercam sa ajungem la aceeasi structura ca
    in Vest; aceasta este o idee a anilor ’70. Ceea ce e de dorit este
    specializarea, identificarea acelor domenii unde putem fi cel mai
    competitivi”, afirma Lucian Croitoru.

    In astfel de conditii, liberalizarea pietei muncii si reforma
    sistemului de pensii ar facilita mobilitatea si reocuparea fortei
    de munca din sectoarele care au cazut (constructii, industriile
    legate de consumul final intern) spre cele care au piata, sustine
    Croitoru, iar absorbtia mai buna a fondurilor europene ar suplini
    insuficienta fluxurilor de capital straine, care au disparut sau
    s-au reorientat spre alte zone mai rentabile de la inceputul crizei
    pana acum. “FMI s-a dovedit prea optimist, in prognozele de pana
    acum, cand a prevazut o reluare mai rapida a fluxurilor de capital
    catre Europa Centrala si de Est.”

    In opinia lui, estimarea de 1,6% pentru cresterea economica din
    2011 este realizabila, avand in vedere felul cum s-au comportat
    pana acum sectoarele cele mai eficiente. “Exporturile sunt un model
    pentru ce poate face sectorul privat atunci cand e lasat in pace”,
    spune economistul, dand ca exemplu faptul ca in 2009-2010 ponderea
    masinilor si a echipamentelor nu s-a redus in totalul exporturilor,
    ca si faptul ca exportatorii cauta sa descopere sau sa redescopere
    alte piete unde isi pot vinde produsele, acolo unde piata UE nu a
    mai fost sau nu mai este suficienta.

    Ceea ce trage insa in jos perspectiva de crestere, in afara de
    masurile de austeritate luate de Guvern, este increderea
    consumatorilor romani, care mentine redusa cererea interna (“suntem
    latini si avem tendinta sa exageram – daca inainte de criza eram
    prea optimisti, acum suntem cu mult mai pesimisti decat alte tari
    din Est si din UE in privinta redresarii economiei”). Redresarea
    economiei Romaniei este limitata si de perspectiva Uniunii
    Europene, pentru care Economist Intelligence Unit estimeaza ca pana
    in 2017 nu va fi posibila o crestere medie a PIB de peste 1,7%.

    Consilierul guvernatorului BNR nu situeaza printre posibilele
    motoare de crestere reluarea creditarii din partea bancilor. “Este
    o cauzalitate gresita aceea ca daca se reia creditarea, economia
    creste. Bancile sunt prin natura lor prociclice; este adevarata
    butada ca bancile iti dau umbrela atunci cand e soare si ti-o iau
    atunci cand ploua”, spune Croitoru, insistand ca reluarea
    creditarii nu poate sa apara decat dupa ce economia va fi iesit
    deja din recesiune.

    Avand in vedere toti acesti factori, momentul concret cand Romania
    va ajunge din nou la crestere economica este situat de Lucian
    Croitoru in a doua jumatate a lui 2011. “Se poate spune ca dupa o
    perioada de recesiune, economia are nevoie de circa trei ani ca
    sa-si revina”, a afirmat economistul, precizand ca reperele avute
    in vedere sunt celelalte doua episoade de recesiune din 1989
    incoace – cea din 1992-1993, cand economia a scazut cu 25%, si cea
    din 1997-1999, cand PIB a pierdut 14%.

    In ultimul Raport asupra inflatiei, BNR estimeaza ca rata de
    crestere potentiala a PIB va continua sa ramana pana in 2012 sub
    nivelul dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva
    fluxurile de investitii, consumul final, gradul de utilizare a
    capacitatilor de productie si populatia ocupata. PIB potential,
    folosit in calculele BNR pentru determinarea estimarilor de
    inflatie, inseamna nivelul PIB real care poate fi generat de o
    economie unde resursele (capacitatile de productie si forta de
    munca) sunt folosite la maximum fara a genera presiuni
    inflationiste.

  • Premiul Nobel pentru economie, acordat pentru cercetari privind somajul si piata muncii

    “De ce sunt atat de multi someri in conditiile in care exista un
    mare numar de posturi deschise? Cum poate politica economica sa
    afecteze ocuparea fortei de munca? Laureatii acestui an au
    dezvoltat o teorie care poate raspunde la aceste intrebari, iar
    teoria se aplica si altor piete in afara de piata muncii”, a
    motivat Academia Regala Suedeza de Stiinte.

    Spre deosebire de viziunea clasica, unde cererea si oferta se
    intalnesc imediat, fara costuri, iar preturile sunt determinate in
    asa fel incat cererea egaleaza oferta, in lumea reala apar
    frictiuni in procesul de cautare, ofertele de pret ale uneia din
    parti sunt considerate prea mari, fie ca e vorba de piata
    imobiliara sau de piata muncii, astfel incat apar dezechilibre care
    variaza in timp, exces de oferta sau exces de cerere. Peter A.
    Diamond a adus contributii la cercetarea fundamentala in domeniul
    “frictiunilor din pietele bazate pe cautare”, incepand din anii
    ’70, iar Dale T. Mortensen şi Christopher A. Pissarides le-au
    dezvoltat si le-au facut aplicabile la analiza pietei muncii.

    O piata bazata pe cautare unde nu exista reglementari nu produce
    rezultate eficiente, conchid cei trei laureati: utilizarea
    resurselor poate fi prea scazuta sau prea intensa, din cauza
    costurilor asociate cu cautarea si intalnirea intre cerere si
    oferta, astfel incat guvernele incearca sa gaseasca moduri de a
    influenta acest proces spre a obtine cel mai eficient rezultat. La
    ora actuala, afirma juriul Academiei, modelul
    Diamond-Mortensen-Pissarides (DMP) este cel mai folosit pentru
    analiza tendintelor somajului, a formarii salariilor si a
    costurilor asociate (care ar fi nivelul ideal pentru asigurarile de
    somaj, cum influenteaza costurile de angajare si concediere
    dificultatea gasirii unui loc de munca sau faptul ca o generozitate
    mai mare a beneficiilor de somaj determina un somaj mai mare si un
    timp mai indelungat de cautare a unui nou loc de munca).

    Peter A. Diamond este nascut in 1940 la New York si este profesor
    de economie la Massachusetts Institute of Technology. I-a fost
    profesor lui Ben Bernanke, actualul presedinte al Rezervei Federale
    a SUA. Lucrare relevanta: “A Search-Equilibrium Approach to the
    Micro Foundations of Macroeconomics” (1984, MIT Press).

    Dale T. Mortensen este nascut in 1939 la Enterprise, Oregon, si
    preda economie la Northwestern University din Evanston, Illinois.
    Lucrare relevanta: “Wage Dispersion: Why Are Similar Workers Paid
    Differently?” (2005, MIT Press).

    Christopher A. Pissarides, cu cetatenie britanica si cipriota, s-a
    nascut in 1948 la Nicosia si este profesor de economie la London
    School of Economics. Lucrare relevanta: “Equilibrium Unemployment
    Theory” (editia a doua, 2000, MIT Press).

  • FMI: Pietele muncii sunt intr-o stare infricosatoare

    “Costurile umane si sociale ale somajului sunt mai mari decat
    pierderea temporara a venitului”, mentioneaza FMI intr-un studiu
    care va fi prezentat la o conferinta organizata luni de Organizatia
    Internationala a Muncii (OIM). La aceasta conferinta, institutia
    financiara internationala va indemna guvernele sa extinda
    stimulentele fiscale si sa favorizeze crearea de locuri de
    munca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Multumirile lui Traian Basescu catre romanii care lucreaza in Vest agita spiritele in Anglia

    Comentariile lui Traian Basescu despre faptul ca romanii aleg sa
    plece la munca in Occident in loc sa fie o povara pentru bugetul
    statului roman “vor avea cu siguranta darul sa-i incurajeze si pe
    altii sa emigreze catre tari ca Marea Britanie, din moment ce
    insusi presedintele sustine dorinta poporului sau de a-si gasi de
    lucru peste granita”, comenteaza
    Daily Express    .

    Ziarul rezuma ideile din interviul acordat miercuri de
    presedinte la TVR astfel: beneficiile sociale in tarile occidentale
    sunt atat de mari, incat vesticii prefera sa stea in somaj decat sa
    lucreze, asa incat romanii preiau ei slujbele nedorite de
    localnici. Ca atare, Basescu le-a multumit concetatenilor lui care
    prefera sa emigreze decat sa apeleze la ajutorul statului
    roman.

    Daily Express mentioneaza ca Marea Britanie a devenit a doua
    destinatie preferata a migrantilor romani, dupa Germania, conform
    unui sondaj recent al site-ului de recrutare Tjobs.ro, specializat
    pe ofertele de munca in strainatate. Estimari oficiale sustin ca in
    jur de 100.000 de romani muncesc in Anglia, fata de 7.600
    inregistrati la recensamantul din 2001.

    Un purtator de cuvant al Ambasadei Romaniei din Londra a
    subliniat ca seful statului nu a mentionat Marea Britanie in
    interviul de miercuri de la TVR, precizeaza ziarul, notand insa ca
    reducerea cu 25% a salariilor pentru bugetarii romani a determinat
    deja un aflux suplimentar de medici si asistente care cauta de
    lucru in Anglia.

    BASESCU NE-A PUS IN FATA O OGLINDA

    Comentariile lui Basescu au aratat de ce tari ca Marea Britanie
    sunt un magnet pentru oameni din toata lumea, dar si de ce trebuie
    facuta urgent o reforma a sistemului britanic de asistenta sociala,
    care actualmente incurajeaza nemunca britanicilor pe banii
    statului, in timp ce strainii le iau slujbele, sustine Daily
    Express. Iar pe de alta parte, sistemul britanic e la fel de
    generos si cu strainii: dupa 12 luni de sedere in insula,
    imigrantii au dreptul sa ceara ajutoare de somaj, sau pot cere
    alocatii pentru copii, chiar atunci cand copiii respectivi locuiesc
    in tarile de bastina ale imigrantilor.

    “Presedintele Basescu ne-a pus in fata o oglinda care ne arata
    ce inseamna statul nostru social, de ce nu exista suficiente
    stimulente pentru britanici ca sa munceasca in loc sa apeleze la
    protectia sociala si de ce atatia straini vin aici”, a declarat
    Fiona McEvoy, reprezentanta a Aliantei Contribuabililor, un grup de
    presiune care militeaza pentru scaderea fiscalitatii.

    Nigel Farage, europarlamentar al UKIP (Partidul Independentei
    Regatului Unit), partid cu o platforma prin excelenta eurosceptica
    si populista, a admis ca “nu-i putem invinovati pe romani pentru ca
    iau ceea ce pot lua de la noi, dar putem sa acuzam guvernul nostru
    ca a permis ca salariile britanicilor sa fie impinse in jos si ca
    slujbele sa fie oferite altora, dispusi sa munceasca pe bani
    putini”.

    Tabloidul
    Daily Star    , si mai aspru, titreaza “Seful statului roman le-a
    multumit compatriotilor ca revendica ajutor de somaj de la Anglia
    in loc sa-l ceara acasa la ei”, scriind ca zeci de mii de romani
    primesc bani de la contribuabilii britanici, avand dreptul la
    alocatii pentru copii, deduceri fiscale si suport pentru a-si gasi
    un acoperis de indata ce sosesc pe insula. Mai mult, atunci cand
    romanii insisi raman fara lucru acolo, primesc “plati generoase”,
    ajutor de somaj, conditia fiind doar sa fi stat timp de un an in
    Marea Britanie.

    Daily Star isi declara uimirea fata de un presedinte care nu
    doar ca le multumeste romanilor fiindca pleaca din tara si scutesc
    statul roman de-o plata, dar ii mai si acuza implicit pe
    occidentali ca ar fi lenesi si rasfatati si de aceea romanii se pot
    angaja in locul lor la muncile mai grele. “In tarile din Vest e mai
    comod pentru localnici sa stea in somaj decat sa faca munci
    manuale”, il citeaza Daily Star din memorie pe Traian Basescu.

    Tabloidul se refera si la concedierile a zeci de mii de bugetari
    prevazute pentru acest an in Romania, cu sugestia ca ele vor duce
    la un nou val de emigrare, suplimentar celor 2 milioane de romani
    care deja lucreaza in strainatate.

  • Sindicalişti: Oficialii FMI au spus că problema evaziunii fiscale pe piaţa muncii va fi o prioritate

    Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a
    declarat, luni, după discuţiile cu reprezentanţii FMI, că aceştia
    au împărtăşit opinia sindicatelor privind rezultatele slabe care
    vor fi obţinute în urma măsurilor luate de Guvern privind
    modificarea Codului Fiscal.

    “În privinţa evaziunii fiscale, FMI a împărtăşit aceeaşi idee cu
    noi că, în ciuda măsurilor, consecinţele vor fi «destul de
    subţiri»”, a declarat Costin.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Seitan: „Scoala romaneasca s-a rupt de piata muncii“

    “Exista un mare «gap» (gol – nr.r) intre ceea ce pregateste
    scoala romaneasca, dar si cea europeana si ceea ce se cere pe piata
    muncii (…) Scoala romaneasca s-a rupt de piata muncii”, a spus
    joi Seitan, cu ocazia unei dezbateri pe tema pietei fortei de
    munca. El a reamintit de cursurile de recalificare pentru cofetari
    si frizeri, organizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei
    de Munca (ANOFM) in urma cu cativa ani si care s-au dovedit un
    total esec: nici 10% dintre absolventi nu si-au gasit un loc de
    munca.

    Seitan il contrazice astfel pe Traian Basescu, care in vara
    anului trecut i-a cerut ministrului Educatiei de atunci sa adapteze
    programa scolara si la acele meserii criticate acum de ministrul
    Muncii. “Toate semnalele sunt: nu mai avem mecanici auto,
    tinichigii auto pregatiti in scoli. Nu mai avem licee agricole,
    s-au diminuat. Nu mai sunt licee de alimentatie, sa facem ospatari,
    sa facem ce ne trebuie”, a spus in iunie seful statului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info