Porsche şi Volkswagen au convenit în 2009 să fuzioneze, tranzacţia urmând să se încheie până la sfârşitul acestui an. Companiile au anunţat însă în februarie 2011 că fuziunea va fi întârziată de mai multe litigii cu investitorii şi de anchetele penale împotriva a doi foşti directori executivi ai companiei. Volkswagen a recunoscut joi seară că fuziunea cu Porsche nu poate fi finalizată în acest an, scenariu anticipat de analişti. “După părerea nostră, nu s-au schimbat prea multe. Cel mai bun sfat pentru VW şi Porsche ar fi să extindă actualul acord de fuziune, pentru a adăuga că tranzacţia se va încheia imediat ce riscurile juridice vor fi scăzut”, a arătat analistul Credit Suisse Arndt Ellinghorst.
Tag: fuziune
-
Eurobank şi Alpha Bank şi-au anunţat oficial fuziunea. Care sunt termenii acesteia
Noul grup va deveni cel mai mare din Grecia şi va avea poziţii de top în toate segmentele activităţii bancare din această ţară. Acţionarii principali, care au aprobat fuziunea, vor fi familia Costopoulos (Alpha), familia Latsis (Eurobank) şi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar (acţionar minoritar al Alpha).
Operaţiunea de fuziune se va face printr-un schimb de 7 acţiuni Eurobank pentru 5 acţiuni Alpha, conform comunicatului de fuziune. Noul grup va avea active combinate de 146 de miliarde de euro, venituri combinate, înainte de calcularea provizioanelor, de 2,6 miliarde de euro la nivelul anului 2010. În România, activele combinate ale noii instituţii se vor ridica la 30 de miliarde de lei (peste 7 mld. euro), plasând-o pe locul al treilea în topul băncilor în funcţie de active. Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de euro, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.
Consiliul de administraţie şi comitetul executiv vor fi prezidate de Yannis Costopoulos, reprezentantul familiei Costopoulos, iar echipa de management va fi condusă de cei doi CEO, Demetrios Mantzounis (Alpha Bank) şi Nicholas Nanopoulos (Eurobank).
“Noua bancă va contribui la reluarea creşterii economice în Grecia şi la conectivitatea ţării noastre cu pieţele vecine din Europa de Sud-Est”, a declarat Yannis Costopoulos. “Această fuziune este un pas decisiv în consolidarea economiei în sectorul privat, la un moment de răscruce în istoria Greciei, demonstrând susţinerea continuă din partea investitorilor internaţionali de prim-rang. Sunt încântat să salut creşterea participării Paramount la noua bancă”, a adăugat Costopoulos, referindu-se la intenţia acţionarului din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank, de a cumpăra 20% din noua instituţie, investind 500 de milioane de euro.
Banca rezultată din fuziune va realiza sinergii brute de costuri de circa 650 de milioane de euro în fiecare dintre următorii trei ani şi va proceda la un efort de consolidare a bazei de capital cu circa 3,9 miliarde de euro, incluzând o majorare de capital care se va face cu participarea Paramount. Ca atare, noua bancă va avea o rată de adecvare a capitalului de rang I (Core Tier 1 Ratio, indicator relevant pentru capacitatea băncilor de a rezista la şocuri externe) de 14%, comparativ cu nivelul minim de 5% folosit în testul european de soliditate bancară din vară, pe care Eurobank l-a ratat.
Fuziunea va trebui să fie aprobată de adunările generale extraordinare ale acţionarilor celor două bănci, din noiembrie, urmând ca fuziunea juridică efectivă să aibă loc până la jumătatea lunii decembrie.
Consultanţii financiari ai celor două bănci au fost Citibank şi JP Morgan (pentru Alpha), respectiv Barclays Capital, Goldman Sachs International şi Rotschild (Eurobank).
În aşteptarea anunţului, notează publicaţia elenă Capital, bursa din Atena a crescut puternic, condusă de acţiunile sectorului bancar, în special de Hellenic Postbank, Piraeus Bank şi ATEBank, ale căror titluri au urcat cu peste 25%, având în vedere că înfiinţarea noii instituţii de credit funcţionează ca un precedent pentru alte fuziuni şi achiziţii care ar mai putea avea loc între băncile greceşti.
Presa elenă a dat ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.
-
Eurobank fuzionează cu Alpha Bank, creând cea mai mare bancă din Grecia
Alianţa celor două bănci va duce la crearea celei mai mari instituţii bancare din Grecia, cu active de 150 de miliarde de euro, peste 2.000 de sucursale şi depozite de circa 80 de miliarde de euro, afirmă Bloomberg.
Printre acţionarii importanţi ai noii instituţii va fi fondul de investiţii Paramount Services Holding Ltd. din Qatar, care deţine 4% din Alpha Bank şi care a anunţat că ar vrea să cumpere 20% din noua instituţie, investind circa 400-500 de milioane de euro.
Preşedintele noii bănci va fi Yannis Costopoulos, actualul preşedinte al Alpha Bank şi reprezentantul familiei Kostopoulos, care controlează banca. Giorgios Aronis, directorul general al Alpha responsabil de retail, a confirmat pentru presa elenă că fuziunea va fi aprobată luni dimineaţă.
În România, Eurobank deţine Bancpost, aflată pe locul al nouălea în sistem după valoarea activelor la jumătatea anului – 17 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 3,9% -, în timp ce Alpha Bank ocupă locul al optulea, cu active de 13 miliarde de lei, corespunzător unei cote de piaţă de 5,3%.
“Va fi o fuziune amicală, cu scopul de a crea un cap de pod bancar în Grecia şi sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari 25 de bănci din zona euro”, a declarat o sursă citată de Dow Jones. După fuziune, instituţia va proceda la o majorare substanţială de capital, a precizat o altă sursă.
Oficialii europeni, greci şi cei ai FMI presează de mai bine de un an băncile greceşti să găsească formule de fuziuni şi achiziţii care să le consolideze capitalul, iar până acum au fost anunţate pe rând diverse scheme posibile de fuziuni şi alianţe, pe rând date ca sigure şi apoi respinse explicit sau abandonate.
În condiţiile în care băncile sunt dependente de finanţarea de la Banca Centrală Europeană, baza de depozite a scăzut din cauza crizei datoriilor greceşti, iar Eurobank şi ATE Bank au ratat testul european de soliditate financiară din vară, alianţele între bănci au revenit însă acum în prim-plan ca soluţie pentru sectorul bancar elen. Eurobank are o expunere de 8,7 miliarde de euro pe obligaţiunile guvernamentale greceşti, iar Alpha de 5,5 miliarde de euro.
Vezi aici ce măsuri vor lua cele două bănci greceşti care au ratat testul de stres.
În ultima săptămână, acţiunile Eurobank şi Alpha au scăzut cu 22%, respectiv 26%, astfel încât capitalizarea lor de piaţă combinată a ajuns la 2 miliarde de euro, conform Bloomberg, de la circa 23 de miliarde la finele lui 2007. Cele două bănci datorau Băncii Centrale Europene 103,3 miliarde de euro în iunie, faţă de 97,5 miliarde în luna mai.
Eurobank urmează să-şi anunţe luni rezultatele financiare, iar Alpha Bank cu câteva zile mai târziu.
Deutsche Bank a redus deja preţul-ţintă pentru şase bănci greceşti, conform unui raport recent citat de publicaţia elenă Capital – de la 3,7 la 2,4 euro pe acţiune pentru Alpha, de la 4,1 la 2,7 euro pe acţiune pentru Eurobank, de la 1,1 la 0,7 pentru Piraeus, de la 2,8 la 1,4 pentru Bank of Cyprus, de la 0,8 la 0,3 pentru Marfin şi de la 0,4 la 0,3 pentru ATEBank. În toate cazurile însă, a menţinut recomandarea pentru investitori de păstrare a acţiunilor.
Valul de consolidări ar urma să continue, conform ultimelor informaţii disponibile. Presa elenă dă ca probabilă o fuziune între National Bank of Greece şi Hellenic Postbank, respectiv o alta între Piraeus Bank şi Marfin. De asemenea, Dow Jones a relatat că National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha Bank şi Piraeus Bank, adică principalele bănci elene, ar putea să ia parte la viitoarea majorare de capital a Proton Bank, una dintre cele mai mici instituţii de credit din Grecia.
-
Austriecii creeaza cea mai mare companie de asigurari din tara: Omniasig fuzioneaza cu BCR Asigurari
Omniasig a convocat adunarea generala a actionarilor pe data de
4 august pentru a aproba proiectul de fuziune. Austriecii de la VIG
detin aproape 99% din compania de asigurari, restul actiunilor
revenind unor persoane fizice si unor societati de investitii
financiare.Surse din piata de asigurari afirmau in urma cu doua saptamani ca
austriecii au in plan o fuziune intre doua dintre companiile
locale. Informatiile aparusera in contextul plecarii lui Constantin
Toma de la conducerea Omniasig. Aceasta este a doua fuziune
anuntata anuntata pe piata asigurarilor in 2011. Generali si Ardaf,
companii controlate de grupul ceh Generali PPF, urmeaza sa
fuzioneze pana la sfarsitul anului.Mai mult pe
www.zf.ro. -
Ministerul Comunicatiilor agreeaza fuziunea dintre Romtelecom si Cosmote
“Intre cei doi operatori exista numeroase sinergii si, in cazul
in care vor fuziona, noua entitate va deveni cel mai mare operator
local de telecomunicatii din perspectiva veniturilor. Va fi un
operator care va furniza toata gama de servicii de telecomunicatii
– telefonie fixa si mobila, Internet fix si mobil, televiziune prin
cablu si prin satelit. In aceasta varianta, interesul
investitorilor pentru listare va creste”, a declarat pentru
MEDIAFAX ministrul Comunicatiilor, Valerian Vreme. El a adaugat ca
Executivul este cel care va lua o decizie privind propunerile
avansate de partea elena. Vreme a evitat sa avanseze o cifra cu
privire la cota care va reveni statului roman in noua entitate. -
Deutsche Telekom si France Telecom fuzioneaza retelele din Romania
Cei doi operatori au facut o mutare similara in Marea Britanie
anul trecut si urmeaza acum sa fuzioneze retelele si in Austria si
Romania in incercarea de a reduce costurile si de a mentine
profitabilitatea.“Cautam parteneri pentru a coopera pe multiple piete. Analizam
fiecare piata, inclusiv Austria si Romania”, a declarat un purtator
de cuvant al Deutsche Telekom pentru cotidianul german, adaugand ca
discutiile nu se poarta exclusiv cu France Telecom.|n Romania, France Telecom detine operatorul Orange, care numara
10 milioane de clienti, iar Deutsche Telekom este prezent indirect
pe piata locala prin participatia detinuta in grupul OTE, actionar
in companiile Romtelecom si Cosmote. -
Sah la rege cu Regina sau ce inseamna fuziunea CMU-Euroclinic pentru piata clinicilor private
patru-cinci ani discutam, dar negocierile au devenit mult mai aprinse in ultimele sase luni. Nopti intregi am negociat si am lucrat la incheierea acestei tranzactii.” Era luna septembrie cand Wargha Enayati, fondatorul Centrului Medical Unirea, anunta fuziunea cu Euroclinic pentru o valoare cuprinsa intre 10 si 50 de milioane de euro. Au trecut sase luni, iar fuziunea, pana acum doar in acte, ajunge la consumatorul final care va regasi toate clinicile si spitalele retelei sub denumirea Regina Maria. De ce Regina Maria? Pentru ca e cea care i-a ghidat viata lui Wargha Enayati, neamtul care a parasit Germania ca sa studieze medicina in Romania anului 1983. “Mi-am zis sa vin in aici pentru ca primul cap incoronat care a acceptat religia Bahá’i a fost Regina Maria”, declara el in catalogul BUSINESS Magazin – 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania. Pe scurt, desi a crescut in Germania, la scurt timp dupa inceperea facultatii si-a spus ca vrea altceva, ca vrea sa aiba un drum diferit de al celorlalti. Regina Maria avea sa devina motorul existentei lui Wargha Enayati si apoi, peste decenii, numele retelei de 16 clinici, sase spitale si patru laboratoare, cat grupeaza acum noul brand, insumand unitatile CMU si Euroclinic. Dupa fuziunea din toamna, medicul a ramas cu 20% din actiuni, restul fiind preluate de fondul de investitii Advent International, care detine si producatorul de medicamente Labormed.
“Partea legata de costul rebrandingului a fost singura care nu mi-a placut”, glumeste Wargha Enayati la conferinta de presa prilejuita de anuntarea noului brand, referindu-se la sutele de mii de euro cheltuite de companie. Oficialii conteaza insa pe abonatii clinicii, lucru care ar trebui sa usureze comunicarea noului produs. |n urma cu trei ani, sefii CMU primeau aprobarea Casei Regale sa numeasca primul spital de maternitate Regina Maria. |nsa, asa cum spune chiar Wargha Enayati, in pofida atasamentului sau pentru acest nume, “a sacrificat ceva frumos pentru ceva si mai frumos”: “Daca ar fi fost orice alta denumire, nu as fi fost de acord, dar cei din jur m-au pacalit pentru ca stiau ca nu pot sa-i rezist”.
O tinta pentru noul grup o constituie concurenta pentru clinicile din strainatate, unde tot mai multi bolnavi merg sa-si rezolve problemele de sanatate. Cei de la Regina Maria spun ca vor sa schimbe perceptia romanilor si sa-i faca sa inteleaga ca pot beneficia de servicii medicale de calitate si daca se trateaza in tara. De mentionat e faptul ca sunt totusi specialitati pentru care clinicile private romanesti nu au reusit sa tina pasul cu vest-europenii. “Nu exista radioterapie in grup pentru zona oncologica, iar investitiile din strainatate sunt puternice la acest capitol.” |n schimb, proprietarii au mizat pe departamente mai putin costisitoare ca infrastructura de lucru: pediatrie, obstetrica si ginecologie, imagistica, laborator. Preturile au fost deja aliniate atat in zona abonatilor, cat si a clientilor ocazionali la nivelul Centrului Medical Unirea. Iar situatia macroeconomica nu le va permite sa le creasca prea curand.
“Nu cred ca fuziunea va modifica ceva in piata serviciilor medicale private”, spune Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research Center. Doar aparitia unor noi jucatori ar putea schimba radical arhitectura pietei, mai ales ca nici consumatorul final nu stie exact ce inseamna fuziunea, iar unii folosesc chiar dupa ani buni tot vechiul nume. Desigur, fuziunea aduce in fata un competitor important. Schimbari de lider au tot fost in ultimii ani, iar faptul ca Regina Maria se afla pe locul al doilea in topul clinicilor private dupa cifra de afaceri, cu venituri de 30 de milioane de euro, e cel putin interesant. “Nu si pentru pacient, care nu cunoaste astfel de informatii”, adauga Voinea, mentionand ca daca acum patru ani exista totusi un lider absolut, de curand putem discuta numai de lideri pe anumite segmente: “Exista lideri pe abonamente, pe laborator sau alte servicii oferite, dar fiecare concurent are puncte forte si puncte slabe”.
Fuziunea e utila pacientului, iar concurenta e de folos in materie de tarife. Oricum, Voinea nu crede ca vom vedea preturi mai mici prea curand, dat fiind ca si perceptia asupra lor e subiectiva. “Nu sta nimeni sa vada unde e mai ieftin, putini sunt cei care fac o cercetare asupra costurilor. Cei mai multi mizeaza pe ce au auzit sau nu compara deloc”, explica Voinea, adaugand ca dincolo de pret conteaza renumele medicilor, aparatura, calitatea serviciilor sau chiar timpul de asteptare.
-
Ce inseamna pentru Romania fuziunea British Airways – Iberia
Listarea IAG la Londra de la sfarsitul lunii ianuarie nu putea
fi decat “de mare clasa”, dupa cum spune tot timpul, atunci cand
caracterizeaza zborurile British Airways, country managerul
companiei in Romania, Emil Delibashev. Ianuarie 2010 a adus, in
sfarsit, oficializarea fuziunii dintre British Airways si Iberia si
crearea companiei IAG (International Airlines Group), care a intrat
pe bursa londoneza in 24 ianuarie. In debutul listarii, noua
companie a fost evaluata la 5,3 miliarde de lire sterline (8,5
miliarde dolari), avand astfel o capitalizare mai mare decat
rivalul sau, alianta Air France-KLM (cu o valoare de piata de 5,4
miliarde dolari) si apropiindu-se de liderul pietei din acest punct
de vedere – Lufthansa, care este evaluata la 9,7 miliarde
dolari.
Dupa o expectativa de mai multi ani in care s-au consolidat cei
doi lideri europeni, planul postfuziune al BA si Iberia este de a
actiona ca o platforma pentru achizitia a noi companii, dupa cum
declara Willie Walsh, CEO-ul IAG, la lansare. Reactiile nu au
intarziat sa apara, iar analistii internationali au avansat ideea
ca, daca IAG doreste putere globala, trebuie sa castige multa cota
de piata in afara Europei. “Fuziunea este un pas, dar nu sfarsitul
calatoriei”, comenta Laurie Price, director de strategie aviatica
la Mott MacDonald Group.
In tot acest timp, la Bucuresti, fuziunea e asteptata cu
interes: se va intampla efectiv in aprilie, cand cele doua companii
isi vor uni operatiunile. Deocamdata nu se stie daca sefii
filialelor locale ale BA vor prelua conducerea intregii viitoare
entitati; exemplul ar putea porni de sus in jos, dat fiind ca Walsh
a preluat conducerea IAG pe plan mondial. In Romania, Iberia are o
reprezentanta de vanzari, condusa de Cristian Robescu, care a
lucrat anterior ca director adjunct in cadrul Alitalia in
Romania.Biroul BA este condus de mai bine de trei ani de Emil
Delibashev, managerul de origine bulgara care a condus pana in 2007
filiala British Airways din Bulgaria. Dupa preluarea biroului de la
Bucuresti, portofoliul lui Delibashev – care este si ambasador
British Airways – s-a extins din primavara lui 2009 la toata zona
Balcanilor (Romaniei, Bulgariei si Moldovei li s-au adaugat
Croatia, Serbia si Muntenegru, Macedonia, Albania si Kosovo, Bosnia
si Hertegovina), adica 41 de zboruri pe saptamana sau 66 in orarul
de vara. Numarul zborurilor coordonate de managerul bulgar s-a
mentinut in 2010 cam la acelasi nivel, crescand la 43 pe saptamana
prin adaugarea a inca doua zboruri saptamanale de la Dubrovnik.Din nefericire, 2010 nu a fost tocmai un an care sa priasca
extinderii, dupa cum spune Emil Delibashev. Vanzarile companiei din
Romania au scazut cu 20% in termeni de numar de pasageri si cu 15%
din punctul de vedere al valorii. In ianuarie 2011 insa, trendul
descrescator s-a oprit, iar vanzarile biletelor premium (business
class si first) a crescut cu 60%, in timp ce biletele la clasa
economica au inregistrat o crestere mai mica, de 10-15%. Tot in
ianuarie 2011, gradul de ocupare a aeronavelor a ajuns la 74% pe
zborurile de dimineata si la 70% la zborurile de seara.Cea mai mare multumire a lui Emil Delibashev este numarul in
crestere a vanzarilor de la business class, managerul mentionand ca
pe zborurile de vineri si luni sunt ocupate pana la 30 de locuri la
business class, numarul mediu al locurilor premium vandute de
companiile aeriene cu plecare din Romania fiind de 8-10 per
segment. “Nu am mai vazut pana acum grupuri de 20 de persoane care
sa zboare business class de la Bucuresti la Miami”, spune
Delibashev, precizand ca un astfel de bilet s-a vandut in luna
ianuarie, avand ca destinatie cel mai cerut aeroport de peste
ocean, din punctul de vedere al vanzarilor din Romania. Miami a
detronat in aceasta iarna Montreal, care a fost cea mai vanduta
destinatie lung-curier de la Bucuresti anul trecut. Oricum,
zborurile transatlantice reprezinta cel mai bun segment al
companiei britanice la Bucuresti, in conditiile in care, anul
trecut, sase din zece pasageri romani care calatoresc cu British
Airways, pe ruta Bucuresti-Londra, si-au continuat zborul pe curse
transatlantice (de lung curier), catre destinatii din SUA, Africa
sau Asia. “Zborurile transatlantice vor sustine revenirea
businessului”, spune country managerul BA.Cea mai mare nemultumire a lui Delibashev e legata insa de
zborurile scurte, mai precis de pasagerii care merg de la Bucuresti
la Londra: “Sunt foarte incantat de ceea ce se intampla pe
segmentul lung curier, dar clar trebuie sa imbunatatim situatia pe
zborurile catre Londra si sa ne intoarcem la cifrele din 2008”. In
acest sens, compania a lansat o noua oferta de 49 de euro pe
segment Bucuresti-Londra (92 de euro cu toate taxele incluse),
sperand sa revitalizeze vanzarile si sa atraga cat mai multi
pasageri dinspre cei care calatoresc la Londra cu low-cost. La
Londra, pe aeroportul Luton, zboara de la Bucuresti companiile
low-cost Wizz Air si Blue Air, dar si companiile TAROM si Aer
Lingus.Emil Delibashev este optimist in privinta urmatoarelor luni si
mai ales a viitoarei fuziuni cu Iberia: “Suntem pe o panta de
crestere, condusa de vanzarile premium, si sper sa atragem cat mai
multi pasageri noi odata cu vanzarea de bilete impreuna cu Iberia”.
Pana la urma, un zbor lung curier cu escala la Londra la plecare si
la Madrid la intoarcere este visul oficialilor celor doua companii
inca din 2008, cand au inceput discutiile referitoare la fuziunea
dintre cele doua companii.
Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
mobila din lume.
Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
vedetele. -
Volksbank: Romania “ramane adancita in recesiune”, volumul activelor bancii s-a redus
Conform raportului financiar interimar al Volksbank pentru
primele noua luni, celelalte tari din zona unde grupul are active
semnificative sunt Cehia (2 miliarde), Ungaria (1,9 miliarde),
Slovacia (1,3 miliarde) si Croatia (1,1 miliarde). Totalul
activelor Volksbank International (VBI), divizia grupului austriac
Volksbank (VBAG) care opereaza bancile din noua tari din Europa
Centrala si de Est si din Malta, era de 13,7 miliarde de euro, in
usoara scadere fata de sfarsitul lui septembrie 2009.Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
trimestru din 2009”.Volumul total al creditelor acordate de VBI era de 9,9 miliarde de
euro la sfarsitul lui septembrie, in crestere de la 9,5 miliarde la
finele lui septembrie 2009. Volumul depozitelor a urcat cu 6,7%, la
5 miliarde de euro.In primele noua luni, VBI a consemnat o majorare a venitului din
dobanzi la 315,9 miloane de euro, de la 293,7 milioane la sfarsitul
lui septembrie 2009, cele mai importante cresteri fiind datorate
filialelor din Bosnia, Slovenia (ambele in jur de 30%), Cehia si
Croatia. Dupa prima jumatate a anului, venitul net din dobanzi
crescuse in aceleasi tari, dar scazuse in Ungaria (cu 5,7%) si
Romania (cu 5%).Aceasta crestere a venitului din dobanzi a fost principalul factor
al cresterii profitului operational (inainte de calcularea
costurilor cu riscul), la 176,5 milioane de euro, mai mult cu 12%
fata de acelasi interval din 2009. In acelasi timp, provizioanele
au fost majorate cu 22,6%, la 155,8 milioane de euro.Gerald Wenzel, presedintele boardului
directorilor VBAG, a declarat zilele trecute ca grupul se asteapta
la un profit de “zeci de milioane de euro” in acest an, comparativ
cu pierderea de 1,1 miliarde de euro de anul trecut. El a refuzat
sa comenteze insa daca a decis sau nu sa vanda VBI, dupa ce presa a
speculat ca grupul austriac vrea sa se concentreze pe activitatile
principale, pentru a-si imbunatati performanta. Este de asteptat ca
o decizie in aceasta privinta sa fie luata in decembrie.Wenzel a dezmintit, de asemenea, speculatiile ca VBAG se confrunta
cu perspectiva unei nationalizari in mai 2011, insa a admis ca
grupul “continua cautarea unui partener puternic” pentru o
eventuala fuziune, dupa ce discutiile preliminare cu BAWAG, a patra
banca din Austria, au esuat in luna mai.Raportul Volksbank anticipeaza ca mediul economic ramane fragil la
nivel global, cu o reducere a cresterii economice in SUA si o
deteriorare a unor indicatori in zona euro. In acelasi timp, “in
Austria, Germania si cele mai multe dintre tarile Europei Centrale
si de Est, activitatea din economie continua sa creasca fara a
genera inflatie, ceea ce inseamna ca ratele dobanzilor vor urca,
desi foarte lent, de la nivelurile foarte joase la care se gasesc
in prezent”.Numarul angajatilor VBI era de 5.410, in scadere cu 246 fata de
aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce numarul sucursalelor
s-a redus la 498, de la 513 la 31 decembrie 2009. -
Actionarii E.ON Gaz Romania si E.ON Moldova Furnizare au aprobat fuziunea celor doua companii
“Atat reprezentantii E.ON din AGA celor doua companii in cauza,
cat si statul roman, prin reprezentantii Ministerul Economiei si
cei ai companiei Electrica, au aprobat fuziunea, singurul actionar
care nu a fost de acord cu proiectul fiind Franklin Templeton,
administratorul Fondului Proprietatea”, se arata intr-un comunicat
al E.ON transmis agentiei MEDIAFAX.
Prin aceasta masura, grupul intentioneaza sa ofere servicii
integrate de furnizare a gazelor si electricitatii. Fuziunea celor
doua companii se va realiza prin absorbtia E.ON Moldova Furnizare
de catre E.ON Gaz Romania.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro