Băncile cu capital străin care au participat la prima iniţiativă de la Viena şi care deţin circa două treimi din sistemul bancar românesc şi-au redus expunerea pe subsidiarele din România cu 8% din martie 2009 până la sfârşitul anului trecut, a declarat joi viceguvernatorul BNR Cristian Popa, scrie Mediafax. “Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă – fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1. Acele bănci străine deţin împreună două treimi din sistemul bancar. O anumită reducere se cunoaşte. Acesată reducere este faţă de martie 2009”, a afirmat Popa, după conferinţa de presă în care a fost prezentat raportul trimestrial asupra inflaţiei. El a arătat că această scădere este parţial compensată de faptul că o parte din liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate, care sunt elemente de rang 2, şi contribuie la capitalizarea sistemului bancar într-o manieră directă.
Analiştii UniCredit arată, în context, că România a avut parte de ieşiri semnificative de capitaluri, echivalente cu 1,2% din activele bancare şi de trei ori mai mari decât în a doua jumătate a anului trecut, un posibil factor favorizant fiind prezenţa semnificativă a băncilor greceşti în sistemul bancar românesc.
“Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.
În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.
Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.
“Decizia a fost luată”, a spus, sub protecţia anonimatului, un oficial care a participat la o “întâlnire de rutină” miercuri a autorităţilor de reglementare din 17 ţări din Europa de Est. În încercarea de a-şi păstra ratingul maxim posibil “AAA”, în contextul crizei din zona euro şi a temerilor privind expunerea băncilor austriece în ţările din Europa Centrală şi de Est, Austria a anunţat în noiembrie, în mod neaşteptat, restricţii la creditarea în regiune pentru marile grupuri financiare din ţară, Erste, Raiffeisen şi UniCredit Bank Austria, parte a grupului italian UniCredit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Aceasta stratificare se reflecta atat in calitatea finantarii,
cat si in diferenta de credite acordate in valuta (cele din a doua
categorie au acordat mai multe credite in valuta), de calitate a
activelor si in general de nivel al dezvoltarii economice din
tarile respective, arata Fitch, intr-un comentariu publicat
joi.
Fitch se asteapta ca nivelul creditelor neperformante sa-si atinga
maximul in Romania, Bulgaria si Croatia spre finele anului 2011,
pentru ca in Slovenia si Ungaria acest maxim sa fie atins mai
tarziu, “probabil abia in 2012”. In tarile din aceasta categorie,
ponderea creditelor restante se afla aproape de 10% sau peste si
este inca in crestere, desi cu un ritm mai redus decat in
2009-2010.
In ce priveste celelalte tari, nivelul maxim al creditelor
neperformante pare sa fi fost deja atins in a doua parte a anului
trecut – prima jumatate a anului curent in Polonia, Cehia si
Slovacia, iar provizioanele deja mai scazute sustin o performanta
mai buna a bancilor respective.
Agentia de rating constata ca prevalenta creditelor in valuta in
regiune n-a scazut aproape deloc si, in ciuda unor restrictii
impuse de autoritati, se mentine inalta in Croatia, Ungaria,
Romania si Bulgaria.
In privinta capitalizarii, agentia se asteapta ca, in virtutea unor
schimbari de strategie ale grupurilor-mama, sa aiba loc in regiune
cateva vanzari de banci, fara efecte negative la scara sistemului,
in special in Polonia (unde grupurile-mama straine au unele
vulnerabilitati), Bulgaria si Romania (daca bancile grecesti decid
sa plece) si Slovenia (unde ponderea actionarilor straini este inca
redusa).
Bancile din Europa Centrala si de Est, inclusiv subsidiarele
bancilor grecesti din Romania si Bulgaria, “au o expunere directa
redusa fata de Grecia si restul tarilor periferice ale zonei euro”,
insa expunerea lor indirecta fata de o escaladare a crizei din zona
euro “este considerabila”, apreciaza Fitch.
Aceasta expunere indirecta se leaga de o posibila incetinire a
cresterii in pietele principale ale zonei euro (destinatia de baza
a exporturilor estice), de limitarea finantarilor pentru
subsidiarele estice daca grupurile-mama intampina probleme si de o
potentiala depreciere a monedelor estice (in special zlotul polonez
si forintul ungar) in raport cu francul elvetian, daca euro se
depreciaza in continuare.
CE SE INTAMPLA IN ROMANIA
Pentru Romania, Fitch citeaza un raport din iunie al FMI unde se
arata ca subsidiarele romanesti ale grupurilor grecesti sunt mai
bine capitalizate decat media sistemului, lichiditatea lor e la
nivelul sistemului si nu exista indicii ale unor retrageri
semnificative de depozite, iar sustinerea si supravegherea BNR
reduc riscurile asociate unei crize in zona euro.
Nici chiar in cazul unei intrari in incapacitate de plata a Greciei
sau a unei banci din Grecia, finantarile pentru subsidiarele
romanesti sau bulgaresti nu vor fi reduse si nu vor aparea
retrageri de depozite, apreciaza Fitch.
La finele lui aprilie, ponderea creditelor neperformante era de 13%
din totalul imprumuturilor, fata de 11,9% la finele lui 2010 si
7,9% la sfarsitul lui 2009. Imprumuturile clasificate ca
indoielnice si pierderi conform standardelor BNR atingeau 22,4%
(20,8% la sfarsitul lui 2010, 15,8% la sfarsitul lui 2009).
“Stabilizarea si imbunatatirea calitatii activelor este principala
provocare pentru bancile romanesti”, considera Fitch, care se
asteapta ca ponderea imprumuturilor neperformante sa atinga un
maxim de 14-16% spre finele anului, pondere mai ridicata decat in
majoritatea tarilor vecine comparabile.
Creditarea in Romania este inca dominata de imprumuturile in valuta
– 64% din creditele pentru populatie si 60% din cele pentru
companii la sfarsitul primului trimestru. Creditarea a scazut in
2009 si 2010, singura categorie unde s-au semnalat cresteri fiind
imprumuturile ipotecare (cu 18% in 2010, calculat in euro).
Politica stimulativa a BNR si ameliorarea activitatii economice ar
urma sa duca insa in acest an la o crestere reala a creditarii.
In paralel, activele totale ale sistemului bancar au crescut cu
numai 3,5%, cel mai redus nivel din ultimul deceniu.
Cresterea indatorarii s-a reluat inca din prima parte a anului
trecut, astfel incat la finele lui 2010, bancile aveau datorii
externe totale (pe termen scurt si lung) de 22,6 miliarde de euro,
in crestere cu 1,2 miliarde de euro fata de 2009, un an in care
balonul creditarii incepuse sa se dezumfle dupa recordul din 2008,
cu o datorie de 25 de miliarde de euro contractata de banci. Desi
era vorba de o datorie privata, acel record avea sa fie mai apoi
imputat direct statului roman, care s-a si imprumutat la FMI pentru
a linisti pietele externe ca in Romania nu sunt probleme de
solvabilitate.
“Acest fenomen reflecta un numar de factori, de la cererea slaba
de credite, constrangeri de finantare, ingrijorarile privind
ratingul de tara si pana la presiuni din autoritatilor monetare
locale pentru cresterea standardelor de adecvare a capitalului
bancar, dar si anumite fluxuri de capital in interiorul grupurilor
financiare internationale”, noteaza FMI.
Cresterea creditelor a devenit negativa sau a ramas foarte slaba in
tarile unde iesirile de capital decise de banci au fost cele mai
mari, conform FMI. Aceste iesiri sunt direct proportionale cu
gradul in care subsidiarele locale sunt dependente de bancile-mama
pentru finantare si cu deteriorarea pe ansamblu a cererii de
credite si a situatiei economice.
Din acest punct de vedere, Letonia conduce detasat, cu iesiri de
capital bancar care ajung cumulat la 14% din PIB, incepand din
ultimul trimestru al lui 2008 si pana in primele trei luni ale
anului in curs. Prin comparatie, Romania sta bine, cu sume de doar
putin peste 4% din PIB, insa incomparabil cu Polonia, unde aceste
fluxuri de capital nu ajung nici macar la 1% din PIB.
In schimb, in tarile cu un grad mai mare de independenta a
bancilor locale sau unde pietele locale sunt mai mari si unde
economia a facut mai bine fata crizei, in ultimele luni a avut loc
o redresare a cererii de credite, asa cum s-a intamplat in Polonia,
Rusia sau Turcia.
FMI anticipeaza ca riscurile de stabilitate financiara pentru
pietele emergente s-au redus, insa aceste piete se confrunta in
continuare cu “provocarea de a administra fluxuri mari si posibil
volatile de capital”. Institutia recomanda politici de limitare a
impactului unor astfel de fluxuri de capital, prin “abordarea
adecvata a riscului de tara, abordarea problemelor mostenite de la
sistemul bancar si mentinerea claritatii in privinta
reglementarilor pentru intregul sector financiar”.
In privinta standardelor de adecvare a capitalului bancar,
statisticile continute in raportul FMI indica o rata de
solvabilitate in sistemul bancar romanesc de 15% la sfarsitul lui
martie 2010 (standardul fixat de BNR pentru raportul dintre
fondurile proprii si activele ponderate dupa riscuri este de 8%).
Rata este comparabila cu situatia din Lituania (15,1), este peste
cea din Ungaria (12,9%) si Cehia (14,2%), dar sub cea din Bulgaria
(18,2%) sau Estonia (22%).
Ponderea creditelor neperformante (inclusiv cele clasificate drept
indoielnice si pierderi) in totalul imprumuturilor acordate de
bancile din Romania era in martie de 17,5%, aproape de ponderea din
Letonia (17,9%), comparativ cu 4,9% in Cehia, 7,8% in Bulgaria si
Ungaria sau – la polul opus – 41,9% in Ucraina.
FMI si CE au aratat ca bancile au fost de acord ca intarirea
pozitiei externe a Romaniei permite un grad de flexibilizare a
angajamentelor din 2009 privind expunerea, pana la 95% din nivelul
atins la finele lunii martie 2009. “In acelasi timp, unele banci
si-au manifestat intentia de majorare a expunerii fata de Romania
in lunile urmatoare, odata cu revigorarea activitatii economice”,
se spune in comunicat.
La sfarsitul lunii iunie, expunerea principalelor noua banci cu
capital strain fata de Romania (Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank
EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha
Bank, Volksbank International si Piraeus Bank) a fost, in general,
mentinuta in raport cu nivelul de la finele lunii martie 2009,
releva FMI si CE.
Detalii pe www.mediafax.ro.