BusinessMagazin

Tag: documente

  • Guvernul declasifică informaţii secrete de stat anterior anului 1990 în legislaţia muncii

    Decizia de declasificare a fost adoptată de Guvern, cu argumentul că aceste documente, aflate în arhiva ministerului, au termene depăşite, iar conţinutul nu mai prezintă importanţă pentru securitatea naţională.

    Între documentele declasificate se regăsesc unele referitoare la situaţii ale unor accidente de muncă, corelaţia dintre producţie, fondul de salarii, productivitatea muncii şi salariul mediu în principalele ramuri ale economiei, plata unor drepturi salariale, salarizarea cadrelor militare detaşate în cadrul ministerelor, protecţia muncii, planuri de import şi export, recrutarea forţei de muncă, modul de salarizare; aspecte legate de proiectul de amplasare al Centralei nuclear-electrice Cernavodă.

    Documentele declasificate prin actul normativ adoptat de Guvern vor fi gestionate şi consultate conform Legii arhivelor naţionale.

  • A lăsat în urmă o carieră în retailul de carburanţi şi a intrat în businessul arhivării de documente. Acum administrează o afacere de 25 de milioane de dolari

    Arhiva a reprezentat mult timp locul acela din instituţii sau firme unde funcţionarii erau trimişi să se rateze. Tehnologia a transformat camera arhivelor într-un loc high-tech, unde tehnicieni şi jurişti transformă miile de metri cubi de hârtii îngăl-benite în documente digitale. Cristian Bilan ştia, cel puţin teoretic, că există o viaţă digitală pentru arhive, dar cam la asta se rezuma ceea ce ştia despre acest domeniu în 2006, când a intrat în echipa Iron Mountain România.

    Cristian Bilan se descrie ca un om care nu stă locului nicio secundă. Vorbeşte cu entuziasm despre cele trei motoci-clete ale sale (din care a renunţat la două recent, odată cu renunţarea la competiţii), despre urcatul pe munte şi despre plimbările cu bicicleta alături de copiii săi. Tocmai de aceea povesteşte amuzat că primul său job din Shell, la mijlocul anilor ’90, nu i s-a potrivit chiar ca o mănuşă: „În studenţie, îmi căutam un job şi m-am angajat, printr-o companie de leasing de personal, contabil la Shell. A fost un paradox pentru mine, un om care nu pot sta locului nicio secundă, să ajung într-un colectiv de doamne făcând contabilitate. Am vrut să plec după câteva luni, dar un olandez, care era CFO, mi-a propus să intru în zona de retail, care începuse să se dezvolte accelerat“.

    Tocmai îşi întemeiase o familie şi termi-nase de amenajat prima lor casă, în Bucureşti, iar oferta Shell presupunea mutarea la Cluj. A plecat la Cluj, unde a a găsit un greenfield şi posibilitatea de a dezvolta ceva de la zero: „Toate staţiile Shell din Transilvania au fost deschise de mine. Am stat în Cluj doi ani şi am deschis peste 20 de staţii, într-o perioadă când nu prea exista competiţie“, povesteşte Bilan, care din 1999 a revenit în Bucureşti şi a preluat, pe lângă Transilvania, şi dezvoltarea reţelei din zona de sud a ţării.

    Între timp, Shell l-a inclus în programul lor de global de management, numit GO – Global Opportunity –, prin care i s-a propus să plece în Argentina. „Bariera lingvistică nu a fost singurul impediment când am ajuns în Argentina; totul era diferit acolo, şi din punctul de vedere al businessului, şi la nivel personal. Mă ocupam de reţeaua DoDo (dealer owned, dealer operated, care însemna 27 de dealeri din provincia Buenos Aires) şi am învăţat spaniola în trei luni, plus slangul local, ca să pot să discut cu nişte oameni care poate nu aveau neapărat aceeaşi pregătire profesională, dar aveau şi alte scopuri în viaţă“. Dincolo de piaţa complet diferită, a prins în Argentina şi crahul financiar din 1998-2002, care a contrac-tat economia Argentinei cu aproape 30% şi care a avut un impact profund asupra populaţiei în special din cauza de-precierii pesoului: „Paritatea monedei locale cu dolarul era de 1:1 şi nimeni nu ţinea banii în valute străine, iar devalori-zarea de 300% a distrus toate economiile şi toate afacerile. Băncile s-au închis, banca centrală a inventat o monedă paralelă, mii de oameni ieşeau la ore fixe la protestele pacerolazo (băteau cu polonice în tigăi pe stradă), erau atacate instituţii şi în special bănci, era un sentiment de invazie ameţitor. Când m-am întors de acolo în România, mi s-a părut cel mai sigur loc de pe Pământ“, povesteşte Bilan, care a revenit în ţară în 2003, pregătit să preia o funcţie mai impor-tantă în cadrul Shell, dar a nimerit în mijlocul vânzării reţelei Shell din România către Mol.

  • Procurorii DNA au ridicat documente de la sediul CJ Hunedoara pentru dosare aflate în cercetare

    Potrivit purtătorului de cuvânt al CJ Hunedoara, Anca Dumitra, procurorii DNA Alba s-au prezentat la sediul instituţiei, marţi dimineaţă, şi au ridicat mai multe documente, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Procurorii DNA au ridicat mai multe documente, nu pot să vă spun ce fel de documente, deoarece ne-au interzis acest lucru. Ne-au spus doar că sunt referitoare la dosarele penale în care au loc anchete penale începând din 2014 şi sunt cercetate diferite persoane din cadrul instituţiei. Nu au fost sigilate birouri şi nu a fost ridicat niciun angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara pentru audieri”, a declarat Anca Dumitra.

    La finalul anului 2014, DNA a început în judeţul Hunedoara anchete privind cazul de corupţie în care sunt implicaţi preşedintele CJ Hunedoara Mircea Moloţ, vicepreşedintele instituţiei Tiberiu Balint, ambii suspendaţi din funcţie, ginerele şefului CJ şi alţi doi oameni de afaceri.

    Mircea Moloţ, vicepreşedintele CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi alţi doi oameni de afaceri, Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup, au fost reţinuţi, în 3 decembrie 2014, pentru fapte de corupţie, iar din 3 martie au fost puşi sub control judiciar.

    Potrivit unui comunicat al DNA din decembrie 2014, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, Tiberiu Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Pup este acuzat de dare de mită în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma complicităţii.

    Mircea Moloţ a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara în 11 decembrie 2014, prin ordin al prefectului judeţului. Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Pe de altă parte, instanţa supremă a respins, în 21 ianuarie, irevocabil, acţiunea prin care preşedintele suspendat al CJ Hunedoara Mircea Moloţ contesta raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care stabilise că acesta s-a aflat în incompatibilitate. Astfel, rămâne definitiv raportul ANI, care stabilise că Moloţ a fost în incompatibilitate cu funcţia de preşedinte al CJ.

    Mircea Moloţ a fost găsit în incompatibilitate de către ANI, întrucât, în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, a fost, pe lângă preşedinte al CJ Hunedoara, şi preşedinte al AGA, respectiv reprezentant al CJ în adunările generale, la SC Drumuri şi Poduri Deva.

    Ca urmare, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis, în 28 ianuarie, ordinul încetării mandatului exercitat de Mircea Moloţ în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

    Ulterior, Mircea Moloţ a contestat la Tribunalul Hunedoara decizia prin care prefectul judeţului constata încetarea mandatului de preşedinte al CJ Hunedoara înainte de termen, astfel că rămâne suspendat din funcţie până când instanţa va lua o decizie.

    “Până când instanţa se pronunţă în acest caz se revine la starea iniţială constatării încetării mandatului de preşedinte al CJ Hunedoara înainte de termen (alegerile locale din 2016 – n.r.), adică suspendarea din funcţie”, declara, în 10 februarie, şefului cancelariei prefectului de Hunedoara, Dan Terteci.

    Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în 13 martie, că procesul intentat Prefecturii Hunedoara de Mircea Moloţ privind anularea ordinului prin care încetează mandatul său de şef al CJ va fi strămutat de la Tribunalul Hunedoara la Tribunalul Alba.

    Mircea Moloţ, a câştigat, în 2012, al treilea mandat la conducerea CJ Hunedoara, din partea USL.

  • Procurorii DNA au ridicat documente de la sediul CJ Hunedoara pentru dosare aflate în cercetare

    Potrivit purtătorului de cuvânt al CJ Hunedoara, Anca Dumitra, procurorii DNA Alba s-au prezentat la sediul instituţiei, marţi dimineaţă, şi au ridicat mai multe documente, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Procurorii DNA au ridicat mai multe documente, nu pot să vă spun ce fel de documente, deoarece ne-au interzis acest lucru. Ne-au spus doar că sunt referitoare la dosarele penale în care au loc anchete penale începând din 2014 şi sunt cercetate diferite persoane din cadrul instituţiei. Nu au fost sigilate birouri şi nu a fost ridicat niciun angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara pentru audieri”, a declarat Anca Dumitra.

    La finalul anului 2014, DNA a început în judeţul Hunedoara anchete privind cazul de corupţie în care sunt implicaţi preşedintele CJ Hunedoara Mircea Moloţ, vicepreşedintele instituţiei Tiberiu Balint, ambii suspendaţi din funcţie, ginerele şefului CJ şi alţi doi oameni de afaceri.

    Mircea Moloţ, vicepreşedintele CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi alţi doi oameni de afaceri, Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup, au fost reţinuţi, în 3 decembrie 2014, pentru fapte de corupţie, iar din 3 martie au fost puşi sub control judiciar.

    Potrivit unui comunicat al DNA din decembrie 2014, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, Tiberiu Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Pup este acuzat de dare de mită în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma complicităţii.

    Mircea Moloţ a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara în 11 decembrie 2014, prin ordin al prefectului judeţului. Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Pe de altă parte, instanţa supremă a respins, în 21 ianuarie, irevocabil, acţiunea prin care preşedintele suspendat al CJ Hunedoara Mircea Moloţ contesta raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care stabilise că acesta s-a aflat în incompatibilitate. Astfel, rămâne definitiv raportul ANI, care stabilise că Moloţ a fost în incompatibilitate cu funcţia de preşedinte al CJ.

    Mircea Moloţ a fost găsit în incompatibilitate de către ANI, întrucât, în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, a fost, pe lângă preşedinte al CJ Hunedoara, şi preşedinte al AGA, respectiv reprezentant al CJ în adunările generale, la SC Drumuri şi Poduri Deva.

    Ca urmare, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis, în 28 ianuarie, ordinul încetării mandatului exercitat de Mircea Moloţ în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

    Ulterior, Mircea Moloţ a contestat la Tribunalul Hunedoara decizia prin care prefectul judeţului constata încetarea mandatului de preşedinte al CJ Hunedoara înainte de termen, astfel că rămâne suspendat din funcţie până când instanţa va lua o decizie.

    “Până când instanţa se pronunţă în acest caz se revine la starea iniţială constatării încetării mandatului de preşedinte al CJ Hunedoara înainte de termen (alegerile locale din 2016 – n.r.), adică suspendarea din funcţie”, declara, în 10 februarie, şefului cancelariei prefectului de Hunedoara, Dan Terteci.

    Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în 13 martie, că procesul intentat Prefecturii Hunedoara de Mircea Moloţ privind anularea ordinului prin care încetează mandatul său de şef al CJ va fi strămutat de la Tribunalul Hunedoara la Tribunalul Alba.

    Mircea Moloţ, a câştigat, în 2012, al treilea mandat la conducerea CJ Hunedoara, din partea USL.

  • Românul desemnat antreprenorul anului în Italia. A construit o afacere de 16 milioane de euro mizând pe dorul de casă al conaţionalilor

    Florin Simon, singurul român desemnat antreprenorul străin al anului în Italia, face parte din primele generaţii de emigranţi care au luat drumul Vestului în anii ’90. În două decenii, a construit o afacere de 16 milioane de euro mizând pe dorul de casă al românilor din Italia.

    “Aveţi de mers 10 staţii cu metroul, 16 staţii cu autobuzul şi 200 de metri pe jos“ – aşa au sunat indicaţiile pe care le-am primit la telefon pentru a ajunge din centrul Romei până la depozitul lui Florin Simon, antreprenorul numit în urmă aproximativ trei ani omul de afaceri al anului în Italia, singurul premiu acordat antreprenorilor imigranţi din Italia, de compania de transfer de bani MoneyGram.

    Sosit în Peninsulă în urmă cu 18 ani, Florin Simon a pus bazele unei companii de import şi distribuţie de produse fabricate în România care ajung la românii răspândiţi în toată Italia. Afacerea totalizează în prezent venituri de 16 milioane de euro şi are 50 de angajaţi, toţi români. Denumită simbolic Roma..nia SRL, compania lui Simon a îndeplinit toate cele cinci criterii pentru câştigarea titlului de „cel mai bun antreprenor“: creştere, număr de angajaţi, inovaţie, tineri antreprenori şi responsabilitate socială.

    În drum spre depozitul lui Florin Simon, semnele că te apropii de o mică Românie sunt evidente de la staţia de metrou Rebibbia, în nordul Romei, unde vezi la tot pasul afişe cu apartamente de închiriat în limba română. Depozitul, întins pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, se află într-o zonă industrială din Roma, poartă în poartă cu un depozit al producătorului italian de cafea Lavazza, departe de Forul Roman, de Vatican şi, în general, de ochii turiştilor. Chiar dacă era o zi de sâmbătă, Florin Simon a fost bucuros să acorde un interviu între două întâlniri de afaceri şi a fost încântat să răsfoiască o revistă Business Magazin în care a găsit întâmplător şi povestea antreprenorială a lui Adrian Gârmacea, fondatorul Electric Plus şi al brandului Barrier, originar, la fel ca şi el, din zona Moldovei. Sunt prieteni şi, potrivit lui Simon, se gândeau chiar să colaboreze, dar afacerea românului stabilit în Italia se concentrează deocamdată exclusiv pe produsele alimentare.

    „Povestea mea este lungă, aş putea spune că poate fi cuprinsă într-o carte“, şi-a început Simon discursul presărat cu oftaturi dese şi zâmbete modeste. Începe cu concluziile: a sosit singur la Roma în 1996, la 26 de ani, dar acum alături de el se află părinţii săi, soţia sa, Monica, fără de care spune că nu şi-ar fi putut construi afacerea, şi cei doi copii, unul în vârstă de 19 ani, student la Economie şi Management în Roma, şi un băieţel de 12 ani, elev pasionat de fotbal.

    Spiritul antreprenorial al lui Simon a început să se manifeste când avea puţin peste 20 de ani, în Bacău: „Făceam tot comerţ, adică luam de aici – vindeam acolo, vindeam nişte măsuţe găsite prin târgurile la care mergeam zilnic: la Roznov, la Târgu-Frumos, la Bucureşti“. Şi-a încercat apoi norocul cu un bar şi, pentru că lucrurile nu mergeau bine, a decis să plece în Italia cu gândul de a economisi banii de care afacerile lui aveau nevoie ca să funcţioneze. „Am venit în Italia pentru că aveam aici o rudă îndepărtată care mi-a spus că îmi poate oferi un pat. Era bun şi acesta, nu am fost nevoit să dorm pe sub poduri sau prin vagoane, cum s-a întâmplat cu alţi conaţionali“, îşi aminteşte Simon.

    Cele patru luni care au urmat au fost însă printre cele mai grele din viaţa sa: posturile erau blocate, mai ales în domeniul construcţiilor, din cauza Mani Pulite, una dintre cele mai vaste operaţiuni anticorupţie din Europa Occidentală postbelică, în care a fost dezvăluită lumea afacerilor murdare din spatele sistemului politic italian. După patru luni a reuşit să îşi găsească un loc de muncă pe un şantier, tot prin intermediul unei cunoştinţe. „Ţin minte că eram foarte descurajat şi aş fi vrut să mă întorc“, spune Simon. Dar nu se putea întoarce din cauza unui împrumut de 1.000 de dolari pe care trebuia să îl returneze cu dobândă. „Momentele în care vii sunt foarte grele, te gândeşti numai la familie şi îţi spui «Ce bine era acasă!».“ A început să lucreze ca salahor (ajutor de zidar – n.r.), muncă ce îi asigura un câştig zilnic ce echivalează astăzi cu suma de 25 de euro. „Era o experienţă nouă şi nu îmi plăcea, niciodată nu m-am gândit că o să lucrez în construcţii, nici nu mă uitam la domeniul acesta când eram în România.“

    Spera însă să strângă 10.000 de dolari într-un an, cu care să se întoarcă în România şi să îşi continue afacerile. După un an însă, a realizat că nu reuşeşte să economisească nici măcar suma pe care o împrumutase din cauza cheltuielilor pe chirie şi hrană. „După un an de zile începusem să mă obişnuiesc şi să îmi dau seama că, dacă nu ştiu chiar nimic, o să rămân salahor toată viaţa, iar visurile mele nu se vor putea adeveri niciodată“, rememorează el momentul când a conştientizat că s-ar putea să stea în Italia mai mult decât îşi propusese. I-a venit astfel ideea de a-şi face o firmă de renovări, la modă la vremea aceea în Peninsulă. Pentru a face acest lucru, trebuia să cunoască meseria, astfel că a început să se implice tot mai mult în activităţile firmei de construcţii în care era angajat.

    Ulterior s-a angajat într-o altă firmă, nişată pe ceea ce îşi dorea el să facă – rigips, pereţi falşi, tavane – , iar după trei ani consideră că „a început să înveţe“. O altă problemă de care s-a lovit în întemeierea unei firme era însă lipsa documentelor care să îi asigure şederea legală în ţară. „Mă gândeam că niciodată nu o să mă pot realiza. Italia era o ţară care nu îţi oferea prea multe şi trebuia să răzbaţi singur.“ A reuşit să îşi facă documentele în anul 2000, datorită soţiei. Sosită şi ea în Italia la un an după soţul său, a început să lucreze în cadrul unor familii care au ajutat-o să îşi facă documentele mult mai repede şi astfel au intrat amândoi în legalitate.

  • Două luni de zile la coadă la fisc şi mai multe documente decât zile într-un an

    Obositor, nu? Sunt cele 55 de zile ale anului în care contribuabilii din România trebuie să depună la Fisc cele 379 de declaraţii, situaţii centralizatoare, jurnale, cereri, plăţi sau solicitări aferente acestui an. Reducând un pic lucrurile la absurd, Contribuabilul Român stă aproape două luni la coadă la Fisc şi are de întocmit/plătit mai multe documente şi taxe decât sunt zile într-un an. Au viaţă grea producătorii şi furnizorii de produse accizabile, începând cu „gospodăriile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri şi băuturi fermentate“ sau „micii producători de vinuri liniştite“ şi terminând cu toată lumea, pentru că, răsfoind „Calendarul obligaţiilor fiscale“, am trăit cu impresia că ne mai trebuie ceva români în plus faţă de cele 17 – 21 de milioane pentru a acoperi noianul de obligaţii.

    Reţineţi că nu e nimic excepţional în toată această înşiruire de numere şi date calendaristice, pentru că la fel a fost şi în anii trecuţi, ba poate un pic mai rău, pentru că românii pierdeau înainte ceva mai multe ore decât cele 200 necesare în prezent unei companii sau unui contribuabil pentru a se conforma doar în zona plăţilor. Dar actualul sistem fiscal nu este nici în măsură să asigure o creştere economică fluentă, permanentă şi importantă, undeva la nivelul de 5% pe an, nivel necesar recuperării decalajelor care ne separă de restul europenilor, şi nici să uşureze situaţia companiilor sau a întreprinzătorilor. În continuare impozitarea muncii este unul dintre caii de bătaie ai sistemului de taxe şi impozite, pentru că jumătate din numărul taxelor şi trei sferturi din sume din totalul plăţilor efectuate de companii taxează, într-o formă sau alta, munca. Pentru comparaţie, în Germania, cea mai mare economie europeană, taxele şi contribuţiile aferente muncii generează 21,8 puncte din rata totală de taxare de 49,4%.

    Nu spun lucruri noi, dar cred că e bine ca anumite chestiuni să fie mereu şi mereu repetate, pentru ca ideile să izbutească să treacă de ţestele mult prea tari.

    Ilustrez cu o stradă dintr-un oraş vechi, pictată de Alphonse de Neuville, un elev al lui Delacroix; simţiţi cât de încet se schimbă, câteodată, lucrurile?

  • Ai un SRL-D? Vezi dacă nu îţi pierzi D-ul de la 1 ianuarie şi ce trebuie să faci

    Reprezentanţii acestor societăţi trebuie să facă demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei SRL-D în SRL sau să opteze pentru altă formă juridică.

    Conform legii, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, societatea respectivă are obligaţia să procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, reprezentantul societăţii se va prezenta la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde şi-a declarat sediul social, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la data la care se împlinesc 3 ani de la înmatricularea societăţii, în vederea schimbării denumirii.

    Mai multe informaţii privind documentele necesare acestei modificări se găsesc la www.onrc.ro, secţiunea menţiuni/persoane juridice/modificarea denumirii.

    Lista societăţilor care îşi pierd calitatea de microîntreprindere S.R.L.-D. la 31 decembrie 2014 este disponibilă la adresa http://www.onrc.ro/index.php/ro/microintreprindere-debutanta.

  • Mii de documente ale fizicianului Albert Einstein pot fi consultate gratuit pe internet

    Din 1986, editura Princeton University Press şi Universitatea Ebraică din Ierusalim, căreia Albert Einstein i-a lăsat prin testament drepturile de autor, au iniţiat un program uriaş de studiere a celor 80.000 de documente lăsate moştenire de celebrul fizician, informează nytimes.com.

    Începând de vineri, orice persoană care are acces la internet poate să consulte arhiva “Digital Einstein”, ce conţine scrisori, documente, notiţe şi jurnale ale lui Albert Einstein, descoperite la Universitatea Princeton, în alte arhive, dar şi în podurile unor case şi în vechi cutii de pantofi din lumea întreagă, după moartea savantului, în 1955.

    The Einstein Papers Project, coordonat de Diana Kormos-Buchwald, profesor de fizică şi de istoria ştiinţelor la California Institute of Technology, a publicat deja 13 volume tipărite cu aceste documente, dintr-un total de 30 de volume.

    Volumele publicate conţin aproximativ 5.000 de documente despre viaţa şi activitatea lui Einstein până în 1923, când savantul avea vârsta de 44 de ani. Ele prezintă numeroase eseuri, note de subsol şi adnotări care detaliază viaţa politică, personală şi culturală a renumitului fizician. Un set separat de volume, tipărite în versiuni paperback, conţin traduceri în limba engleză ale acestor materiale. Versiuni digitalizate ale multor lucrări ştiinţifice şi scrisori ale lui Einstein au fost publicate online pe site-ul Einstein Archives, administrat de Universitatea Ebraică din Ierusalim.

    Vizitatorii noului site Digital Einstein, afirmă Diana Kormos-Buchwald, vor putea să consulte versiunile în engleză şi germană ale acestor texte. Ei vor putea să citească scrisorile de dragoste scrise de Einstein, să consulte documentele sale de divorţ, foaia matricolă, ciornele pe care a elaborat teoria generală a relativităţii, dar şi scrisori către unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, savantul Michele Besso.

    Al 14-lea volum, care conţine peste 1.000 de documente, va fi tipărit în ianuarie. Versiunea sa digitală este deja disponibilă pe site-ul einsteinpapers.press.princeton.edu.

    Albert Einstein a publicat, în 1905, teoria relativităţii restrânse, completată în 1915 cu teoria relativităţii generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetineşte în funcţie de viteza de deplasare a unui obiect în spaţiu, relativ la poziţia unui alt obiect. Teoria relativităţii a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului şi a spaţiului.

    Albert Einstein a fost recompensat în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Star Storage, OnePage, plic autoformat obţinut prin tipărirea, plierea şi sigilarea documentului tipărit

    Elementul de noutate:

    OnePage este un plic autoformat obţinut prin tipărirea, plierea şi sigilarea documentului tipărit pentru a rezulta plicul finit. Un alt aspect important al conceptului OnePage este faptul că în plicul autoformat realizat se pot introduce diverse materiale de marketing şi promoţionale de dimensiunile unui plic obişnuit sau de dimensiuni nonstandard.

    Efectele inovaţiei:

    Utilizarea OnePage conduce la reducerea costurilor cu producerea şi distribuirea documentelor tranzacţionale cu peste 30% prin eliminarea cheltuielilor cu plicul. Consumul de hârtie scade cu 70%. Documentul-plic poate fi personalizat la exterior, transformându-se într-un vehicul de marketing. Beneficiile conceptului sunt atât economice, cât şi asupra mediului pentru că se asigură reducerea consumului de hârtie şi se elimină plicul clasic, care are elemente nereciclabile.

    Descriere:

    OnePage a fost dezvoltat în cadrul companiei şi a fost folosit pentru prima oară în România. Star Storage este o companie românească de servicii de tehnologia informaţiei, oferind soluţii de stocare, arhivare şi management al informaţiilor în România şi Republica Moldova.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • La mulţi ani, România! Imagini şi documente ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (FOTO, VIDEO)

    La 1 Decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, iar lucrările ei s-au finalizat cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

     

    Iată un scurt istoric al drumului spre Marea Unire, însoţit de mărturii ale veteranilor, surprinse într-un documentar din 2008:

    Proclamaţia (rezoluţiunea) Marii Uniri a fost rostită la 1 Decembrie 1918 la Adunarea Naţională Alba Iulia de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (1885-1970).

    Iată evocarea momentului 1918 de către Iuliu Hossu într-o înregistrare din 1970, pe când acesta se afla în regim de domiciliu obligatoriu la mănăstirea Căldăruşani:

    Textul Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918:

    “I. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre.

    II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor susindicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

    III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român adunarea naţională proclamă următoarele:
    1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuesc.
    2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
    3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
    4. Desăvârşita libertate de presă, asociare şi întrunire; libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti.
    5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşoră după trebuinţă latifundiile, i-se va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât, cât să o poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
    6. Muncitorimei industriale i-se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

    IV. Adunarea naţională dă espresiune dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze răsboiul, ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

    V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

    VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aci în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă şi ruteană şi hotăreşte, ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

    VII. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest răsboiu şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunei române.

    VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru răsboiu au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei.

    IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească adunarea naţională hotăreşte instituirea unui Mare Stat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile, pe cari le va află necesare în interesul naţiunei.”

    Vezi şi:

    Poza zilei: ce însemna să fii român sub ocupaţie străină

    Melodia zilei: “Cântecul Unirii” de Alexandru Flechtenmacher