BusinessMagazin

Tag: documente

  • Dosarul sinuciderii lui Gică Popa, magistratul care i-a condamnat pe Ceauşeşti. Documente şi fotografii în premieră

    Nici Gică Popa nu ştiuse, la plecarea din Bucureşti, pe cine va judeca şi pe cine va condamna. O ţară întreagă a aflat, prin intermediul televiziunii, ce fel de proces a fost atunci. Cu un rechizitoriu pe genunchi, făcut de procurorul militar Dan Voinea, cu un avocat care a devenit cel mai aprig acuzator, Constantin Lucescu, trei asesori nevoiţi să fie prezenţi şi camarilla de reprezentanţi ai puterii CFSN nou instalate, în frunte cu Gelu Voican Voiculescu, gen. Atanasie Stănculescu şi Mugurel Florescu. După o sentinţă dată definitiv, fără recurs, Elena şi Nicolae Ceauşescu a fost mitraliaţi în curtea garnizoanei.

    Magistratul Gică Popa s-a sinucis în data de 1 martie 1990, la două luni după ce a dat necruţătorul verdict. Moartea lui a stârnit ani de-a rândul, controverse, fiind trecut pe lista morţilor suspecte. La Parchetul General, dosarul morţii lui Gică Popa a fost, de multă vreme, tranşat definitiv, prin clasare. Toate probele au condus spre această soluţie, întrucât nu s-a găsit nicio probă care să indice altceva decât suicid. Acest dosar nu a mai ajuns la instanţă.

    Monitorul Justiţiei redă, în exclusivitate, informaţii şi documente esenţiale din dosarul morţii lui Gică Popa.

    Primul document, care reprezintă baza unei anchete, este procesul verbal de cercetare la faţa locului. Din data de 01.03.1990, realizat de procurorii militari col. de justiţie Popa Mihai şi mr.de justiţie Carp Dumitru, ambii de la Procuratura Militară Bucureşti.

    “Azi, data de mai sus, ora 12.00, fiind sesizaţi de către procurorul militar lt.col. de justiţie Stanca V. din Direcţia Procuraturilor Militare, că într-un birou din Ministerul Justiţiei a fost găsit împuşcat generalul maior de justiţie Popa Gică ne-am deplasat la faţa locului, împreună cu col. Timaru Octavian din cadrul Serviciului criminalistic al Poliţiei Municipiului Bucureşti, unde în conformitate cu prev.art.129 şi art.131 C.pr.pen, am constatat următoarele: (…) La pătrunderea în încăpere s-a constatat că atât fereastra cât şi uşa de acces la balconul dinspre B-dul Gheorghe Gheorghiu Dej erau închise, asigurate şi intacte. (..) La interiorul biroului se constată prezenţa mai multor piese de mobilier dispuse în următoarea ordine (…) Pe parchet, în zona de colţ alcătuită din peretele lateral stîng şi peretele cu fereastră, în porţiunea din faţa fişetului descris şi respectiv până în dreptul caloriferului se află o baltă sangvinolentă de culoare roşie-brună , marcată prin existenţa unor cheaguri parţial coagulate.

    Balta are un contur sinuos, cu dimensiuni maxime de cca 35 cm/25 cm, iar în exterior este marcată prin existenţa unor zone de contur, parţial dinamice (mânjituri) şi un grupaj distinct, către calorifer, de stropi cu contur circular şi margini uşor zimţate (…) Primul dintre aceste birouri-cel dinspre interiorul camerei – pe care se află aşezate, în ordine, de la stânga la dreapta, un ghiveci cu o plantă ornamentală, un toc pentru ochelari, două bucăţi de hârtie, iar către cealaltă extremitate o scrumieră care este marcat prin existenţa a două grupaje distincte de urme sânge sangvinolente, localizate spre zona mediană şi respectiv porţiunea limită a marginii interioare a acestui birou (orientată spre centrul camerei). Ambele grupaje sunt orientate oblic de la stânga spre dreapta , primul având un traiect liniar, constituit dintr-un număr de cinci stropi, parţial alungiţi, iar cel de al doilea are o formă arcuită.

    Din ambele extremităţi ale acestei urme, pe muchie, sunt câteva dâre cu aspect de prelingere. Ziarul de pe birou este <Romania liberă> din ziua de joi, 1 martie 1990, şi este marcat prin existenţa unei caricaturi reprezentându-l pe Nicolae Ceauşescu sub forma unui bust scufundat într-un lac şi ancorat la nivelul gâtului printr-un lanţ (…) Caricatura este semnată de ing. Marcel Tapu, apărută la rubrica <Am şi eu ceva de spus> şi este marcată prin textul <Încă mai atîrnă greu>. Deasupra ziarului se află aşezat un pix metalic (…) În dreptul fişetului localizat în porţiunea dinspre calorifer şi respectiv peretele lateral stâng-zonă marcată prin balta de singe- iar colţul covorului este uşor pliat (..) Pe această bucată (preş de culoare albastru-gri)se află aşezat un pistolet MAKAROV-9 m (..)”.

    Citeşte continuarea pe Monitorul Justiţiei!

  • Ministrul Teodorovici ştia din aprilie 2018 că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB

    Încă din luna aprilie ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu la conferinţa de presă de joi. 

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2018 şi ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că documentele vor fi prezentate Curţii de Conturi.

     

  • Ministrul Teodorovici ştia din aprilie 2018 că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB

    Încă din luna aprilie ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Publice Florin Cîţu la conferinţa de presă de joi. 

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2018 şi ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că documentele vor fi prezentate Curţii de Conturi.

     

  • Povestea fondatorului Box, serviciu care are drept clienţi 40% din companiile Fortune 500

    Aaron Levie s-a născut în 1985 în Mercer Island, o suburbie a oraşului american Seattle. El a urmat cursurile Universităţii de Sud din California, pe care le-a întrerupt însă pentru a se dedica antreprenoriatului.

    Box a fost iniţial dezvoltat de Levie în 2004 ca un proiect pentru facultate; un an mai târziu, el părăsea şcoala pentru a conduce compania cu normă întreagă. Proiectul analiza opţiunile de stocare în cloud pentru companii; după ce a contactat mai multe organizaţii pentru a întreba cum îşi păstrează conţinutul şi datele, Levie a ajuns la concluzia că piaţa era fragmentată. El a văzut astfel o oportunitate de a construi o afacere de stocare a datelor în cloud ca o modalitate prin care persoanele fizice să poată accesa şi stoca documente şi fişiere. Levie şi prietenul său din copilărie Dylan Smith au înregistrat compania Box în aprilie 2005, în timp ce lucrau din casa părinţilor lui Smith. La scurt timp, au mutat sediul la Berkeley, California. Levie a preluat funcţia de CEO, în timp ce Smith a devenit CFO.

    Levie şi echipa sa au discutat cu antreprenorul Mark Cuban, acesta oferindu-le 350.000 de dolari şi devenind, astfel, primul investitor important.
    În 2007, pe măsură ce piaţa de stocare în cloud a consumatorilor devenea din ce în ce mai aglomerată, Levie şi Smith au decis să reorienteze compania către segmentul B2B. În octombrie 2009, Box a făcut prima achiziţie, cumpărând Increo Solutions pentru colaborarea documentelor şi tehnologia de previzualizare. Box şi-a extins operaţiunile în Europa în 2012, odată cu deschiderea primului său birou la Londra. În vara aceluiaşi an, în luna iulie, Box şi-a asigurat 125 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare condusă de compania General Atlantic, căreia i s-au alăturat investitorii Bessemer Venture Partners, DFJ Growth, New Enterprise Associates, Sapphire Ventures (fosta SAP Ventures) şi Scale Venture Partners.

    În decembrie 2013, opt investitori au participat la o rundă de finanţare din seria F de 100 de milioane de dolari. În anul 2014, reprezentanţii Box anunţau că 40% din companiile Fortune 500 foloseau serviciile oferite de compania de stocare. Pe 23 ianuarie 2015, Box a prezentat oferta publică iniţială pe bursa de la New York. Deşi preţul unei acţiuni era stabilit la 14 dolari, tranzacţionarea a debutat la valoarea de 20,20 de dolari şi s-a închis la 23,23 de dolari. Prin listarea la bursă, compania a strâns 175 de milioane de dolari şi a stabilit o capitalizare de piaţă de aproximativ 1,6 miliarde de dolari. În mai 2018, capitalizarea de piaţă a Box atingea 3,96 miliarde de dolari; în prezent, compania este evaluată la 2,5 miliarde de dolari.

    Averea lui Aaron Levie este estimată la peste 100 de milioane de dolari.

  • JAF în stil comando la un club de fotbal de primă ligă: ”Au neutralizat personalul de pază, au furat bani din seif şi documente importante”

    ”Au neutralizat personalul de pază, au distrus seifele şi au furat documente şi bani. S-au folosit de aparatură pentru a dezactiva sistemele de alarmă, apoi au forţat uşile şi ferestrele”, se arată într-un comunicat emis de clubul din Argentina, citat de prosport.ro

    Oficialii lui Atletico Tucuman au dat asigurări că paguba financiară nu a fost una de natură să pericliteze activitatea clubului, precizând că sumele importante sunt ţinute în conturile din bancă. Totuşi, este a doua oară în mai puţin de un an când clubul este victima unei astfel de operaţiuni. În noiembrie 2018, hoţii au pătruns în sediu şi au sustras documente importante.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţie în administraţia publică locală. Dispare unul dintre lucrurile care ne OBLIGĂ sa stăm la COZI INTERMINABILE la instituţiile statului

    Camera Deputaţilor a votat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind eliminarea ştampilei din administraţia publică. Iniţiativa prevede că instituţiile administraţiei publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ştampila în relaţia cu cetăţenii sau cu alte instituţii.
     
    Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă care prevede că instituţiile publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ştampila în relaţia cu cetăţenii sau cu alte instituţii, cu 207 voturi “pentru”, 1 vot împotrivă şi 58 de abţineri.

    „Marele merit al noii legi este că ea creează premisele digitalizării şi simplificării birocraţiei. Practic, nicio primărie şi niciun minister nu vor mai putea să refuze trimiterea şi primirea documentelor în format digital, cu semnătură electronică. Asta înseamnă că oamenii nu vor mai fi purtaţi pe drumuri ca să plimbe hârtii între instituţii. Înseamnă că nu vor mai sta la coadă la ghişeu, ci vor putea trimite şi primi documente pe email, înseamnă că interacţiunea cu administraţia va fi mai simplă şi mai eficientă. Evident, lucrurile nu se vor întâmpla de pe o zi pe alta(..)Am eliminat practic ultima reminiscenţă a birocraţiei de tip medieval ce se practică încă în România”, a declarat senatorul USR Cristian Ghica.

    USR susţine că legea adoptată este printre puţinele proiecte ale Opoziţiei adoptate îna cest mandat.

    “Legea privind eliminarea obligativităţii ştampilei în instituţiile publice este printre foarte puţinele proiecte care au fost iniţiate de Opoziţie în acest mandat şi care au trecut de votul final al Parlamentului. Printre acestea sunt Legea privind interzicerea hărţuirii şi cea privind înfiinţarea Registrului agresorilor sexuali, precum şi legea privind expertizarea seismică a unităţilor de învăţământ. La toate trei, Cristian Ghica a fost iniţiator sau co-iniţiator”, arată partidul condus de Dan Barna, după adoptarea proiectului de lege, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Smartphone-ul – „călcâiul lui Ahile al omului modern”

    „Pot să vă spun despre un caz care a avut un impact asupra oamenilor din România. Exemplul este despre vulnerabilitatea din WhatsApp. Această vulnerabilitate a fost destul de simplu de exploatat pentru hacker. Toată lumea se gândeşte că, atunci când ataci un dispozitiv, trebuie să rulezi un program foarte complex pentru a obţine informaţiile sau controlul asupra dispozitivelor mobile. Având în vedere că aplicaţia WhatsApp este instalată pe dispozitivele a 1,5 miliarde de oameni în toată lumea, tot ce trebuie să facă un hacker este să te sune, iar în cele mai multe cazuri nici nu este nevoie ca persoana apelată să răspundă apelului”, exemplifică Itai Greenberg, vicepreşedinte al diviziei de product management în cadrul Checkpoint Software Technologies, cu prilejul unei conferinţe pe tema securităţii informatice.

    Compania pe care o reprezintă se axează pe servicii de securitate informatică, respectiv securitate în cloud, pe zona de mobile şi prevenţia ameninţărilor cibernetice. Fondată în 1993 în Israel, compania are la nivel global peste 5.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 2 miliarde de dolari, potrivit lui Greenberg. În prezent sunt peste 4.000 de companii la nivel global care folosesc soluţiile companiei cu origini israeliene Checkpoint pentru securitatea în cloud.

    Prezentă pe plan local din anul 2006, compania a realizat aici peste 100 de verificări de securitate în cadrul companiilor din piaţa locală. „În România, principalii competitori sunt Fortinet, Cisco şi Palo Alto, iar la nivel de regiune, Checkpoint este liderul din punctul de vedere al cotei de piaţă deţinute”, descrie Sebastian Bănică, country manager al Checkpoint pentru România şi Bulgaria, rezultatele companiei pe care o conduce.

    „Sunt convins că o să creştem şi o să ne atingem obiectivul de a fi lideri pe piaţa de securitate cibernetică şi în România, mai ales că văd în continuare o creştere accelerată, pentru că piaţa o cere. În prezent, lucrurile au devenit extrem de vizibile şi concrete.” Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania avea în 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, afaceri de 1,2 milioane de lei.

    Reprezentanţii Checkpoint observă că una dintre zonele cel mai expuse ameninţărilor informatice este cea de cloud; un argument în acest sens este faptul că 18% dintre firmele multinaţionale au avut anul trecut un incident de securitate IT pe partea de cloud, potrivit celei mai recente ediţii a raportului de securitate emis de companie. De asemenea, 30% dintre specialiştii chestionaţi de Checkpoint în cadrul studiului referitor la soluţiile de securitate informatică sunt de părere că securitatea tehnologiei este în responsabilitatea furnizorului, acest aspect fiind, din punctul lor de vedere, unul greşit.

    „Când vorbim de tehnologia cloud, trebuie să luăm în calcul ambele părţi, atât utilizatorul, cât şi furnizorul tehnologiei. De asemenea, 59% dintre responsabilii cu securitatea infromaţiei nu iau încă în calcul ameninţările informatice prin intermediul dispozitivelor mobile, iar telefoanele inteligente, care ajung să fie neprotejate, sunt porţi perfecte pentru atacurile informatice”, observă Itai Greenberg.

    Atacurile care au loc în prezent nu sunt doar pe laptop sau doar pe telefoanele mobile, acestea realizându-se prin toate dispozitivele utilizatorilor. Un exemplu îl constituie momentul în care telefonul mobil este atacat, iar acest atac foloseşte diferite metode simultan, cum ar fi e-mailul, ajungând şi pe alte dispozitive de pe care este accesat.

    România este peste media europeană de 30% privind atacurile de crypto mining, ajungând la aproape 50%. Acest lucru arată că România are putere din punctul de vedere al dezvoltării pe partea de tehnologie, dar nivelul de pregătire este foarte scăzut.

    „După ce facem acest audit privind vulnerabilităţile din reţeaua companiei, la final se realizează un raport privind problemele prezente. Aceste rapoarte au fost în număr de aproximativ 12.000 – 14.000 în ultimii trei ani, din care nicio companie la nivel mondial nu a fost găsită ca fiind 100% protejată de ameninţări. În România au fost peste 100 de audituri de securitate în ultimii doi ani, iar rezultatul a fost clar. Nicio verificare nu a fost complet verde, fiecare a avut probleme, iar principala nevoie a pieţei este conştientizarea acestui lucru”, a spus Sebastian Bănică.

  • Donald Trump dă în judecată Deutsche Bank şi Capital One pentru încurca o investigaţie a Congresului asupra afacerilor familiei sale

    Preşdintele american Donald Trump, trei dintre copii săui şi Organizaţia Trump, au dat în judecată Deutsche Bank şi Capital One într-o încercare de a bloca cele două instituţii financiare de a colabora cu Congresul în investigaţia în care cele două au fost citate, potrivit CNBC care citează documentele depuse la tribunal.

    Congresul american a citat Deutsche Bank luna aceasta, în timp ce creditorul anunţa încă din luna ianuarie că a fost abordat de mai multe comisii ale Democraţilor pentru a discuta legăturile dintre bancă şi Donald Trump.

    Donald Trump şi doamna cu părul gri de la Deutsche Bank: Cum l-a ajutat banca germană pe preşedintele american exagerându-i averea şi ce credite a dat gigantul bancar către familia lui

    În procesul intentat de Trump şi apropiaţii săi săptămâna aceasta, preşedintele susţine niciuna dintre Comisiile care desfăşoară ancheta asupra sa nu au nicio pistă, ci doar speră să găsească nereguli.

    „În acest caz avem părţi citate de Congres fără a exista nicio bază legitimă sau legală. Citările au fost emise pentru a-i hărţui pe preşedintele Donald Trump, pentru a-i analiza fiecare aspect din finanţele personale, din afacerile sale, referitoare la el sau la familia sa şi să încerce să găsească orice material care ar putea să îl afecteze pe plan politic. Nu există niciun alt temei decât cel politic”, se arată în documentele depuse de echipa lui Trump la tribunal.

    Tot în aceste documente Trump recunoaşte că cele două bănci au oferit pentru mult timp servicii de banking atât business, cât şi pe plan personal familiei Trump, însă faptul că ele două Comisii de anchetă au cerut să vadă tot istoricul financiar al familiei preşedintelui cu cele două instituţii este o exagerare  – din perspectiva lui Donald Trump.

     

  • Categoria de salariaţi care va beneficia de concediu de odihnă suplimentar. Ce documente sunt necesare

    Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative  care se aplică din 19 aprilie 2019.

    Potrivit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, concediul de odihna va fi:

    Noua reglementare

    După art. 147 din Codul muncii, se introduce un nou articol, art. 147^1, cu următorul conţinut:

    „(1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

    a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;

    b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

    (2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii”.

    Potrivit acestuia, cererea pentru concediu însoţită de o scrisoare medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii.

     

     

  • Categoria de salariaţi care va beneficia de concediu de odihnă suplimentar. Ce documente sunt necesare

    Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative  care se aplică din 19 aprilie 2019.

    Potrivit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, concediul de odihna va fi:

    Noua reglementare

    După art. 147 din Codul muncii, se introduce un nou articol, art. 147^1, cu următorul conţinut:

    „(1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

    a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;

    b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

    (2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii”.

    Potrivit acestuia, cererea pentru concediu însoţită de o scrisoare medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii.