Tag: dezbatere

  • Băsescu: Europarlamentarii noştri vor putea mări bugetul alocat României cu 8-9 miliarde de euro

     “Această dezbatere (privind flexibilizarea fondurilor, n.r.) care va fi în Parlament va da ocazia parlamentarilor noştri să obţină încă vreo 8-9 miliarde de euro în plus – ei parcă îmi reproşau mie că a fost creşterea de numai 18% a bugetului – şi sunt convins că prin pricererea, talentul, inteligenţa, capacitatea lor de a convinge, vor mări bugetul României”, a spus Băsescu.

    El a arătat că rezoluţia PE cu privire la cadrul financiar multianual 2014-2020 este un act politic al PE pe care personal îl consideră îndreptăţit, dar care nu vizează creşterea alocărilor în buget şi i-a ironizat pe unii politicienii români pentru modul în care au înţeles această rezoluţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistica şomajului ţine cu Obama

    Sondajele printre economişti estimau o creştere a şomajului de la 8,1% în august la 8,2% în septembrie, însă pieţele financiare anticipaseră deja vestea bună, mizând pe efectul noii injecţii monetare anunţate de Rezerva Federală. Datele Departamentului Muncii difuzate vineri arată că în SUA au fost create 146.000 de locuri de muncă lunar din iulie până în septembrie, faţă de 67.000 în cele trei luni precedente. Companiile au raportat 114.000 de locuri de muncă noi în septembrie, iar revizuirea datelor pentru iulie şi august arată că economia a creat atunci cu 86.000 de locuri de muncă mai mult decât relevau estimările iniţiale. Numărul şomerilor americani se situează acum la 12,1 milioane, cel mai scăzut nivel din ianuarie 2009 încoace.

    Anunţul de vineri al Departamentului Muncii a venit la fix după dezbaterea Obama-Romney de miercuri, când unul dintre caii de bătaie ai lui Romney, aflat în mare vervă retorică, a fost tocmai situaţia pieţei muncii, mai exact faptul că Obama nu a reuşit din 2009 încoace să reducă rata şomajului sub 8%. Următoarele dezbateri electorale între cei doi candidaţi la preşedinţie au loc la 16 şi 22 octombrie, iar alegerile prezidenţiale au loc la 6 noiembrie. În prezent, Barack Obama are în sondajele de opinie un uşor avans în faţa lui Mitt Romney, de circa 2%.

  • UE ne intreaba: cum ar trebui cheltuiti banii pentru sustinerea agriculturii?

    Politica Agricola Comuna (PAC) este una dintre cele mai importante politici ale UE, care afecteaza viata de zi cu zi a fiecaruia dintre cele 500 de milioane de cetateni ai Uniunii. In prezent, aceasta politica se afla in proces de reforma, pe aceasta tema avand loc o dezbatere publica. In cadrul acestei dezbateri, Parlamentul European a lansat un proces de consultare a cetatenilor, care isi pot exprima opinia prin intermediul unui chestionar disponibil la adresa http://www.food4.eu/ro/have_your_say.html.

    Toate raspunsurile vor fi centralizate intr-un document de care Parlamentul European va tine cont in elaborarea unei pozitii referitoare la reforma PAC.

  • SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI: Parlamentul a aprobat suspendarea lui Traian Băsescu

    Pentru suspendarea preşedintelui erau necesare 217 voturi, din care USL avea deja 212.

    Bilanţul şedinţei:
    Totalul parlamentarilor din Senat şi Camera Deputaţilor: 432
    Parlamentari prezenţi la şedinţa de vineri a plenului: 374
    Total voturi exprimate: 372
    Voturi anulate: 2
    Voturi valabil exprimate 370
    Voturi pentru suspendare: 256
    Voturi contra suspendării: 114

    Primul articol al hotărârii adoptate de senatori şi deputaţi prevede că “Preşedintele Traian Băsescu se suspendă din funcţia de preşedinte al României”. Articolul al doilea prevede că “Hotărârea se comunică Curţii Constituţionale pentru a constata existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiilor de către preşedintele României”.

    În consecinţă, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a anunţat în plen că referendumul pentru demiterea preşedintelui României va avea loc la data de 29 iulie.

    Înainte de şedinţa Parlamentului, care a început la ora 17, Curtea Constituţională a României, întrunită pentru a da un aviz consultativ pentru procedura de suspendare iniţiată de USL, a constatat că Traian Băsescu “nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”. CCR apreciază, de asemenea, că faptul că preşedintele, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte să fie adoptate de Guvern, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul premierului.

    CCR a evitat să dea însă un răspuns clar în privinţa suspendării preşedintelui Traian Băsescu, preferând să-şi exprime separat punctul de vedere pentru fiecare dintre cele şapte motivaţii invocate de USL pentru suspendare. Cinci dintre cele şapte motivaţii au fost respinse şi doar două reţinute ca valide.

    Preşedintele Traian Băsescu a comentat, în plenul Parlamentului, că a luat notă de avizul CCR şi că s-a bucurat constatând că în motivarea acestuia, Curtea “nu constată nicio abatere a preşedintelui care să justifice suspendarea, aşa cum ea este prezentată în articolul 95 din Constituţia României”.

    VEZI AICI AVIZUL CONSULTATIV AL CCR

    Preşedintele Băsescu s-a adresat, în discursul său, reprezentanţilor USL, întrebând: “Aţi mai văzut un dictator care să dea opoziţiei funcţia de premier? Aţi mai văzut un dictator care să numească la SIE un reprezentant al opoziţiei?”, pentru a adăuga apoi: “Ei, dacă nu aţi văzut, mai căutaţi dictatori!”. Băsescu a precizat că are un regret – faptul că a numit doi prim-miniştri, Călin Popescu-Tăriceanu şi Victor Ponta, iar “după ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi şi-au propus suspendarea preşedintelui”.

    “Am conştiinţa împăcată că mi-am făcut datoria faţă de ţara mea, faţă de poporul meu”, a mai spus preşedintele. În încheiere, le-a cerut celor prezenţi să aibă grijă de ţară şi de oamenii ei şi i-a lăsat în mod simbolic lui Crin Antonescu, noul preşedinte al Senatului, o foaie de hârtie “pe care să scrieţi ce aţi promis: demisia, dacă eu voi câştiga referendumul de suspendare”.

    În cursul serii, în Bucureşti au ieşit din nou în stradă grupuri de susţinători şi de opozanţi ai preşedintelui Traian Băsescu. Primii s-au adunat în Piaţa Victoriei, ceilalţi s-au adunat în Piaţa Universităţii.

  • Romney, Santorum sau Ron Paul? Cine se va lupta cu Obama

    În alegerile preliminare desfăşurate în în această săptămână în statul Iowa pentru departajarea candidaţilor la nominalizarea republicană, Mitt Romney a câştigat la doar opt voturi diferenţă de următorul clasat, fostul senator de Pennsylvania Rick Santorum, în timp ce pe locul al treilea s-a situat Ron Paul, preferatul Tea Party.

    Dezbaterile de sâmbătă şi duminică s-au desfăşurat în statul New Hampshire, unde la 10 ianuarie vor avea loc alegeri preliminare pentru desemnarea candidatului republican. După dezbaterea de sâmbătă, The New York Times a remarcat că Mitt Romney s-a comportat ca şi cum ar fi deja nominalizat, preferând să-şi îndrepte retorica mai cu seamă contra preşedintelui Obama, acuzat, ca de obicei, de eşec în limitarea cheltuielilor guvernamentale, decât spre ceilalţi aspiranţi la nominalizarea republicană – Rick Santorum, Ron Paul, Rick Perry, Newt Gingrich şi Jon Huntsman. În dezbaterea de duminică, a NBC constatat, în schimb, înmulţirea atacurilor la adresa lui Romney din partea celorlalţi cinci, care au încercat să-i demoleze avansul de care fostul guvernator de Massachusetts se bucură în sondajele în rândul votanţilor din New Hampshire. Niciuna dintre dezbateri n-a adus însă elemente de dispută sau informaţii noi care să poată deveni decisive pentru opţiunile alegătorilor.

    Analiştii par a conchide că Romney ar fi politicianul republican cu cele mai multe şanse să obţină nominalizarea, atât graţie vederilor sale mai moderate decât ale celorlalţi, cât şi datorită faptului că a făcut mai puţine gafe decât aceştia.

    Procesul de selecţie a candidatului pe baza voturilor din state este însă abia la început, urmând ca desemnarea oficială a prezidenţiabilului să aibă loc la Convenţia Naţională a republicanilor, de la finele lui august. În ianuarie vor avea loc încă două runde de alegeri primare, în Carolina de Sud (21 ianuarie) şi Florida (31 ianuarie).

  • Republicanii americani se declară gata de război cu Iranul

    Doi dintre aspiranţii la nominalizarea partidului pentru candidatura la preşedinţia SUA, Mitt Romney şi New Gingrich, au evocat subiectul războiului la o dezbatere electorală din Carolina de Sud, relatează agenţiile de presă.

    Dacă programul de sancţiuni economice contra Iranului şi alte strategii eşuează, acţiunea militară rămâne o alternativă, pentru că “este inacceptabil ca Iranul să devină o putere nucleară”, a declarat Mitt Romney. El a susţinut că dacă Barack Obama va fi reales, Iranul va dezvolta arma nucleară. Newt Gingrich a fost de acord, afirmând că dacă operaţiunile sub acoperire şi alte strategii dau greş, “nu va fi altă opţiune” decât folosirea forţei.

    Conform sondajelor de opinie, Romney este considerat cel mai potrivit să conducă forţele armate ale SUA, cu 26% dintre opţiunile electoratului republican, urmat de Gingrich, cu 21%.

    Dintre ceilalţi participanţi la dezbatere, Ron Paul şi Herman Cain s-au opus ideii de atacare a Iranului. Paul a spus că orice acţiune militară ar trebui mai întâi supusă dezbaterii Congresului, iar Cain a recomandat ca soluţii înăsprirea sancţiunilor, descurajarea militară prin desfăşurarea de rachete balistice în zonă şi ajutorul acordat opoziţiei iraniene.

    În ultimele săptămâni, alţi doi candidaţi la nominalizarea republicană au promovat atacarea Iranului. Rick Perry, guvernatorul de Texas, a declarat pentru CNN că SUA ar trebui să susţină eforturile Israelului de a împiedica programul iranian nuclear, “până la şi incluzând o acţiune militară”. Rick Santorum, fost senator de Pennsylvania, a descris Iranul drept “inamic” la o întâlnire cu activiştii republicani din Des Moines şi a declarat că el va susţine Israelul “umăr la umăr” dacă acesta va lansa un atac preventiv contra Iranului şi, de asemenea, că susţine o acţiune militară directă a SUA dacă aceasta va fi cerută de Israel.

    Apariţia raportului AIEA s-a corelat în mod nefericit cu acutizarea conflictului verbal între Tel Aviv şi Teheran. Oficialii israelieni au reînceput aluziile la o posibilă acţiune armată contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, pe motiv că acesta dezvoltă arma atomică, iar Ahmadinejad a replicat cu aceleaşi declaraţii belicoase, menite să descurajeze Israelul şi aliaţii lui.

    Dacă SUA, Franţa şi Marea Britanie cer noi sancţiuni contra Iranului, Rusia a făcut apel la evitarea folosirii forţei şi s-a pronunţat, alături de China, împotriva unor noi sancţiuni, pe motiv că raportul AIEA nu aduce nimic “fundamental nou” în privinţa programului nuclear iranian.

  • Iluzia deziluziei

    Multi cred (ma numar printre ei) ca una dintre cele mai mari
    probleme ale Romaniei a fost izolarea mediatica din perioada
    comunista. Tara fiind inconjurata doar de state comuniste, niciun
    post occidental de televiziune nu ajungea aici, de presa nici nu
    putea fi vorba, asa ca singura sursa neoficiala ramanea
    radioul.

    Dar adevarul este ca putina lume stia o limba straina (dincolo
    de nivelul lecturii), iar dintre cei care stiau, aproape nimeni nu
    avea cunostintele de context in masura sa-i faca accesibila
    informatia. Degeaba intelegeam frantuzeste daca nu stiam mai nimic
    din sistemul politic, nu stiam partidele si nici personajele.
    Ramanea Europa Libera, care putea fi insa destul de usor
    contracarata de propaganda. Asa se face ca ne-am trezit in
    democratie si capitalism fara niciun strop de cultura politica si
    economica, iar urmarile inca se vad.

    La polul opus din acest punct de vedere se afla Germania de Est,
    care avea acces nelimitat la toata media audiovizuala vest-germana
    si austriaca, iar problema limbii nu exista. Se pare insa ca
    est-germanii nu se dadeau in vant dupa jurnalele de stiri si
    actualitatea politica, ci preferau sa suspine si sa lacrimeze
    urmarind tot felul de soap opera americane de genul “Dallas” sau
    “Dynasty”, reluate la nesfarsit de posturile de peste Zid.

    Nu e chiar ciudat, la fel se intampla si in alte parti. In 2007,
    un grup de “hacktivisti” pentru democratie a pus la dispozitia
    multor oameni din tari aflate sub guvernari autoritare softuri
    capabile sa strapunga blocada oficiala, in speranta ca accesul la
    informatie va atrage aspiratia spre democratie. Dar accesul la
    informatie a atras cu totul altceva: nenumarate cautari pe Google
    dupa “Britney Spears naked”. Acestea sunt doar doua dintr-o multime
    de argumente pe care le foloseste Evgeny Morozov pentru a sustine
    titlul cartii sale “The Net Delusion – The Dark Side of Internet
    Freedom” (“Mirajul retelei – Fata intunecata a libertatii
    internetului”), aparuta luna aceasta sub egida PublicAffairs.

    In opinia autorului, puterea internetului in promovarea
    democratiei este un mit, de vreme ce regimuri represive precum cel
    din China sau Iran sunt la fel de stabile chiar si in conditiile
    raspandirii mijloacelor de comunicatie moderne, in frunte cu
    internetul. Mai mult, Morozov sustine ca de fapt internetul este
    mai degraba folosit de guvernele autoritare pentru a limita
    libertatea cuvantului, pentru a-si perfectiona tehnicile de
    supraveghere, pentru a-si intari mijloacele de propaganda si pentru
    a linisti populatia cu divertisment digital.

    De altfel, cartea are adesea tonul unui pamflet, iar cei vizati
    sunt tehno-optimistii si “ciber-utopistii” – reprezentati fie de
    organizatii precum Electronic Frontier Foundation sau Public
    Knowledge, fie de autori precum Clay Shirky sau Timothy Wu -, pe
    care-i caracterizeaza “o credinta naiva in natura emancipatoare a
    comunicatiilor online, care se bazeaza pe un obstinat refuz de a
    accepta dezavantajele”.De vina s-ar parea sa fie fostii hippies,
    care acum ocupa pozitii in cele mai prestigioase universitati din
    lume si popularizeaza ideea ca internetul ar putea oferi ceea ce
    anii ’60 n-au putut aduce: o lume mai buna si mai pasnica.

  • Curtea Constitutionala a amanat dezbaterea pe Legea Pensiilor. Verdictul va fi anuntat saptamana viitoare

    PNL a depus, in 23 septembrie, la Curtea Constitutionala
    sesizarea privind Legea sistemului unitar de pensii publice, a
    anuntat viceliderul deputatilor liberali Eugen Nicolaescu.


    Cititi mai multe
    despre decizia Curtii Constitutionale pe
    www.zf.ro.

  • Comenteaza cu Ana si Ioana: Ai pleca sa muncesti in strainatate ?

    Ana sustine munca in Romania

    1. Este foarte usor sa te lasi cuprins de mirajul strainatatii,
    mai ales acum, cand in Romania nu se intrevede nicio perspectiva
    pozitiva. De altfel, motive clare, concrete pentru a convinge pe
    cineva sa ramana aici nu sunt. Salariile nu sunt mai mari, taxele
    nu sunt mai mici si nici mai putine, oamenii nu sunt mai
    civilizati, utilitatile nu costa mai putin, iar cumparaturile nu
    sunt mai ieftine. Sunt insa o multime de motive circumstantiale
    pentru care poate tocmai acum nu ar fi cel mai bun moment sa
    emigram. In primul rand, acela ca si in afara lucrurile merg prost.
    Poate nu la fel de prost ca la noi, insa atunci cand sunt probleme,
    primii sacrificati sunt imigrantii

    2. Da, medicii si inginerii au toate motivele sa plece. Isi fac
    meseria si sunt platiti poate chiar de zeci de ori mai bine decat
    aici. In rest, sunt mii si zeci de mii de oameni care pleaca pentru
    un loc de munca sub calificarea lor si care, atunci cand vor sa se
    intoarca in tara, se trezesc ca nu se mai pot integra pe piata
    muncii, intrucat experienta ultimilor ani a fost acumulata in
    domenii nu ar mai vrea sa lucreze.

    3. Am mai putea ramane in Romania si pentru ca, oriunde ne-am
    angaja, avem avantajul de a cunoaste piata, de a cunoaste
    specificitatile locale, criteriu care de multe ori a facut
    departajarea dintre romani si expati, in defavoarea celor din
    urma.

    4. In urma cu aproape doi ani, vorbeam cu un roman care a lucrat
    pe Wall Street. Desi a avut cat timp a stat in SUA o viata plina de
    impliniri profesionale, atinut sa sublinieze un lucru foarte
    important – povestea imigrantilor care nu se lovesc de xenofobie e
    doar in filme. Era suficient ca doar o data sa se simta accentul de
    est european pentru ca stigmatul de “intrus” sa ajunga sa te
    urmareaca.

    Ioana sustine munca peste hotare

    1. Primul si poate cel mai convingator argument in favoarea
    muncii peste hotare este plata. Este indeobste stiut ca mai orice
    tip de slujba, munca, pozitie este mai bine remunerata peste
    hotare. O bona primeste intre 800 si 1.000 de euro in Grecia, un
    muncitor necalificat are o chenzina saptamanala de cateva sute de
    euro in constructii in tari ca Italia sau Spania. E drept ca
    locurile de munca s-au imputinat foarte mult peste hotare, dar
    acelasi lucru se intampla si in Romania. Un lucru demn de luat in
    seama este insa ca pentru cei cu diplome, orizonturile raman
    deschise: mai mult de 7.000 de medici au plecat de la inceputul
    acestui an din tara si e complet de inteles: in afara faptului ca
    sistemul sanitar din Romania se zgaltaie din temelii, in tarile din
    Vest un medic poate castiga cateva mii bune de euro lunar. Un
    specialist in terapie intensiva si anestezie, care a plecat in
    Marea de piata Britanie in luna aprilie a acestui an, castiga nu
    mai putin de 40.000 de lire anual. E o diferenta fata de Romania…
    In aceeasi situatie se regasesc insa si alti licentiati – mai cu
    seama ingineri – pe care alte tari ii asteapta nu numai sa le ofere
    slujbe, ci si un trai decent.

    2. Traiul decent este un alt aspect important care impinge oamenii
    sa caute un loc de munca in afara. Traiul decent inseamna, dincolo
    de bani, aproape orice: de la sosele decente, posiblitatea de a
    parcurge 100 km pe autostrazi fara carute sau biciclisti si pana la
    lipsa unei permanente batai de cap in relatia cu autoritatile (ne
    sunt tuturor familiare cozile de la plata impozitelor sau grimasa
    acrita a functionarilor de dupa ghiseele de aproape orice fel), sau
    pana la faptul ca sistemele sociale sunt atat de bine puse la punct
    incat locuitorii nu se tem sa moara cu zile de la o mana rupta sau
    pentru ca nu-si gasesc de munca (in cazul in care doresc).

    3. Respectul fata de munca este mai mare peste hotare, sunt de
    parere peste doua treimi dintre respondentii unui studiu realizat
    de compania de cercetare de piata 360insights. Cu alte cuvinte,
    indiferent de tipul meseriei prestate – de la cele fara calificare
    si mergand pana la cele mai inalte distinctii – atitudinea fata de
    cel care presteaza o munca este mai… respectuoasa. Este adevarat,
    ca, de regula, in tarile civilizate nu se regaseste acea
    incrancenare pe care o vedem cu totii in viata de zi cu zi si care,
    implicit, este vizibila in orice latura a vietii. Dar punctele in
    plus se numara tot in favoarea muncii peste hotare.
    Nu in ultimul rand, trebuie sa ne aducem aminte de milioanele de
    “capsunari” care nu numai ca au pus in mod incontestabil umarul la
    cresterea economica an dupa an, dar au capatat un simt pragmatic al
    economiei de piata. Multi dintre ei s-au intors in tara stiind cum
    sa aplice “retete” pe care le-au invatat in strainatate. Un reper
    excelent este chiar unul dintre cei mai mari proprietari ai unui
    producator de inghetata care a ridicat din temelii, cu cunostintele
    capatate in munca peste hotare, o afacere care rivalizeaza acum cu
    multinationalele.