BusinessMagazin

Tag: curs valutar

  • Criza din Cipru pune presiune pe leu

    Cursul s-a stabilizat la sfârşitul săptămânii trecute pe palierul de 4,41 lei/euro, unde a urcat în ultimele două săptămâni pe fondul crizei din Cipru. Euro a trecut pragul de 4,4 lei pe 18 martie, imediat după anunţul privind „taxa“ pe depozitele din băncile cipriote, o măsură care a speriat investitorii de pe pieţele emergente. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4154 lei/euro, uşor sub nivelul din ziua precedentă, aceasta fiind a zecea şedinţă consecutivă în care moneda europeană se menţine peste pragul de 4,4 lei. Leul a închis şedinţa interbancară de vineri aproape de nivelul de 4,41 unităţi/euro pe fondul unei sesiuni liniştite pentru toate monedele emergente din regiune. Mişcarea cursului din ultimele săptămâni reprezintă o schimbare de direcţie la 180 de grade în condiţiile în care de la începutul anului leul se afla pe o tendinţă ascendentă, susţinut de cererea de titluri de stat din partea investitorilor străini. Cursul de schimb atinsese un minim al ultimului an de 4,32 lei/euro la jumătatea lunii ianuarie, iar ulterior se stabilizase în jurul valorii de 4,35 lei/euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanţele României

    Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deţinută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanţe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

    Mugur Isărescu a atras atenţia că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienţi – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obişnuiţi cu riscul şi ştiu să-şi administreze banii. În acelaşi timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieşiri de capital sau tranzacţii neobişnuite pe piaţă.

    De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul şi-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunţul acordului de salvare a Ciprului. Situaţia din Cipru exercită însă o influenţă indirectă în România, şi anume în aria politicii monetare, unde marja de acţiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflaţiei şi potenţialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiştilor Citi.

    BNR a menţinut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, aşa după cum era de aşteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste”, şi-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudenţa.

    În februarie, inflaţia s-a situat la 5,7%, raportat la o ţintă de inflaţie de 1,5-3,5%. Analiştii BCR estimează că situaţia nu se va schimba prea curând în favoarea unor şanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.

  • Scade presiunea pe piaţa valutară: cursul a coborât sub 4,41 lei/euro

    Cursul de schimb a coborât sub 4,41 lei/euro spre finalul sesiunii interbancare de ieri, într-o piaţă calmă, după ce tensiunile privind situaţia din Cipru s-au diminuat, potrivit dealerilor. Băncile schimbau euro la 4,4080-4,4110 lei la finalul şedinţei de marţi, în scădere comparativ cu debutul sesiunii. La deschiderea şedinţei interbancare, euro a fost cotat în creştere uşoară, la 4,4155-4,4180 lei, pieţele intrând pe o tendinţă negativă după ce Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogroup, forul miniştrilor de finanţe din zona euro, a declarat că acordul cu Cipru ar trebui considerat un model pentru restul zonei euro, alimentând temerile că, în caz de necesitate, se va apela şi pe viitor la taxarea depozitelor negarantate. Ulterior, tensiunile s-au diminuat, iar cursul a coborât treptat sub 4,41 lei/euro, într-o piaţă liniştită. Minimul zilei a fost atins chiar la sfârşitul zilei, la 4,4080 lei/euro. Pieţele europene consemnau creşteri uşoare la finalul zilei, investitorii fiiind optimişti după date din SUA privind creşterea peste aşteptări a comenzilor pentru bunuri de folosinţă îndelungată. BNR a publicat marţi un curs de referinţă în scădere cu 0,4 bani, la 4,4111 lei/euro. Cursul pentru dolarul american a urcat însă cu peste trei bani, la 3,4265 lei/dolar, ajungând astfel la maximul ultimelor trei luni. Totodată, cursul pentru francul elveţian a crescut uşor, la 3,6136 lei/franc.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Dai în Cipru, cade leul

    “Date fiind condiţiile externe nefavorabile şi faptul că principalul motor al aprecierii – apetitul străinilor pentru titlurile de stat româneşti – nu e de aşteptat să-şi facă simţită prezenţa în următoarele două săptămâni, întrucât nu există decât o singură licitaţie programată pentru titluri pe zece ani, leul ar putea continua să se tranzacţioneze pe o tendinţă de depreciere”, a comentat Ana-Maria Morărescu, analist al Raiffeisen Bank România.

    În opinia lui Mihai Ţânţaru, analist al ING Bank România, tendinţa uşoară de depreciere să persiste, pe fondul sentimentului în continuare nefavorabil din pieţele externe. Totuşi, credem că potenţialul de depreciere a leului este limitat, posibil până la 4,44/euro, întrucât atingerea acestui nivel ar putea declanşa intervenţii valutare ale BNR sau cel putin ar întări temerile legate de acestea”.

  • Euro a ajuns la 4,5 lei la casieriile băncilor. Cursul este aproape de maximul anului

    Cine are de schimbat o sumă mare din lei în euro şi nu a făcut-o în urmă cu doar câteva săptămâni când cursul scăzuse la 4,35 lei/euro în speranţa unor cotaţii mai mici trebuie să scoată acum din buzunar cel puţin 4,44 lei pentru fiecare euro dacă merge la casieria unei bănci pentru a cumpăra valută. Băncile afişau ieri cotaţii de schimb la vânzare cuprinse între 4,44 lei/euro şi aproape 4,5 lei/euro. La cumpărare, cotaţiile variau între 4,35 şi 4,45 lei/euro. Cel mai bun curs la vânzare era afişat de CEC Bank, în timp ce BRD afişa cea mai ridicată cotaţie. Cine vrea să obţină un preţ mai bun poate opta pentru casele de schimb valutar, care vindeau ieri euro cu 4,42-4,43 lei/euro. Cotaţiile la vânzare porneau de la 4,37-4,38 lei/euro cu numai o săptămână în urmă. Un client care are de plătit o rată lunară de 300 de euro în contul unui credit în valută trebuie să scoată acum din buzunar cu 20 de lei mai mult decât în urmă cu o săptămână.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Leul pierde teren în absenţa cererii pentru titluri de stat în lei

    Leul a pierdut ieri aproape tot ce a câştigat în faţa euro la începutul săptămânii din cauza unui nou val de pesimism în rândul investitorilor străini, care a condus la deprecierea tuturor monedelor din regiune. BNR a anunţat ieri un curs oficial de 4,3863 lei/euro, în creştere cu 0,2% faţă de miercuri. Tensiunile au apărut după ce banca centrală americană (Fed) a publicat discuţiile de la ultima şedinţă de politică monetară, din luna ianuarie, când unii dintre membrii boardului şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul Fed de cumpă­ra­re de obligaţiuni de stat. “Cursul a mers în linie cu regiunea”, a comentat un dealer. Volatilitatea de pe pieţele internaţionale s-a reflectat şi în interesul străinilor pentru titluri de stat în lei, la licitaţia de ieri Ministerul Finanţelor strângând cerere pentru vânzarea de obligaţiuni pe trei ani de 1,6 miliarde de lei, adică dublu faţă de suma propusă iniţial. Spre comparaţie, la începutul anului cererea depăşea şi de 6-7 ori nivelul ofertei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Euro scade la cursul BNR de marţi, pentru a doua şedinţă consecutiv

    Cursul BNR de marti:

    Euro 4,3842 –0,0028 -0,06%
    Dolar american 3,2884 +0,0031 +0,09%

     

     

    Cotaţiile monedei naţionale au înregistrat fluctuaţii reduse în prima parte a şedinţei interbancare de marţi, uşor sub 4,3850 lei/euro, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă de 4,3842 lei/euro, în scădere cu 0,28 bani faţă de luni. În sesiunea de luni, cursul BNR a fost de 4,3870 lei/euro. Pentru moneda americană, cursul de referinţă a urcat cu 0,31 bani, de la 3,2853 lei/dolar la 3,2884 lei/dolar. Totodată, referinţa pentru francul elveţian a coborât de la 3,5594 lei/franc la 3,5557 lei/franc.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Leul tare, scutul nostru contra inflaţiei

    Aprecierea leului pe parcursul lunii a limitat o inflaţie mai mare, făcând ca tarifele la telefonie să scadă cu 2,4% faţă de luna decembrie şi menţinând aproape neschimbate tarifele serviciilor în ansamblu. “Ne aşteptăm ca rata anuală a inflaţiei să rămână puţin sub 6% în prima jumătate a anului, pentru a scădea apoi spre 4% în decembrie”, comentează Ana-Maria Morărescu, analist Raiffeisen.

    Conform analiştilor ING Bank România, statistica inflaţiei CORE3, care măsoară mai relevant presiunile inflaţioniste de profunzime, întrucât exclude preţurile volatile, cele administrate şi cele la ţigări şi alcool, arată o scădere marginală, de la 3,3% în decembrie la 3,2%. Scumpirea rapidă a materiilor prime alimentare ar putea influenţa însă în timp preţurile produselor alimentare, mai ales în contextul majorărilor de tarife la energie. “Estimăm că inflaţia va încheia anul la 4,6%, notabil peste limita superioară de 3% a intervalului-ţintă”, afirmă Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.

    BCR menţine încă prognoza de 4,1% pentru decembrie 2013, deşi există perspectiva ca aceasta să fie modificată în sus, mai ales în condiţiile unui an agricol mai puţin bun şi ale unor efecte de runda a doua în economie a scumpirii energiei. În ce priveşte politica BNR însă, Eugen Şinca, analist BCR, nu crede că dobânda de politică monetară va fi modificată în 2013, ci abia în primul trimestru din 2014, posibil printr-o reducere cu 0,25%.

  • Miliardari la vânătoare de elefanţi şi de yeni

    Mai mult, Buffett a declarat că este în continuare în căutarea unei achiziţii mari şi are bani să plătească, aşa că “cine vede vreun alt elefant”, să îl anunţe. “Sunt pregătit pentru un alt elefant. Vă rog, dacă vedeţi vreunul, daţi-mi un telefon”, a glumit Buffett într-o discuţie telefonică cu moderatoarea emisiunii Squawk Box de la CNBC. Berkshire contribuie la preluarea fabricantului de ketchup Heinz, la care s-a asociat cu 3G Capital, cu 12-13 miliarde de dolari, dintr-o valoare totală a tranzacţiei de 28 de miliarde de dolari, astfel că are suficient capital pentru o altă achiziţie mare, dacă Buffett va găsi una.

    Soros a câştigat aproape un miliard de dolari mizând începând din decembrie pe declinul monedei Japoniei, în timp ce Greenlight Capital – condus de David Einhorn, Third Point LLC – Daniel Loeb şi Hayman Capital Management – Kyle Bass, au obţinut, de asemenea, profituri semnificative din speculaţiile pe yen. Dolarul american s-a apreciat cu circa 17% şi euro cu aproape 23% în raport cu yenul în ultimele trei luni. Declinul rapid al monedei Japoniei a alimentat temeri privind declanşarea unui război global de depreciere a monedelor naţionale cu scopul îmbunătăţirii sau păstrării competitivităţii economice.

  • Coşmarul unui euro tare

    Hollande s-a lovit însă de opoziţia Berlinului, care, ca întotdeauna, rămâne categoric împotriva oricărei intervenţii pe pieţele valutare. “Obiectivul nostru trebuie să fie îmbunătăţirea competitivităţii, nu slăbirea monedei”, a spus ministrul german al economiei, Philip Roesler. Chestiunea va fi totuşi discutată, având în vedere că ministrul francez de finanţe, Pierre Moscovici, a declarat pentru Reuters că va ridica problema cursului monedei unice la reuniunea Eurogroup de luni, 11 februarie, precum şi la reuniunea ministerială G20 de la Moscova din 15-16 februarie.

    Euro s-a apreciat până la 1,35 dolari în ultimele săptămâni, ca efect al percepţiei pieţelor că pentru zona euro ce-a fost mai rău a trecut în materie de criză.

    Analiştii Crédit Agricole estimează că anul acesta investiţiile se vor majora în Franţa cu numai 0,1%, în condiţiile în care piaţa internă şi cea europeană vor stagna, iar profiturile companiilor vor fi limitate, mai cu seamă că taxele sunt planificate să crească în 2013. Economia Franţei ar urma să crească, în aceeaşi estimare, cu numai 0,2%.