BusinessMagazin

Tag: Arad

  • Cel mai prost an pentru infrastructură: se vor inaugura cei mai puţini kilometri de autostradă din ultimii ani

    CEL MAI IMPORTANT ŞI CEL MAI CIRCULAT TRONSON DE AUTOSTRADĂ DIN ROMÂNIA RĂMÂNE ÎN CONTINUARE BUCUREŞTI-PITEŞTI, şosea care a fost inaugurată în perioada comunismului. România are în prezent 645 de kilometri de autostrăzi, dintre care circa 500 au fost deschişi circulaţiei în ultimul deceniu şi adăugaţi autostrăzii deschise în 1972. Chiar dacă în ultimii ani statul a reuşit să mai pună pe harta României mai multe petice de autostrăzi care însă nu reuşesc să formeze o reţea continuă de câteva sute de kilometri, 2014 se anunţă mult mai sărac la capitolul inaugurări de şosele, în ciuda faptului că este un an electoral.

    Doar 60 de kilometri de autostrăzi vor fi deschişi circulaţiei anul acesta – cel puţin acestea sunt ultimele estimări ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Lotul al treilea al autostrăzii Orăştie- Sibiu (22,1 kilometri), unde se va afla şi cel mai mare viaduct din ţară, de aproape 1 kilometru, va fi gata în noiembrie, cu o întârziere de peste un an şi jumătate faţă de termenul contractual iniţial, din cauza unor alunecări de teren.

    O situaţie mai specială o au cele două tronsoane care vor compune autostrada Nădlac-Arad (38,8 kilometri), ce ar trebui să fie gata şi ele anul acesta. Contractele pentru ambele loturi au fost reziliate în ultimul an şi jumătate, dar până acum compania de drumuri a găsit un nou constructor doar pentru primul tronson, cel care se întinde între localităţile Nădlac şi Pecica. Pentru al doilea tronson, dintre Pecica şi Arad, CNADNR nu a organizat încă o nouă licitaţie pentru a găsi un nou constructor, însă a dat asigurări că îl va livra tot anul acesta, cel mai probabil în toamnă-iarnă.

    „Inaugurarea unui tronson de autostrăzi echivalează cu o victorie pe un front de război„, spunea săptămâna trecută Dan Şova, ministrul transporturilor. Deocamdată însă victoriile României la capitolul inaugurări de autostrăzi se pot număra pe degetele de la două mâini, în timp ce înfrângerile sunt mult mai vizibile. Şova şi CNADNR au însă planuri măreţe până în 2020 şi s-au angajat să livreze alţi circa 1.800 de kilometri de autostrăzi, astfel ca reţeaua de drumuri de mare viteză din România să ajungă la 2.440 de kilometri.

    „Dacă ar fi să construim autostrăzi aşa cum o fac nemţii, (planul de autostrăzi pentru 2020 – n.red.) ar fi foarte realizabil. Dacă ne uităm însă în urmă, la ce am construit în ultimii ani, ceea ce se vrea a fi gata până în 2020 reprezintă mai mult o declaraţie politică„, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Cifrele sunt mai mult decât elocvente: după ’89, România a construit doar circa 500 de kilometri de autostrăzi, echivalentul unui ritm mediu de 25 de kilometri pe an. Cel mai bogat an la capitolul inaugurări a fost 2012, când circulaţia a fost deschisă pe 140 de kilometri. „Nu avem un motiv încurajator să credem că vom avea aproape 2.500 de kilometri în 2020. Ar fi mult prea frumos„, mai spune Adriana Iftime.

  • Medicul care s-a vindecat de corporaţie

    DUPĂ UN AN DE STAGIATURĂ ÎN SISTEMUL MEDICAL, AM DECIS SĂ INTRU ÎN FARMA. FOARTE MULŢI MEDICI FĂCEAU ATUNCI ASTA. ERA UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU CĂ SE DUBLA PIAŢA ANUAL.„ Aşa începe povestea medicului Istvan Komporaly, absolvent de medicină la Târgu-Mureş în 1997. Spune că a văzut industria farma ca pe o aventură şi, deloc de neglijat, „ca pe ceva care aducea bani„, dat fiind că după şase ani de studii câştiga lunar 30 de dolari.

    „Era imposibil să trăieşti la acea vreme din 60 de dolari, pentru că şi soţia era tot medic. Un job în farma îţi asigura o maşină şi un salariu mai bun, aşa că am zis să încerc.„ Compania Berlin-Chemie, ajunsă ulterior lider pe piaţa de antidiabetice orale, intra la acea vreme pe piaţa locală şi, după şase ani în care a colindat la început oraşele din Harghita, Covasna şi Braşov şi apoi pe cele din întreg Ardealul, a fost promovat ca director naţional de vânzări.

    ACOLO AM ÎNVĂŢAT MESERIE. TIMP DE NOUĂ ANI AM LUCRAT ÎN ACEEAŞI FIRMĂ ŞI A FOST O ŞCOALĂ FOARTE BUNĂ DE VÂNZĂRI.„ După trei ani ca director naţional de vânzări în care a lansat produse precum Fastum Gel sau Lioton Gel, a considerat firesc ca pasul următor să fie cel de director general al companiei, mai ales că postul de CEO era liber de mai bine de un an. „Mi s-a promis informal că e o poziţie pe care să o ocup, dar nu s-a întâmplat aşa pentru că au numit un country manager de la o companie concurentă. În 2006 aveam 34 de ani şi eram totuşi tânăr. Să pui pe cineva prea energic şi foarte tânăr peste mai bine de o sută de oameni ar fi fost lose-lose„, spune acum Komporaly.

    A fost momentul când a primit o ofertă de la Ozone, divizia de retail de generice a grupului A&D Pharma, vândută ulterior Labormed, şi a decis să accepte poziţia de senior project manager pentru Europa de Sud-Est timp de aproape un an.

    ERA MOMENTUL CÂND COMPANIA SE PREGĂTEA PENTRU LISTAREA PE BURSA DE LA LONDRA, IAR OZONE RĂMĂSESE RĂŢUŞCA CEA URÂTĂ ŞI NU SE MAI FĂCEAU INVESTIŢII„, REMEMOREAZĂ KOMPORALY. A acceptat atunci să facă un prim pas spre un soi de antreprenoriat, încercând să aducă în România operaţiunile companiei Beres, cel mai mare producător de medicamente fără prescripţie din Ungaria. Faptul că strategia pentru promovarea OTC-urilor în media era concepută la Budapesta şi nu la Bucureşti i-a încurcat planurile şi, în urma unor divergenţe cu managementul central, deşi vânzările crescuseră, a decis să înceapă un business pe cont propriu – „ei voiau un key account manager şi nu un country manager şi mie nu mi-a plăcut doar să execut ordine de la împărăţie„.

    „Pe mine nu mă motivează să fiu executantul cuiva. Dacă partea de construcţie şi de strategie e la mine, atunci am control. La o multinaţională nu există aşa ceva în poziţia de CEO şi nu îmi place să îmi asum acest rol care poate fi uneori inuman.„

  • Pentru prima oară două oraşe mari ale României vor fi legate prin autostradă de vestul Europei. Din păcate, Timişoara şi Arad se leagă mai repede de Budapesta decât de Bucureşti

    Venind dinspre vestul continentului, şoferii vor putea parcurge de la intrarea în Ro­mânia o autostradă continuă de 93 de kilometri între Nădlac şi localitatea timi­şo­reană Remetea Mare, aflată în apropierea Timi­şoarei. Şoferii vor putea parcur­ge distanţa Timişoara-Bu­da­pes­ta, de 290 km, în 2-2,5 ore.

    „(Autostrada Mako-Nagylak/Năd­lac din Un­garia– n.red.) va fi gata la sfârşitul acestui an, estimativ în decembrie“, a declarat pentru ZF Da­niel Lop­pert, PR Manager al Nemzeti Infra­struk­tura Fejleszto. Potrivit înţelegerii dintre părţile ungară şi română, guvernul de la Bucureşti va realiza con­struc­ţia porţiunii de autostradă de la graniţa dintre cele două ţări, iar aceste două ţări au discutat de asemenea ca cele două tronsoane de autostrăzii, Mako-Nădlac, respectiv Nădlac-Arad, să fie deschise simultan, potrivit lui Loppert. Infor­maţia privind posibila deschidere a auto­străzii Nădlac-Arad provine, aşa­dar, de la compania ungară de drumuri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vodafone extinde reţeaua de magazine în franciză la nivel naţional

    În prezent, Vodafone are 19 magazine deschise în sistemul de franciză, în oraşe precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Arad sau Sighişoara, iar două dintre acestea sunt deja aliniate la noua identitate şi noul design global al Grupului Vodafone.

    Numărul acestora va ajunge la 50, în următoarele două luni, şi va continua să crească pe parcursul întregului an.
    Magazinele din acest sistem au aceleaşi standarde de imagine şi calitate a serviciilor ca şi magazinele Vodafone. Partenerii au acces la know-how-ul, sistemele şi aplicaţiile Vodafone, precum şi la programele de pregătire pentru personalul de vânzări.
     
    “Prin acest program oferim partenerilor de franciză un business la cheie sub brandul Vodafone. Invităm românii cu iniţiativă să ne fie parteneri şi să îşi dezvolte, împreună cu noi, afaceri de succes. Ne dorim să construim acest model de business alături de antreprenori locali cu o bună reputaţie, experienţă în domeniu, orientaţi spre rezultate, care au calităţi demonstrate de conducere. Aceştia trebuie să dispună de o bază de capital personal şi să-şi dorească să dezvolte un business pe termen lung, sub marca Vodafone”, a declarat Alexandru Băloi, Director Indirect Sales, Vodafone România.

    Activitatea noului program este reglementată printr-un contract de franciză între Vodafone şi partener. La intrarea în acest model de business, se percepe o taxă de franciză care variază între 2.500 si 15.000 de euro, în funcţie de factori precum tipul locaţiei, suprafaţă, zona geografică şi nivelul de investiţii necesar amenajării şi echipării spaţiului comercial. În plus, potenţialul partener trebuie să dispună şi de un capital de investiţie ce porneşte de la 10.000 de euro, care acoperă garanţia aferentă liniei de credit comercial şi rulajul din primele două luni de activitate.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 411 milioane de clienţi la 30 septembrie 2013. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.

  • PERCHEZIŢII DNA la două notariate din Arad, în dosarul privind retrocedările satului Nadăş. Anchetatorii pun sechestru pe toate terenurile retrocedate familiei Colţeu

     Conform surselor citate, procurorii DNA Timişoara care fac percheziţii, marţi dimineaţă, la Ocolul Silvic privat de la Nadăş aparţinând familiei Colţeu i-au anunţat pe membrii familiei că va fi pus sechestru asigurător pe toate bunurile acestora, inclusiv pe cele 8.700 de hectare de teren care le-au fost retrocedate.

    Acţiunea anchetatorilor este coordonată de DNA – Serviciul teritorial Timişoara.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie din Timişoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbeşte despre abuz în serviciu în ceea ce priveşte restituirea satului Nadăş din judeţul Arad.

    Percheziţiile de marţi dimineaţă au loc la două cabinete notariale din municipiul Arad, precum şi la un ocol silvic din satul Nadăş care aparţine familiei Colţău, cea care a câştigat în instanţă retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 10.800 de locuri de muncă vacante. Care sunt judeţele cu cele mai multe oferte

     Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 10.849 de locuri de muncă.

    Cele mai multe posturi vacante sunt în Bucureşti (1.428) şi în judeţele Cluj (1.630), Prahova (937), Arad (532), Timiş (443), Sibiu (417), Iaşi (388), Braşov (373 ) şi Harghita (372).

    Judeţele cu cele mai puţine locuri de muncă sunt: Caraş-Severin (două), Bacău (trei), Tulcea (12), Covasna (14), Sălaj (24), Mehedinţi (34), Ialomiţa (38), Brăila (51), Gorj (58), Buzău (63), Giurgiu, Suceava (câte 66) şi Botoşani (69).

    Angajatorii au pentru persoanele cu studii superioare 1.204 locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru posturi de analist servicii client (242), programator (48), inginer mecanic (44 ), funcţionar economic (31), manager proiect, inginer de sistem software (câte 26) şi inginer construcţii civile (23).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl deschide un magazin la Arad

     Noua unitate are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1.200 metri pătraţi şi 27 de angajaţi.

    Până la sfârşitul lunii februarie, Lidl va deschide încă trei magazine, în Bucureşti, Popeşti Leordeni (Ilfov) şi Timişoara.

    În 2013, retailerul a deschis 15 magazine, în Bucureşti, Bacău, Caracal, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Urziceni, Galaţi, Alba Iulia, Piteşti şi Iaşi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Un profesor arădean transformă cu pensula ziduri gri în biblioteci, piscine şi acvarii colorate – GALERIE FOTO

     De 16 ani, de când a terminat Facultatea de Arte şi Design la Timişoara, Sabin Chintoan le predă desen elevilor de şcoală generală şi liceu, iar în paralel cu meseria de dascăl este un artist care poate fi găsit adesea pe schele în biserici, unde pictează pereţi cu motive religioase, sau pe străzile Aradului, unde transformă ziduri murdare în veritabile lucrări de artă expuse în aer liber.

    Arădeanul a prins drag de creion şi pensule în jurul vârstei de zece ani, dar spune că nu profesorii i-au insuflat această pasiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ACCIDENT de autocar în Ungaria: 22 de răniţi, între care trei români

    Autocarul în care se aflau 26 de pasageri este înmatriculat în judeţul Harghita şi plecase vineri de la Băile Homorod spre localitatea Pecs, inspectorii de la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) urmând să facă un control la sediul firmei operatoare, informează Ministerul Transporturilor.

    Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a cerut unei echipe de experţi de la ISCTR Arad şi Timişoara să meargă de urgenţă la locul unde s-a produs accidentul.

    “Autobuzul implicat în accident are capacitatea de 49 de locuri, an de fabricaţie 1998 şi este clasificat la o stea. Firma operatoare are din anul 2011 licenţă de transport persoane, iar şoferul care se afla la volan este deţinător al unui certificat profesional pentru transportul rutier de persoane, valabil până la data de 15.09.2015”, a precizat Ministerul Transporturilor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Lidl deschide în februarie cinci magazine, în Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni şi Timişoara

     Prima deschidere este programată pe 6 februarie la Iaşi.

    În 2013, retailerul a deschis 15 magazine, în Bucureşti, Bacău, Caracal, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Urziceni, Galaţi, Alba Iulia, Piteşti şi Iaşi, şi a încheiat anul cu 169 de unităţi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările de anul trecut, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro