BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Prima comună din România care intră în insolvenţă: are datorii de peste un milion de euro

    Comuna Ardeoani din judeţul Bacău este prima din România care intră în insolvenţă, după ce Tribunalul Bacău a hotărât deschiderea procedurii generale a insolvenţei, numind un administrator judiciar.

    Conform datelor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, aceasta este prima comună din România în cazul căreia s-a pronunţat intrarea în insolvenţă, însă pe rolul unor instanţe din ţară se mai află şi alte solicitări de acest gen. Cauza insolvenţei este, conform administratorului judiciar, neonorarea obligaţiilor de finanţare a comunei de către Guvern şi CJ Bacău. Pentru acoperirea datoriilor de peste şase milioane de lei, comuna Ardeoani a primit de la CJ Bacău suma de 5 lei.

    Aninoasa, primul oraş intrat în insolvenţă

    Tribunalul Hunedoara a dispus, în iunie anul trecut, deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare. Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

    Potrivit statisticilor, doar 5% din procedurile de insolvenţă nu se termină în faliment.

  • Noaptea Muzeelor 2014: zeci de instituţii culturale îşi vor deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică

    Printre cele 33 de instituţii participante la eveniment se numără Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Pompierilor, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul “Zambaccian”, Muzeul “Theodor Pallady”, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Ţăranului Român şi Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu.”.

    Este pentru a zecea oară când Noaptea Muzeelor este sărbătorită şi la Bucureşti, acesta fiind un eveniment cultural organizat anual sub patronajul Consiliului Europei, al UNESCO şi al Consiliului Internaţional al Muzeelor.

    Primul eveniment de acest gen a avut loc în anul 1997 în Berlin. Conceptul de acces gratuit a fost foarte bine primit astfel că, în scurt timp, numeroase instituţii culturale s-au arătat interesate să participe. De la primul an şi până în prezent, numărul vizitatorilor a crescut constant.

  • Anchetă a Poliţiei Braşov, după ce un copil de nouă ani a murit acasă, la scurt timp după externare

     Potrivit sursei citate, copilul în vârstă de nouă ani a fost internat, între 5 şi 12 mai, în două unităţi spitaliceşti din judeţul Braşov.

    Copilul a fost externat ultima oară din Spitalul de Boli Infecţioase, cu “stare generală bună”, unde fusese internat pentru că avea varicelă, însă sufera şi de alte afecţiuni, având glicemie foarte ridicată şi obezitate.

    Joi dimineaţă, copilul a murit la locuinţa sa din Săcele, părinţii acestuia sesizând imediat Poliţia Braşov, care a început o anchetă în acest caz.

    Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor, Vasile Barbu, a declarat, joi, referindu-se la cazul copilului de nouă ani care a murit acasă la scurt timp după externare, că “este foarte clar că a fost o neglijenţă din partea medicului curant”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celui mai bogat om din America de Sud. Cum a ajuns să aibă o avere de peste 70 de miliarde de dolari

    Slim şi ceilalţi cinci fraţi ai săi au luat astfel contact cu lumea afacerilor de mici. La 12 ani, el cumpărase deja primele acţiuni la o bancă mexicană, iar când avea 17 ani câştiga 200 de pesos pe săptămână lucrând la firma tatălui său. A studiat ingineria civilă, dar şi algebra şi programarea lineară la o universitate din Mexic.

    După absolvire, Slim şi-a testat abilităţile de afacerist ca trader, iar ulterior şi-a fondat propria companie de brokeraj care s-a extins apoi prin investiţii în businessuri individuale din domeniul construcţiilor, manufactură, retail şi restaurante. În 1966, când averea lui ajunsese deja la 40 de milioane de dolari, a fondat Inmobilaria Carso. Şi-a concentrat atenţia pe construcţii, domeniile imobiliare şi industriile miniere, iar până în 1972 a achiziţionat şapte alte businessuri din aceste categorii. În 1980 şi-a consolidat interesele de afaceri formând Grupo Carso drept companie-mamă a conglomeratului pe care îl conducea, cu ramuri în industrie, construcţii, minerit, retail, alimentaţie şi tutun.

    În 1982, economia Mexicului, bazată în special pe exporturile de petrol, s-a contractat puternic odată cu scăderea preţurilor: băncile şi alte afaceri au fost naţionalizate sau s-au prăbuşit, iar moneda naţională s-a devalorizat. A fost o perioadă ideală pentru ca Slim să investească masiv. A cumpărat acţiuni a numeroase companii mexicane, printre care Reynolds Aluminio, General Popo, hotelurile Bimex şi lanţul de retail din zona food Sanborns. A cumpărat de asemenea 40, respectiv 50% din acţiunile British American Tobacco şi The Hershey Company. S-a extins şi în zona serviciilor financiare, cumpărând Seguros de Mexico şi, formând, împreună cu Fianzas La Guardiana şi Casa de Bolsa Inbursa, grupul Financiero Inbursa.

    În 1990, grupul Carso a fost listat la bursă, mai întâi în Mexic, iar apoi în întreaga lume. În acelaşi an, Slim a cumpărat compania de telefonie Telmex, deţinută de guvernul mexican. Până în 2006, compania lui de telefonie avea să acopere 90% din liniile telefonice din piaţă, iar Telcel, o companie de telefonie mobilă, avea să opereze aproximativ 80% din telefoanele mobile ale ţării. În 2000, a încorporat în grup America Telecom, dar şi alte companii răspândite în America Latină.  2000 a fost şi anul în care a realizat un venture cu Microsoft, care a condus la începutul portalului ProdigyMSN.

    Cinci ani mai târziu, Slim a investit şi în compania aeriană Volaris. În 2007, după ce acumulase 50,1% din acţiunile companiei de tutun Sigatam, a vândut o mare parte din acestea către Philip Morris, în schimbul a 1,1 miliarde de dolari; în acelaşi an a vândut şi acţiunile unei companii din domeniul construcţiilor pentru 800 de milioane. La începutul anului 2012, Slim a fondat împreună cu Larry King şi o televiziune digitală la cerere, Ora TV, folosită ca platformă pentru un nou show Larry King după ce vedeta a părăsit CNN.

    Anul acesta a marcat prima achiziţie a lui Slim în Europa, reprezentată de compania Telekom Austria, prezentă în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est. America Movil, operatorul de telecom deţinut de Slim, investeşte astfel 1,4 miliarde de dolari în Telekom Austria prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni, în plus faţă de cele două miliarde de dolari cu care cumpără participaţiile acţionarilor minoritari în cadrul unei oferte publice, potrivit CNBC. La 74 de ani, Slim este al doilea din lume ca bogăţie, cu o avere estimată la circa 71,4 miliarde de dolari.

  • FC Dinamo a depus dosarul pentru a intra în INSOLVENŢĂ. Negoiţă: Este singura soluţie pentru ca viitorul lui Dinamo să existe

     Dosarul a fost înregistrat cu numărul 16020/3/2014 în numele societăţii FC Dinamo 1948 SA, care administrrează clubul de fotbal din Liga I. Tribunalul Bucureşti nu a acordat încă un termen pentru acest dosar.

    Instanţa va analiza cererea FC Dinamo şi în cazul în care o va accepta va numi un administrator judiciar. Acesta din urmă va întocmi tabelul preliminar de creanţe până la un termen stabilit de Tribunalul Bucureşti.

    FC Dinamo este al cincilea club de Liga I care intră în insolvenţă în ultimii doi ani după FC Rapid, Gloria Bistriţa, Universitatea Cluj şi Oţelul Galaţi.

    Omul de afaceri Ionuţ Negoiţă a devenit majoritar la Dinamo, în luna martie 2013, după ce a preluat acţiunile deţinute de Nicolae Badea şi pe cele ale lui Dragoş Săvulescu.

    Negoiţă a devenit acţionar la Dinamo la începutul lunii august 2012, când a cumpărat, pentru o sumă de “câteva milioane” de euro, un pachet de 30 la sută din acţiunile clubului rămase în proprietatea lui Nicolae Badea şi Dragoş Săvulescu după retragerea lui Cristian Borcea. O proporţie de 10 la sută din acţiunile FC Dinamo se află în portofoliul vechii societăţi care a administrat gruparea “alb-roşie”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MedLife a deschis o hyperclinică la Iaşi, după o investiţie de peste un milion de euro

     Noua unitate include 26 cabinete medicale, întinse pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi, şi oferă servicii de imagistică, analize de laborator, consultaţii şi investigaţii complete pentru peste 20 de specialităţi medicale. Clinica are aproximativ 100 de angajaţi.

    “În următoarele două luni, activitatea noastră în acest oraş se va extinde prin achiziţionarea unui laborator pentru analize medicale. În urma acestor investiţii estimăm că un număr de 250 de pacienţi pe zi vor apela la serviciile MedLife, urmând să deservim aproximativ jumătate din populaţia Iaşului în următorii 3 ani”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook pregăteşte deschiderea unui birou de vânzări în China, unde reţeaua este cenzurată

     Compania americană ar putea deschide un birou în China în mai puţin de un an pentru a deservi clienţii tot mai numeroşi din această ţară, a spus una dintre sursele Bloomberg. Facebook negociază închirierea unor spaţii în clădirea Fortune Financial Center din Beijing, a afirmat o altă sursă.

    Operatorul reţelei de socializare nu a decis încă dacă să angajeze la noul birou contractori sau personal cu normă întreagă, caz în care ar trebui să obţină o licenţă de operare din partea statului chinez.

    Deschiderea unui birou în China ar marca un pas semnificativ, acesta fiind una dintre cele mai mari pieţe încă neaccesate de Facebook.

    Reţeaua socială a fost interzisă de guvernul chinez în 2009, dar compania a folosit un birou din Hong Kong, în afara Chinei continentale, pentru a construi discret o afacere care vinde publicitate la nivel internaţional companiilor din China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A lăsat baltă cariera de avocat şi a devenit antreprenoare. Câştigă 7.000 de euro pe lună şi nu regretă nimic

    “Nu am niciun fel de regret, iar faptul că  după cinci ani mă duc la fel de entuziasmată la birou înseamnă că am ales bine”, spune Claudia Nicolae, de profesie avocat, dar care a lăsat în urmă această funcţie acum cinci ani pentru a se dedica businessului de import de produse organice pentru copii, Organic Baby.

    Claudia Nicolae şi-a obţinut diploma de jurist după absolvirea cursurilor Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti şi a practicat timp de cinci ani avocatura, după care, în 2009, a făcut primul pas spre antreprenoriat. A deschis un magazin cu produse organice pentru bebeluşi, aduse din import, inspirată de fiul ei, pentru care nu găsea astfel de produse.

    A început cu un magazin online, destinat în special prietenilor şi cunoştinţelor, iar treptat businessul a crescut ajungând la un showroom întins pe o suprafaţă de 400 de metri pătraţi, peste 900 de produse importate, o cifă de afaceri de 1,3 milioane de lei şi un profit de 300.000 de lei.

    Îşi aminteşte însă de cea mai dificilă perioadă, în care, după doi ani de activitate, “nu se vedea un profit, deşi munca şi cheltuielile se dublaseră”.

  • Miniştrii pentru IMM şi Buget, la conferinţa ZF pe tema contribuţiei IMM la relansarea economică

     Anul 2013 a adus o creştere economică de 3,5%, care a fost generată în principal de marile companii, cele care ajung la rulaje de sute de milioane sau de ordinul miliardelor de euro. Însă, într-o economie sănătoasă, IMM-urile, acele firme care dau măsura antreprenoriatului, ar trebui sa aibă o contribuţie la fel de importantă la evoluţia PIB-ului. În România există peste 440.000 de IMM-uri, adică fime care au o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro şi sub 250 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, deschide conferinţa ZF pe tema fiscalizării economiei

    Tot în deschidere va lua cuvântul preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, invitat special al conferinţei fiind Todd J. Zywicki – Editor, Supreme Court Economic Review, George Mason University School of Law. Ceilalţi speakeri sunt Cosmin Vladimirescu – Country Manager MasterCard Romania, Florin Dănescu – preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB şi Daniel Anghel – Membru în Board-ul FIC.

    Conform statisticilor europene (Eurostat), Romania se clasează pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de colectare a veniturilor bugetare raportat la PIB, cu consecinţe asupra creşterii procentului economiei subterane, care, potrivit calculelor Comisiei Europene, se ridică la 29,1%, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE.

    Astfel, un studiu publicat anul trecut arată că România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013. În acelaşi timp, gradul de utilizare a plăţilor electronice din totalul plăţilor efectuate în Romania este de doar 6%, cel mai scazut în UE, după Bulgaria.

    Potrivit unui comunicat al Ziarului Financiar, se poate observa corelaţia între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice într-o ţară, nivelul economiei gri şi gradul de colectare. O propunere legislativă guvernamentală recentă prevede limitarea plăţilor cash şi a comisionului interbancar şi este vazută ca o soluţie la dezvoltarea plăţilor electronice.

    În acest context, Ziarul Financiar aduce la aceeaşi masă factori de decizie, specialişti şi reprezentanţi ai marilor companii ce activează în domeniul financiar, la o dezbatere asupra dezvoltării plăţilor electronice ca soluţie la fiscalizarea economiei cu efecte vizibile în îmbunătăţirea gradului de colectare, trecând în revistă şi experienţa din alte ţări.