Tag: munca

  • Obsedati de job! Muncim cel mai mult dintre europeni si ne odihnim cel mai putin

    Potrivit Eurofound, la nivelul UE, romanii, maltezii,
    luxembrughezii si britanicii muncesc cel mai mult, adica 40 de ore
    pe saptamana. Cei mai fericiti din acest punct de vedere sunt
    francezii, care muncesc doar 35 de ore pe saptamana si danezii, cu
    37 de ore de munca saptamanal.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Munca in strainatate: ce risti daca accepti sa lucrezi la negru?

    Munca la negru este un fenomen care a luat amploare atat in
    Romania, cat si in tarile europene, mai ales in randul
    imigrantilor, in ultimul an si jumatate.

    Pe langa faptul ca munca fara acte legale nu ofera niciun fel de
    protectie sociala, acceptarea unui loc de munca ilegal poate avea
    consecinte dintre cele mai grave, cum ar fi traficul de persoane,
    exploatarea pana la epuizare sau sechestrarea.


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • Comenteaza cu Ana si Ioana: Ai pleca sa muncesti in strainatate ?

    Ana sustine munca in Romania

    1. Este foarte usor sa te lasi cuprins de mirajul strainatatii,
    mai ales acum, cand in Romania nu se intrevede nicio perspectiva
    pozitiva. De altfel, motive clare, concrete pentru a convinge pe
    cineva sa ramana aici nu sunt. Salariile nu sunt mai mari, taxele
    nu sunt mai mici si nici mai putine, oamenii nu sunt mai
    civilizati, utilitatile nu costa mai putin, iar cumparaturile nu
    sunt mai ieftine. Sunt insa o multime de motive circumstantiale
    pentru care poate tocmai acum nu ar fi cel mai bun moment sa
    emigram. In primul rand, acela ca si in afara lucrurile merg prost.
    Poate nu la fel de prost ca la noi, insa atunci cand sunt probleme,
    primii sacrificati sunt imigrantii

    2. Da, medicii si inginerii au toate motivele sa plece. Isi fac
    meseria si sunt platiti poate chiar de zeci de ori mai bine decat
    aici. In rest, sunt mii si zeci de mii de oameni care pleaca pentru
    un loc de munca sub calificarea lor si care, atunci cand vor sa se
    intoarca in tara, se trezesc ca nu se mai pot integra pe piata
    muncii, intrucat experienta ultimilor ani a fost acumulata in
    domenii nu ar mai vrea sa lucreze.

    3. Am mai putea ramane in Romania si pentru ca, oriunde ne-am
    angaja, avem avantajul de a cunoaste piata, de a cunoaste
    specificitatile locale, criteriu care de multe ori a facut
    departajarea dintre romani si expati, in defavoarea celor din
    urma.

    4. In urma cu aproape doi ani, vorbeam cu un roman care a lucrat
    pe Wall Street. Desi a avut cat timp a stat in SUA o viata plina de
    impliniri profesionale, atinut sa sublinieze un lucru foarte
    important – povestea imigrantilor care nu se lovesc de xenofobie e
    doar in filme. Era suficient ca doar o data sa se simta accentul de
    est european pentru ca stigmatul de “intrus” sa ajunga sa te
    urmareaca.

    Ioana sustine munca peste hotare

    1. Primul si poate cel mai convingator argument in favoarea
    muncii peste hotare este plata. Este indeobste stiut ca mai orice
    tip de slujba, munca, pozitie este mai bine remunerata peste
    hotare. O bona primeste intre 800 si 1.000 de euro in Grecia, un
    muncitor necalificat are o chenzina saptamanala de cateva sute de
    euro in constructii in tari ca Italia sau Spania. E drept ca
    locurile de munca s-au imputinat foarte mult peste hotare, dar
    acelasi lucru se intampla si in Romania. Un lucru demn de luat in
    seama este insa ca pentru cei cu diplome, orizonturile raman
    deschise: mai mult de 7.000 de medici au plecat de la inceputul
    acestui an din tara si e complet de inteles: in afara faptului ca
    sistemul sanitar din Romania se zgaltaie din temelii, in tarile din
    Vest un medic poate castiga cateva mii bune de euro lunar. Un
    specialist in terapie intensiva si anestezie, care a plecat in
    Marea de piata Britanie in luna aprilie a acestui an, castiga nu
    mai putin de 40.000 de lire anual. E o diferenta fata de Romania…
    In aceeasi situatie se regasesc insa si alti licentiati – mai cu
    seama ingineri – pe care alte tari ii asteapta nu numai sa le ofere
    slujbe, ci si un trai decent.

    2. Traiul decent este un alt aspect important care impinge oamenii
    sa caute un loc de munca in afara. Traiul decent inseamna, dincolo
    de bani, aproape orice: de la sosele decente, posiblitatea de a
    parcurge 100 km pe autostrazi fara carute sau biciclisti si pana la
    lipsa unei permanente batai de cap in relatia cu autoritatile (ne
    sunt tuturor familiare cozile de la plata impozitelor sau grimasa
    acrita a functionarilor de dupa ghiseele de aproape orice fel), sau
    pana la faptul ca sistemele sociale sunt atat de bine puse la punct
    incat locuitorii nu se tem sa moara cu zile de la o mana rupta sau
    pentru ca nu-si gasesc de munca (in cazul in care doresc).

    3. Respectul fata de munca este mai mare peste hotare, sunt de
    parere peste doua treimi dintre respondentii unui studiu realizat
    de compania de cercetare de piata 360insights. Cu alte cuvinte,
    indiferent de tipul meseriei prestate – de la cele fara calificare
    si mergand pana la cele mai inalte distinctii – atitudinea fata de
    cel care presteaza o munca este mai… respectuoasa. Este adevarat,
    ca, de regula, in tarile civilizate nu se regaseste acea
    incrancenare pe care o vedem cu totii in viata de zi cu zi si care,
    implicit, este vizibila in orice latura a vietii. Dar punctele in
    plus se numara tot in favoarea muncii peste hotare.
    Nu in ultimul rand, trebuie sa ne aducem aminte de milioanele de
    “capsunari” care nu numai ca au pus in mod incontestabil umarul la
    cresterea economica an dupa an, dar au capatat un simt pragmatic al
    economiei de piata. Multi dintre ei s-au intors in tara stiind cum
    sa aplice “retete” pe care le-au invatat in strainatate. Un reper
    excelent este chiar unul dintre cei mai mari proprietari ai unui
    producator de inghetata care a ridicat din temelii, cu cunostintele
    capatate in munca peste hotare, o afacere care rivalizeaza acum cu
    multinationalele.

  • De ce prefera romanii munca peste hotare – SLIDESHOW


    In plus, 64% dintre respondentii studiului 360unsights cred ca
    locurile de munca din strainatate asigura, pe langa salariul lunar,
    si o serie de alte beneficii.

    La capitolul dezavantaje, necunoasterea limbii este pe locul
    doi, dupa despartirea de familie. 71% dintre romani considera
    necunoasterea limbii ca fiind o piedica principala.

  • Un candidat la conducerea Partidului Laburist cere mentinerea restrictiilor pentru imigrantii romani

    “In timp ce imigratia neta a scazut din cauza recesiunii si va
    scadea in continuare cand Germania si Franţa vor ridica
    restrictiile anul viitor, restrictiile temporare (impuse de Marea
    Britanie) in privinta imigratiei din Romania si Bulgaria trebuie
    mentinute – mai mult decat se intentionează in prezent” , scrie Ed
    Balls.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro

  • Croitoru: Coruptia si mediul privat “infirm” au facut ca romanii sa piarda respectul pentru munca

    “Anumite valori culturale si religioase nu s-au deteriorat. S-a
    deteriorat respectul pentru munca si rolul pe care-l joaca munca in
    viata individului. Oamenii trebuie sa vada o corelatie intre
    efortul depus si rasplata din partea societatii, legatura intrea
    munca si modul de a trai (…) Deocamdata acest lucru este
    imposibil pentru ca sectorul privat s-a nascut infirm, este prea
    legat de stat, sau unde nu este legat de stat este prea putin pe
    baze concurentiale”, a spus Croitoru la dezbaterea “Perspectivele
    dezvoltarii economiei romanesti pana in 2015”, oraginazata de
    clubul de macroeconomie Econosofia si Institutul de Studii
    Populare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE cere Olandei sa elimine restrictiile impuse angajatilor romani

    Potrivit comunicatului, CE indeamna Olanda sa respecte
    libertatea prestarii serviciilor in spatiul Uniunii Europene.
    Potrivit legislatiei olandeze, companiile din orice alt stat
    european trebuie sa obtina permise de munca pentru anumiti angajati
    care ar urma sa fie detasati temporar pe teritoriul olandez.
    Reglementarea olandeza se aplica angajatilor care sunt cetateni
    romani si bulgari, precum si imigrantilor extracomunitari care
    lucreaza deja in companii din alte tari europene.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Medicii sustin ca stresul de la munca nu ne poate omori

    Potrivit reprezentantilor ITM, institutia s-a autosesizat in
    acest caz, din cauza decesului femeii, asa cum prevede legislatia.
    Daca angajata a murit din cauza suprasolicitarii de la serviciu se
    va stabili ulterior, desi acest lucru este destul de dificil.

    Medicii care s-au ocupat de cazul femeii nu au facut o legatura
    intre stres si cauzele mortii, sustinand ca aceasta a murit din
    cauza miocarditei de care suferea.


    Cititi mai multe
    pe www.incont.ro

  • Femeia careia i s-a facut rau la serviciu a murit

    Potrivit lui Bogdan Popescu, in pofida tuturor eforturilor
    facute de catre medici, la ora 19.45 Ramona Cîciu a incetat din
    viata.

    Medicul a explicat ca femeia era ventilată mecanic, iar
    functiile cordului erau, de asemenea, sustinute cu ajutorul
    aparatelor. “Desi s-au incercat multiple manevre de resuscitare si
    terapia specifica, Ramona Ciciu nu a mai putut fi salvata”, a spus
    Popescu.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • BIO: Mihai Seitan, fost consilier al premierului Boc, propus pentru Ministerul Muncii

    Mihai Seitan s-a nascut in 16 iulie 1946.

    A absolvit Institutul Politehnic Bucuresti – Facultatea de
    Automatica si Calculatoare, Centrul de Instruire pentru Personalul
    din Administratie si Universitatea Bucuresti – Facultatea de
    Matematica.
    In perioada ianuarie 1996 – mai 2000 a lucrat ca expert principal
    in reforma pensiilor la Fundatia Pro Democratia, iar din ianuarie
    pana in decembrie 1999 a fost expert local pentru protectie sociala
    la EPOS Health Consultants, Germania.

    Mihai Seitan a mai fost seful Oficiului pentru Coordonarea
    Reformei Sistemelor de Pensii din Romania (Banca Mondiala),
    consultant in Parlamentul Romaniei, iar din 5 octombrie 2009 ocupa
    functia de secretar de stat in Ministerul Muncii, Familiei si
    Protectiei Sociale, dupa ce in perioada februarie – octombrie 2009
    a fost consilierul de stat pentru munca si protectie sociala al
    premierului Emil Boc.

    Seitan a mai condus si Casa Nationala de Pensii si alte
    Asigurari Sociale (CNPAS) in perioada februarie 2005 – mai 2007, el
    fiind si coordonatorul echipei tehnice care a elaborat proiectul de
    Lege privind sistemul unitar de pensii publice. Dupa ce a parasit
    CNPAS, el a condus, din postura de director general, compania
    FINCOP Broker de Pensii Private.

    Seitan este membru al Partidului Democrat-Liberal.

    Cititi CV-ul lui Mihai Seitan pe www.mediafax.ro