BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.

  • CIne a cumparat afacerea Vinexpert

    La prima vedere, mare legatura intre productia si importul de chibrituri si afacerile cu vin nu prea este. Dar actionarii clujeni ai fabricii de chibrituri au decis inca de la finalul anului trecut sa intre pe piata vinului, infiintand compania Vino Vero, axata pe importul de vinuri din America Latina. Vino Vero va incheia primul an de activitate cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, iar tranzactia cu Vinexpert a fost practic urmatorul pas, catre partea comerciala. „Noi intentionam sa deschidem o retea proprie de magazine, iar Vinexpert dorea sa creasca intr-un ritm mai rapid. Am decis sa ne unim competentele“, declara Maia Banciu, director de marketing si comunicare la Match Point. Familia Banciu controleaza pachetul majoritar de actiuni (40%) al producatorului de chibrituri, diferenta fiind impartita in mod egal intre alti doi actionari – Ovidiu Popa si Mircea Popescu.

    Reteaua Vinexpert are acum trei magazine – doua in Capitala si unul la Brasov. „Cel mai important castig este ca Match Point se va ocupa de dezvoltarea retelei pe partea de vest a tarii, iar eu ma voi putea ocupa de Bucuresti“, declara Catalin Paduraru, care detine acum 50% din actiunile Vinexpert. Fondatorul retelei de magazine specializate in vanzarea de vinuri si bauturi alcoolice spune ca firma a ajuns intr-un punct in care avea nevoie de competente suplimentare, „pe care eu ar fi trebuit sa le cumpar, dar pe care partenerul meu le are deja – de la departamentul de contabilitate pana la cel de resurse umane“. Desi valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, Paduraru estimeaza ca firma in care detine 50% din actiuni valoreaza 2 milioane de euro, iar previziunile pentru urmatorii trei ani indica atingerea pragului de 5 milioane de euro. „Acela ar putea fi un moment bun pentru un parteneriat cu un fond de investitii“, spune Paduraru, care admite ca a mai avut anul acesta inca doua serii de discutii pentru alegerea unui partener si cu alti investitori interesati.

    Concret, in sarcina proaspetilor actionari (chiar daca discutiile au inceput in primavara, semnaturile au incheiat povestea abia saptamana trecuta) cade in intregime grija resurselor umane si a logisticii in Transilvania, urmand ca tot ei sa se ocupe de-acum si de magazinul de la Brasov. Planurile imediate prevad si deschiderea a doua noi spatii la Cluj si la Timisoara, urmand ca reteaua din Capitala sa se mareasca anul viitor cu trei noi magazine. Investitiile minime necesare unui magazin Vinexpert sunt de 100.000 de euro, bani ce includ costurile cu proiectarea, amenajarea si echipamentele de depozitare. Pentru anul acesta, vanzarile Vinexpert sunt asteptate sa depaseasca 1,5 milioane de euro.

    In timp ce Vinexpert este pentru Paduraru prima afacere, pentru actionarii Match Point drumul pana la magazinele cu vinuri a fost ceva mai intortocheat. In urma cu cinci ani, familia Banciu a demarat cu ceilati doi parteneri afacerea din domeniul importului si al productiei de chibrituri, cifra de afaceri a Match Point urmand sa depaseasca anul acesta 2 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare fata de anul trecut (1,15 milioane de euro). Dar odata pusa pe roate productia de chibrituri, afacerea cu vinuri putea sa-si faca si ea loc in portofoliu, mai ales ca interesul pentru domeniu e de data mai veche. „Ne place sa bem un pahar de vin bun. Dupa ’89, calatorind, am descoperit ca sunt multe vinuri extraordinare, la preturi accesibile tuturor, incat ne-am dorit sa le avem si acasa“, declara Maia Banciu. Ideea unei afaceri cu vinuri a inceput sa se cristalizeze in urma cu circa doi ani si primele activitati au pornit la finalul anului trecut. „Am dorit sa fim pregatiti pentru primul import imediat dupa aderarea la UE si ridicarea taxelor vamale pentru importurile de vin“, explica Banciu alegerea momentului. Rezultatele primului an: Vino Vero va incheia acest an cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, in conditiile in care Vino Vero a avut nevoie de o investitie de 300.000 de euro pentru a pleca la drum.

    Odata cu uscarea cernelii pe contract, partenerii va trebui sa-si croiasca un drum comun si „de mare folos este faptul ca ne completam competentele“, crede Paduraru. Un plus este si faptul ca si unii si altii cred cu tarie in cresterea vanzarilor de vinuri imbuteliate. „Romanii iubesc viata si traiul bun, asa ca nu avem cum sa ramanem in urma lumii civilizate“, spune Banciu. Schimbarile sunt foarte vizibile, mai cu seama pe piata Capitalei: „Clientii sunt tot mai sofisticati si au discernamant din ce in ce mai mare in alegerea vinului dorit“, afirma Paduraru.

    Pe piata romaneasca, magazinele specializate nu si-au delimitat inca un loc clar, iar experienta unor tari mai dezvoltate ne arata si motivul – abia dupa ce se incheie expansiunea retelelor internationale vine vremea cristalizarii comertului de specialitate. In ce priveste magazinele specializate in vanzarea de vinuri imbuteliate si bauturi alcoolice, pe piata bucuresteana sunt foarte putine: in afara de cele doua Galerii Vinexpert, magazinul Nic (din Piata Dorobanti) si afacerea doctorului Ion Pusca, doar cateva spatii prin centre comerciale mai completeaza peisajul. In provincie, magazinele de acest fel sunt chiar si mai rare. De partea cealalta a balantei inclina vanzarile din marile retele comerciale, ce detin acum partea leului din vanzarile de vin imbuteliat. Clientii pretentiosi incep sa treaca insa pragul magazinelor specializate, pentru ca pe rafturile acestora gasesc o oferta mai variata decat la raionul de vin de la supermarket.

  • La shopping

    Retras din afacerile cu bunuri de larg consum, antreprenorul roman Florentin Banu a tresarit, probabil, saptamana trecuta la aflarea vestii ca lantul Carrefour a cumparat supermarketurile Artima. Dupa napolitanele Joe, preluate de Nestlé, supermarketurile Artima deveneau al doilea brand creat de Banu (si vandut intre timp catre fondul de investitii polonez PEFV) care ajungea pe mana unui lider mondial. Numai ca daca in cazul napolitanelor porecla din copilarie a lui Banu (Joe) a devenit un brand al Nestlé si chiar a fost exportat in strainatate, Artima va avea probabil aceeasi soarta ca si Connex, Credisson sau alte marci cumparate si ulterior inlocuite cu branduri internationale.

    „Carrefour are supermarketuri si in alte tari in care este prezent. In plus, acest lucru ne permite sa fim prezenti si in alte regiuni decat cele in care suntem acum. Si asta pentru ca Artima opereaza in vestul Romaniei“, explica Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour Romania.

    Intr-adevar, achizitia supermarketurilor Artima nu a surprins analistii, mai ales ca de mai bine de un an piata de profil traverseaza o perioada de efervescenta marcata de numeroase tranzactii, insa de dimensiuni reduse. „E un moment in piata in care sunt de asteptat astfel de achizitii pe zona de supermarketuri. Pentru Carrefour, formatul mare este foarte eficient, dar este pretabil doar pentru orasele mari, cu o «catchment area» (zona de atractie – n. red.) bine pusa la punct, iar achizitia unui lant de supermarketuri e o modalitate de a tinti si localitatile mai mici si, implicit, de a castiga mai multi clienti“, spune Valentin Stefan, consultant in cadrul companiei de consultanta Roland Berger.

    De altfel, aceasta fusese reteta Carrefour si in alte tari precum Belgia, Grecia, Spania, Italia, Polonia ori Turcia. Daca din punctul de vedere al Carrefour decizia are sens, ce motive a avut vanzatorul?

    „Interesul pentru preluarea Artima a fost mai mare decat ne-am asteptat“, spune Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care detinea lantul Artima prin intermediul Polish Enterprise Fund V, unul dintre fondurile de investitii pe care le administreaza.

    EI preluase Artima in anul 2004 de la fondatorul Floretin Banu si alte institutii financiare pentru 17 milioane euro, pentru ca acum sa vanda afacerea la un pret de trei ori mai mare – 55 de milioane de euro. Si totusi de ce au vandut Artima? „Am considerat ca am crescut suficient. Nu am vandut-o pentru ca am fi avut pierderi“, adauga Nacu.

    Ceea ce nu inseamna totusi ca evolutia a fost lipsita de probleme. „Dincolo de aglomeratia din retail este si isteria din real estate“, rezuma el. Cele 21 de supermarketuri Artima localizate in vestul Romaniei au o suprafata de vanzare totala de 21.000 mp, iar oficialii companiei estimeaza pentru acest an vanzari de 95 de milioane de euro, in timp ce Carrefour Romania a depasit anul trecut pragul de 500 de milioane de euro.
    Declansata in urma cu un an, febra achizitiilor de supermarketuri a inclus nume locale, precum Angst, dar si branduri internationale precum Interex, Spar, Profi si Billa. Chiar si Artima a cumparat spatii ale altor retele de magazine.

    „Este un proces de globalizare a comertului. Hipermarketurile fie vor achizitiona toate supermarketurile, fie isi vor dezvolta retele de supermarketuri. Noi suntem decisi sa nu vindem si sa ramanem pe nisa, chiar daca aceasta inseamna si produse cu un pret mai ridicat“, spune Sorin Minea, director general al Angst, care recunoaste insa ca nu a avut pana acum nicio oferta de cumparare.

    Parerea sa este sustinuta si de Erol Inaltekin, director de marketing al retelei G’market. „Probabil ca in 2-3 ani vor mai ramane doar 3-4 mari jucatori care vor domina piata de retail“, crede Inaltekin. El exclude o vanzare a supermarketurilor pe care le detine, „pentru ca avem planuri pentru propria extindere pe piata“.

    Pe lista vanzatorilor ar putea intra insa Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize, dupa ce directorul executiv Pierre-Olivier Beckers a declarat recent ca ar putea vinde lantul din Romania printre alte active ale grupului, pentru a-si concentra resursele pe dezvoltarea retelelor din SUA, Belgia si Grecia. La Fourmi este, potrivit analistilor, o alta tinta posibila, avand in vedere ca este detinuta de un fond de investitii. Iar lista ramane deschisa, chiar si cumparatorii de acum putand deveni o tinta de achizitie. Artima este cel mai bun exemplu.

  • Supermarket in franciza

    Pentru inceput vor fi dezvoltate intre 20 si 40 de magazine. Alain Souillard, country manager al Carrefour in Polonia, citat de publicatia Puls Biznesu, a spus ca si recent lansatul format Carrefour Express, ce va avea suprafete cuprinse intre 500 si 2.000 de metri patrati, va fi operat tot in franciza. Si alti retaileri francezi, Intermarche si Bricomarche, intentioneaza sa deschida cateva sute de magazine in franciza in urmatorii ani. Marek Mieszkiello, reprezentantul Bricomarche, specializat pe produse de casa si gradina, spune ca in acest an vor fi lansate 8 unitati, iar anul viitor 25. In prezent, in Polonia opereaza 160 de magazine Bricomarche, iar pana in 2010 vor mai fi deschise 125. In opinia sa, pe piata este loc de 400 de astfel de magazine. Lantul Intermarche, specializat pe comercializarea de produse alimentare, ar trebui sa ajunga la 690 de magazine pana in 2016; numai anul viitor vor fi deschise 25. Pentru a capata contract de franciza, un intreprinzator trebuie sa achite o taxa de 92.750 de euro. In plus, mai sunt necesare si sase luni de training, a precizat Marek Feruga, membru in consiliul care supervizeaza dezvoltarea retelei de franciza a Intermarche.

  • Magazine de vanzare

    Asa cum cumparatorii obisnuiesc sa-si faca liste de cumparaturi inainte de a pleca la magazin, si comerciantii deja prezenti sau cei pe cale sa intre in Romania isi intocmesc liste cu posibile tinte de achizitie. Un concept deja verificat – cei mari devin tot mai mari, iar cei mici dispar – este in comertul romanesc mai actual ca oricand. Discret sau cu declaratii de forta, cel putin zece retele au intrat pana acum in negocieri cu comerciantii de dimensiuni mai mici.

    In loc sa vanda, reteaua Angst, parte din grupul producatorului de mezeluri cu acelasi nume, a marsat anul acesta pe reteta extinderii agresive, preluand recent trei magazine Florelia (Oradea) si cele zece spatii ale lantului Discovery (Cluj). Toate spatiile sunt reamenajate inainte de a-si deschide din nou portile pentru clienti, pana acum fiind deja functionale sub sigla Angst doua magazine la Oradea si inca doua la Cluj-Napoca. „Investitia totala este greu de evaluat, pentru ca aproape jumatate dintre spatiile preluate sunt inchiriate si pentru ele am renegociat contractele“, declara pentru BUSINESS Magazin Stefan Padure, vicepresedinte la Angst.

    Spatiile retelei Discovery se alatura insa unui magazin Angst ce exista deja in orasul Cluj. „In cateva saptamani va fi redeschis si al treilea magazin la Oradea, astfel reteaua ajungand la 30 de magazine“, spune Padure. Cheltuielile pentru reamenajarea celor sase magazine (trei in Oradea si trei in Cluj) au ajuns la un milion de euro. Pana la finalul anului, compania ar urma sa ajunga la 33 de magazine. „Suntem insa in continuare interesati si de alte preluari, cu precadere in partea de vest a tarii“, afirma reprezentantul Angst.

    Preluarea magazinelor Florelia si cea a Discovery sunt intre cele mai recente miscari de acest gen, pentru ca in urma cu cateva saptamani, si proprietarul celor doua magazine Mara din Focsani a preferat un exit din piata comerciala, preferand sa cedeze spatiile catre G’Market si, respectiv, reteaua germana de discount Penny. Startul s-a dat insa din a doua jumatate a anului trecut, cand Spar a preluat cele trei spatii Diskont din Alba Iulia, iar Billa a cumparat la Baia Mare doua magazine ale retelei Hofer, care avea un total de 12 unitati. Anul acesta a adus si o premiera pe piata: primul exit din retailul romanesc al unei retele straine, cele noua supermarketuri Albinuta din Capitala, operate de lituanienii de la VP Market, au fost cedate catre reteaua de magazine de discount Profi. Totusi, desi tranzactia a avut loc in urma cu cateva luni, spatiile nu au fost rebranduite pana acum.

    Piata supermarketurilor s-a aflat pana anul trecut intr-un con de umbra, din cauza evolutiilor spectaculoase, cu vanzari si extinderi, inregistrate de hipermarketuri – Carrefour, Cora, Real sau Auchan. Totusi, momentul de saturatie pentru concentrarea de pe segmentul de supermarketuri nu va sosi mai devreme de trei-patru ani, conform companiilor, pentru ca pe piata exista inca sute de magazine independente. Fenomenul de concentrare este insa inevitabil, iar pietele mai dezvoltate o dovedesc. „In 1980, cei mai mari cinci comercianti detineau 26,3% din tot comertul german“, declara Bernd Hallier, director executiv al EHI Retail Institute. Conform estimarilor realizate de institutul german, in 2010 cota de piata a acelorasi cinci va depasi 81%. Globalizarea se apropie cu pasi repezi, iar Romania „arde“ etapele, trecand in doar cativa ani prin experiente pentru care tarile vestice „au avut la dispozitie mai multe decenii“.

    Mecanismul principal de aparare este in acest context dobandirea unor dimensiuni tot mai mari, fie pentru a fi mai atractiv intr-o posibila vanzare, fie pentru a avea pur si simplu mai multa forta. Un numar mai mare de magazine ce atrag, cel putin in teorie, un numar mai mare de clienti inseamna deopotriva o rezistenta mai mare in fata concurentei, dar si o putere mai mare de negociere cu furnizorii. Graba cu care supermarketurile isi inmultesc acum magazinele din portofoliu va mai continua vreme de cativa ani buni, urmand ca in doi-trei ani sa inceapa prima faza de consolidare, crede Clemens Petschnikar, director general al retelei Artima. In acel moment, expansiunea teritoriala va fi incheiata, iar retelele vor ajunge sa aiba intre 50 si 100 de magazine.

    „Vor fi suficient de mari pentru a fi eficiente din punct de vedere logistic“, spune Petschnikar. Iar o retea tot mai puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un avantaj greu, pentru ca asigura piata de desfacere. Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii Angst, retea care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia fabricilor grupului. Grupul, ce a inregistrat anul trecut vanzari de 50 de milioane de euro, si-a revizuit previziunile pentru anul in curs (initial de 60 de milioane de euro) pana la 70 de milioane de euro, „pentru ca au crescut si numarul de magazine din retea, si vanzarile fiecarui spatiu in parte, odata cu marirea numarului de clienti din nisa vizata de noi, prin evolutia puterii de cumparare“, adauga Padure. Divizia de retail a Angst vine in completarea afacerii de baza, productia de mezeluri, si ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. La masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si implicit, calitatea are de suferit, in timp ce un lant propriu ofera sansa de a pune in vanzare intreaga gama de produse. Motiv pentru care reteta este aplicata si de alti procesatori din domeniul carnii, Cris-Tim si Agricola Bacau facand parte din acelasi esalon.

    Pe reteta preluarii de spatii mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 11 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont. „Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii“, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Tot el afirma ca pana la finalul acestui an ar urma ca trei noi magazine (Botosani, Sfantu Gheorghe, Orsova) sa completeze reteaua. Alaturi de cele trei spatii deja inaugurate in 2007, proiectele finalizate in acest an ar putea ajunge la sase. O diferenta mare fata de declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate. „Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare“, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este insa singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Pedala deschiderilor o apasa si reteaua La Fourmi, ce opereaza acum 14 magazine in Capitala. Conform reprezentantilor companiei, reteaua ar putea ajunge la 30-35 de unitati. La randul sau, miniMax Discount, o retea de magazine de tip discout ce a ajuns sa numere acum zece spatii, vizeaza nu mai putin de 100 de spatii, conform declaratiilor directorului general Rainer Exel. Desi reteaua miniMax poate fi una dintre optiunile de intrare pe piata a unor noi retaileri, ca retelele Lidl si Aldi, Exel sustine ca mai degraba miniMax ar cumpara alti comercianti, desi nu exclude complet ideea vanzarii. „Daca nu crestem organic, putem achizitiona chiar noi alte retele, nu este obligatoriu sa fim noi cei care vindem. Ocaziile apar si trebuie sa ramanem receptivi“, spune Rainer Exel. El sustine ca in acest moment compania are securizate nu mai putin de 48 de noi spatii de vanzare, cele zece magazine deja deschise pana acum fiind „in proprietatea companiei sau a partenerilor acesteia“.