BusinessMagazin

Tag: Constitutie

  • Ministerul Comunicatiilor revine cu legea de stocare a datelor, declarata neconstitutionala in 2009

    Ministerul incearca sa evite astfel continuarea procedurii de
    infringement declansate de UE, prin transmiterea de catre CE a unui
    aviz motivat. Datele vor permite urmarirea si identificarea sursei
    si destinatiei unei comunicari, a datei, orei si duratei acesteia,
    precum si tipul de comunicare, al echipamentului si locatiei
    acestuia si vor putea fi transmise organelor judiciare sau cu
    atributii de siguranta si securitate nationala, la cererea
    acestora, “de indata, dar nu mai mult de 48 de ore” (de la
    solicitarea acestora, n.r.), se arata intr-un proiect de act
    nomrativ elaborat de ministerul de resort si dat joi publicitatii.
    “Prezenta lege nu se aplica in ceea ce priveste continutul
    comunicarii sau informatiilor consultate in timpul utilizarii unei
    retele de comunicatii electronice, in aceste cazuri fiind
    aplicabile prevederile Codului de procedura penala si cele din
    legile speciale in materie”, se precizeaza in document.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presedintele a trimis Parlamentului proiectul de revizuire a Constitutiei

    El spusese miercuri, intr-un interviu la RRA, ca declarat,
    opteaza pentru varianta de a trimite Parlamentului proiectul de
    revizuire a Constitutiei in forma initiala, lasand Legislativului
    libertatea de a face reformulari in proiect.

    Intrebat daca decizia CC privind proiectul de revizuire a
    Constitutiei este obligatorie, presedintele Basescu a raspuns:
    “Este obligatorie, chiar daca discutam despre un proiect de lege,
    si nu de o lege care a trecut prin Parlament. Este legea de
    revizuire a Constitutiei. Proiectul este obligatoriu. Aici am doua
    variante. Una ar fi ca in urma deciziei motivate a CC sa revizuiesc
    textul proiectului si sa revin la Curtea Constitutionala sau sa
    transmit si decizia CC si proiectul si avizul CL catre Parlament,
    sa-i las Parlamentului libertatea de a face revizuirea
    Constitutiei. Optez pentru aceasta varianta, in care sa las
    Parlamentului libertatea sa aduca reformulari”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Basescu: “Bancile unui stat aflat in mare dificultate controleaza circa 27% din piata bancara romaneasca”

    A fost o perioada cand nu ne puteam finanta de pe pietele
    externe, la inceputul anului 2009 si cand a trebuit sa apelam la
    FMI, a amintit presedintele. Dar Romania are restabilite niste
    echilibre, “e adevarat, fragile – si de aceea trebuie sa fim atenti
    in continuare cu stabilitatea noastra macroeconomica, mai ales ca
    este influentata puternic de factori externi. V-as aduce aminte ca
    bancile unui stat aflat in mare dificultate controleaza circa 27%
    din piata bancara romaneasca. Or, asta reclama atentie maxima si
    prudenta, prudenta in tot ceea ce facem si continuarea proceselor
    de reformare a statului”, a afirmat Traian Basescu, intr-o
    declaratie de presa sustinuta marti seara la Cotroceni.

    Victor Ponta, liderul PSD, si Crin Antonescu, liderul PNL, au
    prezentat marti, la consultarile de la Cotroceni cu partidele
    parlamentare, un set de propuneri, intre care formarea unui comitet
    de criza format din reprezentantii PDL, BNR si USL, instalarea unui
    guvern de tehnocrati care sa gestioneze tara pana in noiembrie,
    cand ar urma sa aiba loc alegeri anticipate, respectiv amanarea
    pentru dupa alegeri a discutiilor despre reorganizarea
    administrativa si modificarea Constitutiei. Referendumul pentru
    modificarea Constitutiei ar urma sa se faca simultan cu alegerile
    locale din iunie 2012.

    Seful statului i-a criticat pe Ponta si pe Antonescu pentru ca la
    propunerile lui (reducerea numarului de parlamentari la 300 si
    reorganizarea teritoriului) au raspuns cu “solutii politicianiste”
    care denota “superficialitate si lipsa de maturitate”. El a
    explicat ca mecanismul de generare a alegerilor anticipate ar
    insemna cel putin trei-patru luni de guvern interimar si de
    instabilitate politica, intrucat procedura constitutionala a
    alegerilor anticipate nu se poate declansa decat daca au loc doua
    demisii succesive de guvern, urmate de 60 de zile pana la
    dizolvarea Parlamentului.

    “Daca o tara in jurul careia se intampla atatea lucruri neplacute
    din punct de vedere financiar, care pot afecta si Romania, isi
    poate permite sa stea in perioada de criza economica globala cu
    guvern interimar trei-patru luni, asta pot gandi numai niste oameni
    care nu au responsabilitate fata de tara”, a afirmat presedintele
    Basescu, calificand drept “traznai” si dovada de incompetenta
    politica ideea alegerilor anticipate.

    CONSTITUTIA SI REORGANIZAREA TERITORIALA

    Traian Basescu a precizat ca isi mentine intentia de a inainta
    Parlamentului proiectul de revizuire a Constitutiei imediat dupa ce
    va sosi de la Curtea Constitutionala hotararea privind proiectul,
    pastrand in textul pe care il va transmite la Parlament prevederile
    contestate de Curte – cea cu caracterul prezumat licit al averii si
    cea de limitare a imunitatii demnitarilor strict la activitatea lor
    din Parlament si Guvern.

    In ce priveste reorganizarea teritoriului, presedintele a spus ca
    luni va avea un punct de vedere ferm al UDMR si al minoritatilor,
    in functie de care se vor stabili pasii urmatori. “Cert este insa
    ca reorganizarea se va face”, a adaugat Basescu.

    Daca s-ar ajunge la consens cu privire la reorganizare, ar trebui
    ca pana la 31 decembrie sa se termine procesul de reorganizare a
    deconcentratelor, ceea ar insemna o reducere de personal la nivelul
    fiecarui judet, fie ca vorbim de inspectoratele judetene de
    politie, fie ca vorbim de inspectoratele de educatie, de directiile
    de sanatate, de directii agricole, a explicat presedintele.

    O prima analiza, din calculele ministerelor, arata ca aceasta ar
    insemna o economie bruta de peste 100 de milioane de euro, din
    reduceri de cheltuieli cu salariile si cheltuielile materiale
    pentru functionarea institutiilor respective.

  • Premierul grec vrea acum referendum pentru revizuirea constitutiei

    Premierul a afirmat in fata parlamentului ca este nevoie de
    reducerea numarului de parlamentari, de transparenta in finantarea
    partidelor si de un nou sistem electoral, cu limitarea numarului de
    mandate la care are dreptul un parlamentar. In opinia lui
    Papandreou, revizuirea constitutiei, printr-un referendum care ar
    urma sa aiba loc la toamna, ar trebui sa faca mai usoara urmarirea
    penala a oficialilor guvernamentali pentru erori de management si
    coruptie.

    In acest sens, va fi formata o comisie independenta, cu circa 25 de
    membri, care sa preia propuneri de la cetateni si sa redacteze un
    raport asupra acestora pana in toamna, dupa modelul aplicat in
    prezent de
    Islanda    .

    Duminica au inceput dezbaterile din parlament care ar trebui sa
    duca, pana marti seara, la un vot de incredere asupra componentei
    noului guvern, remaniat vineri. “Va cer un vot de incredere, pentru
    ca ne aflam intr-un moment de rascruce. Problema deficitului si cea
    a datoriei au adus Grecia in starea actuala, de diminuare a
    suveranitatii nationale”, a spus Papandreou, citat de AP. Este de
    asteptat ca guvernul sa obtina votul de incredere, intrucat dispune
    de sustinere majoritara (155 din 300 de parlamentari).


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Premierul a confirmat ca Grecia se afla in discutii cu UE, FMI si
    Banca Centrala Europeana pentru un nou pachet de credite in valoare
    aproximativ egala cu cel aprobat in mai 2010, adica in jur de 110
    miliarde de euro. Dow Jones precizeaza ca noul ministru de finante,
    Evangelos Venizelos, are deja programate intalniri, duminica si
    luni, cu omologii sai din zona euro, pentru discutii privind
    viitorul imprumut.

    Este exclusa varianta declararii de catre Grecia a incapacitatii de
    plata pentru o parte din datoria publica, estimata la peste 300 de
    miliarde de euro, a insistat seful guvernului elen, spunand ca
    aceasta ar fi “o catastrofa si pentru populatie, si pentru
    banci”.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Giorgios Papandreou a adaugat ca guvernul sau a facut toate
    eforturile posibile pentru a reduce deficitul bugetar, 15,4% la
    10,5% din PIB pe parcursul anului trecut. El a criticat, in schimb,
    agentiile de rating, fuga profiturilor facute in Grecia catre
    paradisurile fiscale, speculatorii financiari pe instrumente
    derivate si presa pentru ca seamana panica si descurajeaza
    potentialii investitori in economia elena.

    Liderii UE, FMI si BCE cer Greciei sa aprobe un nou program de
    masuri de austeritate si privatizare, in valoare de 28 de miliarde
    de euro, drept conditie pentru aprobarea urmatoarei transe, de 12
    miliarde de euro, din pachetul de credite de 110 miliarde aprobat
    anul trecut.

    Seful opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, a cerut in schimb
    alegeri anticipate, sustinand ca propunerea de referendum avansata
    de Papandreou este doar o “manevra diversionista” menita sa
    mascheze incapacitatea guvernului de a scoate tara din criza.

  • Asociatia Magistratilor: Proiectul de revizuire a Constitutiei aduce grave ingradiri

    Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) explica derapajele de
    la normele constitutionale prin propunerile Presedintiei si
    Executivului. De exemplu, AMR afirma ca propunerea unui numar atat
    de mare din randul societatii civile (sase fata de doi cat prevede
    actuala reglementare constitutionala-n.r.) in structura Consiliului
    Superior al Magistraturii reprezinta o diformitate de reglementare
    in privinta puterii judecatoresti, din moment ce nicio alta putere
    in stat nu include in structura ei reprezentanti ai societatii
    civile, ci ele se conduc autonom, organele lor de conducere fiind
    selectate din randul propriilor membri, iar raporturile cu
    celelalte puteri includ reguli constitutionale exprese. Totodata,
    AMR subliniaza ca prezumtia caracterului licit al dobandirii
    bunurilor este un efect logic si un corolar al prezumtiei de
    nevinovatie, consacrata tot printr-o norma de rang constitutional.
    Asadar, modificarea preconizata relativizeaza prezumtia de
    nevinovatie si o goleste de continut, relativizand in acelasi timp
    si principiul constitutional al garantarii dreptului de proprietate
    privata, ca drept fundamental.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania trece la varianta dura de pregatire pentru aderarea la euro

    Intors de la Bruxelles, la sfarsitul lui martie, presedintele
    Traian Basescu dadea o veste care, exact dupa cum se asteptase, a
    ramas putin comentata: Romania era printre cele sase tari din afara
    zonei euro care tocmai au aderat, alaturi de cele 16 ale eurozonei,
    la noul Pact Euro Plus, sau Pactul pentru Competitivitate, sau
    Pactul pentru Euro, cum avea sa i se spuna ulterior. Noul
    aranjament era destinat sa inlocuiasca Pactul de Stabilitate si
    Crestere in UE, care a esuat atat de lamentabil in actuala criza
    din zona euro, din cauza tendintei spre risipa a guvernelor, care
    s-au bazat ca perioada de crestere economica dinainte de criza le
    va furniza mereu suficienti bani de cheltuiala.

    “Trebuie create niste mecanisme de alerta timpurie, de exemplu
    mecanisme care sa avertizeze apropierea sau tendintele de a se
    intra intr-o perioada de instabilitate financiara”, spunea
    presedintele Basescu. Si trebuie creata si “capacitatea de
    interventie rapida a guvernelor atunci cand se pune problema
    aparitiei unor elemente de alerta timpurie legata de o eventuala
    instabilitate financiara care s-ar prefigura”.

    Zis si facut. Pactul pentru Euro, care urmeaza sa fie semnat
    oficial de statele participante la sfarsitul acestei luni, impune
    doua parghii: pe de o parte, masuri mult mai stricte de disciplina
    fiscala care sa garanteze respectarea celor doua tinte din Tratatul
    de la Maastricht, stabilite in 1992 (adica un deficit bugetar de
    pana la 3% din PIB si o datorie publica de pana la 60% din PIB) si
    masuri de crestere a competitivitatii, prin ajustarea costului
    muncii la productivitate, reducerea birocratiei si masuri de
    stimulare a ocuparii fortei de munca.

    Textul Pactului, asa cum a fost adoptat la sfarsitul lunii
    martie de Consiliul Europei, cere statelor membre sa fixeze in
    legislatia nationala reguli de disciplina bugetara, asa cum crede
    fiecare dintre ele ca e mai bine: fie prin constitutie, fie prin
    legislatia fiscala, fie impunand o regula privind datoria publica
    (asa cum a facut Polonia de ani buni, stabilind ca statul nu se
    poate indatora la un nivel de peste doua treimi din PIB), fie
    impunand reguli legate de deficitul bugetar sau de destinatia
    cheltuielilor de la bugetul de stat si a celor regionale.

    Presedintele Basescu, prin proiectul de revizuire a
    Constitutiei, propune cele mai tari constrangeri posibile:
    includerea ca atare in Constitutie a ambelor tinte de la Maastricht
    (deficit de cel mult 3% si datorie de cel mult 60% din PIB), la
    care adauga si regula ca statul nu se mai poate imprumuta decat
    pentru investitii, nu si pentru plata salariilor si a pensiilor.
    Intentii similare a anuntat recent si premierul bulgar Simeon
    Djankov, care a propus limitarea prin constitutie a deficitului la
    2% din PIB, a cheltuielilor la 40% din PIB si introducerea unei
    majoritati obligatorii de doua treimi dintre parlamentari pentru a
    se putea aproba modificari ale impozitelor directe (cu scopul de a
    evita astfel un posibil vot care sa schimbe cota unica de 10% cu un
    sistem progresiv de impozitare). Presedintele Gheorghi Parvanov a
    respins insa amendamentele la constitutie, fiind mai curand adeptul
    unei limitari a indatorarii statului, nu a cheltuielilor.

    Sunt potrivite pentru noi cele doua constrangeri propuse de
    presedintele Basescu? Cea privind datoria publica este potrivita,
    considera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING
    Bank Romania, insa nu si cea privind deficitul bugetar, amintind ca
    pana si Tratatul de la Maastricht permite devieri temporare de la
    limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al acestei limite
    este imposibil”. Pe timp de recesiune, cand veniturile bugetului
    scad, o depasire a limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar,
    care e constatata cu un inevitabil decalaj de timp de catre
    autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare pentru
    echilibrarea situatiei, iar excedentele respective ar insemna
    majorari de impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate
    aplicate rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea
    economiei si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%”, afirma economistul. In realitate,
    pentru a combate o criza ar fi necesare nu masuri prociclice, cum e
    limitarea deficitului, ci masuri anticiclice, cum e majorarea
    cheltuielilor, dar aceasta ar fi imposibila daca exista o limita de
    deficit fixata prin constitutie.

    Pentru situatia inversa, adica ce s-ar intampla cu limita de
    deficit pe timp de boom economic, avem exemplul evocat recent de
    guvernatorul BNR. “Politicienii nu erau ingrijorati in perioada
    2006-2008 de deficitul bugetar, pentru ca erau convinsi ca
    deficitul era mic; ei se uitau la deficite calculate folosind
    definitia cash a deficitului sectorului public, nu la deficitul
    structural”, a spus Isarescu. Deficitul structural, care rezulta
    din genul de politici practicate de un guvern (cat de mare e
    sectorul de stat, ce cheltuieli sociale sunt, cum arata sistemul
    de pensii), este deficitul cash (nominal, efectiv sau primar) din
    care se scad componentele ce depind de influenta ciclurilor
    economice si care duc fie la supraincalzire economica urmata de
    criza, daca economia este pe crestere, fie fac ca economia sa se
    gatuie, in perioade de recesiune.

    Conform Consiliului Fiscal, in 2005 Romania avea un deficit bugetar
    de 0,1%, dar un deficit structural de 2,3% din PIB; acesta este si
    motivul pentru care guvernul Tariceanu a respins cererea FMI de a
    majora TVA pentru a compensa dezechilibrul ce se zarea deja la
    orizont. Guvernul Tariceanu a rupt acordul cu FMI, s-a uitat mai
    departe la deficitul bugetar primar, care a fost de 1,4% in 2006 si
    de 1,8% in 2007, in timp ce deficitul structural a crescut in
    aceiasi ani la 4,4%, respectiv 5,1% din PIB, pentru a ajunge la
    8,9% din PIB in 2008. Acela a fost primul an in care dezechilibrul
    acumulat in tacere la nivel structural s-a reflectat, in sfarsit,
    si in cifra deficitului primar, care a atins 5% din PIB.
    “Prociclicitatea politicii fiscal bugetare in perioada precriza a
    epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in
    perioada de recesiune”, a comentat Ionut Dumitru, presedintele
    Consiliului Fiscal.

    Economistul-sef al ING Bank ar recomanda mai curand, in locul unei
    tinte fixe de deficit primar, reglementari privind deficitul fiscal
    structural, asa cum au tari precum Chile sau Norvegia. Acolo unde
    sunt folosite, aceste reglementari au un triplu scop: de a oferi
    flexibilitate mai mare politicii de cheltuieli, spre a o impiedica
    sa devina prociclica, de a estima mai realist cum sta economia
    (capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata
    in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a
    sanatatii unei economii) si de a proteja economia de influentele cu
    cea mai mare volatilitate, cum sunt in cazul Norvegiei sau al
    statului Chile veniturile din petrol.

    Reperul deficitului structural este deja folosit in documentele
    Comisiei Europene sau, la noi, ale Consiliului Fiscal, iar la el se
    refera toate conditiile si propunerile cunoscute sub cliseul
    “reforma structurala”. O modificare a legislatiei in sensul
    Pactului pentru Euro ar trebui deci sa rezolve ceea ce Ionut
    Dumitru definea drept “principala provocare a politicii
    fiscal-bugetare in Romania: aceea de a reduce deficitul bugetar
    structural, concomitent cu crearea de spatiu fiscal pentru
    cheltuieli publice de investitii si cu asigurarea sustenabilitatii
    finantelor publice pe termen lung, din perspectiva procesului
    inevitabil de imbatranire a populatiei”.

  • Alte articole de scos din Constitutie

    Privit nu numai prin prisma declaratiilor presedintelui facute
    la London School of Economics and Political Science – “Indivizii si
    nu statul trebuie sa fie responsabili pentru propria lor soarta” –
    cred ca articolul 47 alin. 1 nu-si prea mai are rostul. “Statul
    este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie
    sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent”,
    se spune acolo; pe de alta parte, enumerarea masurilor de
    dezvoltare economica pe care le-au luat guvernele Romaniei in
    ultimii ani, cei de criza, enumerare pe care o fac aici:

    ma fac sa cred ca, tot asa cum prezumtia de avere licita trebuie
    eliminata, si ideea de trai decent trebuie starpita. Poate omul nu
    vrea sa traiasca decent, de ce sa-l obosesti cu asa ceva? Daca vrea
    decenta, sa se duca unde o vedea cu ochii. Iar cei care s-au dus
    chiar pot vorbi de decenta, daca e sa credem un recent studiu al
    fundatiei Soros: cei 3 milioane de romani care au plecat in
    strainatate au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care
    le tin in banci straine si cash. Valoarea este de patru ori mai
    mare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile
    romanesti.

    As mai repeta propozitia asta o data: “Valoarea este de patru
    ori mai mare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile
    romanesti”.

    Si inca: “Valoarea este de patru ori mai mare decat suma
    economisita de romanii de acasa in bancile romanesti”.

    Poate o pricepe cineva cum se poate ca 3 milioane sa
    economiseasca in zece ani o suma si restul de 18 milioane sau, ma
    rog, cinci milioane care muncesc, pot economisi numai un sfert, dar
    in ceva mai mult timp – 21 de ani numai de la revolutie. Istetii sa
    se abtina, stiu refrenele cu productivitatea romanului de acasa, cu
    saracia, cu anii de comunism si restul.

    Daca tot suntem pusi pe facut curatenie, mai zic sa renuntam si
    la articolul 33, cel cu accesul la cultura. Tot s-au redus
    filarmonicile, teatrele si numarul balerinelor. Mai bine facem o
    pagina pe Facebook despre cultura Romaniei si ii mai dam cate un
    “like” din cand in cand, pana ne lamurim daca mai trebuie ca statul
    “sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii
    nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii
    culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea
    valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume”.

    Dupa articolul 33 vine, surprinzator, articolul 34, la fel de
    deranjant ca si precedentul. Art. 34 pomeneste ceva de dreptul la
    ocrotirea sanatatii si de stat care este obligat sa ia masuri
    pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. Asa, si cate sa
    mai faca statul? Si pana cand?

    Pana la articolul 35, alta chestie, cu dreptul la mediu sanatos,
    care ne cam incurca; spun asta privind apele binemirositoare ale
    Dambovitei, in care deverseaza Bucurestiul si frumoasele recolte de
    pungi de plastic care spanzura prin copaci, dupa ce au fost purtate
    de vant. Nu se prea armonizeaza un astfel de articol cu amenajarile
    de pe platoul Bucegilor si alte initiative economico-sociale de
    genul cailor salbatici cu care ne laudam in reclame, dar pe care ii
    facem salam in viata reala.

    La capitolul Economia, articolul 135 are niste verigi slabe:
    alineatul cu “exploatarea resurselor naturale in concordanta cu
    interesul national” sau “refacerea si ocrotirea mediului
    inconjurator” sau “crearea conditiilor necesare pentru cresterea
    calitatii vietii” sunt asa de firesti incat zic sa nu mai lasam loc
    cartitorilor.

    Sa ignoram senini ideile acelea retrograde cu cresterea rolului
    comunitatilor locale, care ar trebui sa stie cel mai bine cum se
    organizeaza, cum isi cheltuie banii, ce investitii sunt prioritare
    si care sunt activitatile care li se potrivesc si pe care le-ar
    putea incuraja. Numai un birocrat bucurestean zacut intr-un birou
    prafuit, supravegheat de un ministru cat se poate de competent,
    poate sti astfel de detalii si poate decide ce si cum.

    Si daca vom usura munca sarmanului birocrat si a ministrului
    competent, reducand numarul judetelor, dupa repunerea in practica a
    unor idei fioroase, initial importate de romani de la marele
    prieten de la Rasarit, pe vremea cand noi eram micul prieten de la
    Apus, aici va fi, desigur, raiul.

    Pe vremea tineretii mele circula un banc cu Bula, tanar lucrator
    entuziast la canalul Dunare – Marea Neagra. Reproduc scrisoarea
    trimisa mamei sale de tanarul Bula, fara legatura cu ideile de mai
    sus: “Draga mama, la Canal totul este minunat. Dormim in paturi
    curate, mancam pe saturate, lucram putin, sefii sunt draguti si
    amabili cu noi. La Canal totul e minunat! Mama, de ce nu m-ai lasat
    cand eram mic la canal?”.

  • Cum se face noua constitutie a Islandei: cetatenii trimit propuneri prin Facebook

    “Cred ca e prima data cand o constitutie este elaborata in acest
    fel. Oamenii vad cum constitutia se alcatuieste sub ochii lor”, a
    declarat Thorvaldur Gylfason, membru al consiliului si profesor de
    economie la Universitatea Islandei, citat de The Guardian.

    Din aprilie incoace, consiliul, format din 25 de membri desemnati
    de parlament, posteaza in fiecare saptamana pe site-ul sau proiecte de
    prevederi, ele sunt discutate si comentate de utilizatori, iar cand
    membrii ajung la un acord, textele sunt trimise la parlament pentru
    discutie si aprobare. Dupa ce toata discutia se va incheia, textul
    noii constitutii va fi supus la referendum.

    Consiliul isi transmite in direct pe site si pe contul de
    Facebook
    sedintele, astfel incat cetatenii sa poata comenta in timp real si
    sa fie incurajati sa formuleze propuneri, are cont de Twitter, o
    pagina de Flickr cu pozele celor 25 de membri ai sai si un cont de
    YouTube unde acestia discuta despre procesul constitutional,
    estimat sa dureze pana la sfarsitul lui iulie. Sedintele
    consiliului sunt deschise publicului si oricine poate participa,
    singura limitare tinand de spatiul salii.

    Noua constitutie va intari supravegherea publica asupra
    parlamentului si prevederi privind separarea puterilor in stat,
    menite sa impiedice repetarea crizei financiare. Noua constitutie
    va contine si prevederi care sa consolideze suveranitatea statului
    in raport cu organizatiile internationale, precum si protectia
    mediului, prin controlul proprietatii asupra resurselor naturale si
    al folosirii lor.

    Actuala constitutie dateaza de la castigarea independentei fata de
    Danemarca, in 1944, copiind-o insa pe cea a Danemarcei, fara multe
    modificari, doar tinand cont de faptul ca Islanda este
    republica.

    Althingi, parlamentul unicameral islandez, are 63 de membri, la o
    populatie de 320.000 de locuitori si dateaza din anul 930, fiind la
    ora actuala cea mai veche institutie parlamentara care si-a
    mentinut functionarea, cu o intrerupere de numai 45 de ani la
    inceputul secolului al XIX-lea. Accesul partidelor in parlament se
    face pe baza proportionala, cu un prag electoral de 5%.

    Participarea la vot a islandezilor este de obicei deosebit de
    ridicata, cu rate in jur de 85%. In prezent, parlamentul este
    condus de o femeie, iar partidul cu cele mai multe locuri (Alianta
    Social-Democratica) este condus tot de o femeie, Johanna
    Sigurdadottir, care este si prim-ministrul tarii.

  • Dupa schimbarea Constitutiei, vin la rand si judetele: azi le vedem si nu-s

    Dupa ce, cu o saptamana in urma, presedintele Traian Basescu
    facuse public proiectul sau de revizuire a Constitutiei, saptamana
    trecuta a fost randul proiectului de regionalizare a Romaniei, prin
    desfiintarea judetelor si inlocuirea lor cu structuri mai mari, de
    tipul regiunilor sau chiar al voievodatelor.

    Desi premierul Emil Boc a motivat, in fals, necesitatea regiunilor
    prin conformarea la regulamentele de accesare a fondurilor europene
    dupa 2013, este destul de plauzibil ca proiectul sa fi fost scos de
    la naftalina tocmai pentru a asigura o vara linistita pentru
    coalitia de guvernare, din perspectiva raporturilor cu UDMR.

    Reprezentantii maghiarilor solicita de mai multa vreme adoptarea
    statului minoritatilor si reimpartirea administrativa a Romaniei,
    insa pierderea de influenta a actualilor presedinti de consilii
    judetene, pioni teritoriali de frunte ai partidelor, a tinut pana
    acum acest ultim proiect in sertar.

    E foarte plauzibil ca proiectul sa intre acum pe volanta asumarii
    raspunderii Executivului, posibil la pachet si cu alte legi aflate
    in aceeasi stare de letargie parlamentara, intrucat pana la
    sfarsitul actualei sesiuni a ramas prea putin timp pentru un traseu
    legislativ firesc.

  • ING: Ideea de limitare a deficitului bugetar la 3% din PIB prin Constitutie nu prea are sens

    In acelasi timp insa, cealalta propunere de modificare a
    Constitutiei, prin limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, “nu
    prea are sens”, crede Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist-sef
    al ING Bank Romania. Tratatul de la Maastricht permite devieri
    temporare de la limita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al
    acestei limite este imposibil”.

    Actuala criza este cel mai bun exemplu in aceasta privinta, a
    cheltuielilor mentinute fixe in paralel cu o scadere a veniturilor.
    Intr-un astfel de scenariu, trecerea de limita de 3% din PIB pentru
    deficitul bugetar, constatata cu un inevitabil decalaj de timp de
    catre autoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare
    constatarii, iar excedentele respective ar insemna majorari de
    impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate aplicate
    rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea economiei
    inca si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
    incadrarea in limita de 3%.”

    In realitate, pentru a combate o criza, ar fi necesare masuri
    anticiclice, cum e majorarea cheltuielilor, iar aceasta va antrena
    o crestere temporara a deficitului, imposibila daca exista o limita
    in Constitutie.

    Analistul ING da exemplul statului Chile, care a introdus o
    reglementare fiscala, dar ea privea deficitul fiscal structural, nu
    cel al bugetului consolidat in sine. O astfel de limita ar fluidiza
    cheltuielile publice si sociale pe parcursul unui ciclu economic,
    lucru imposibil de realizat prin limitarea deficitului nominal al
    bugetului consolidat. Dar pana si fixarea limitei in functie de
    deficitul structural are multe probleme, in primul rand cum anume
    se poate estima exact deficitul structural.

    Sursa: FMI

    Deficitul structural este deficitul bugetar consolidat din care se
    elimina componentele ce depind de influenta ciclurilor economice si
    care fac ca pe termen mediu sa apara fie supraincalzire economica
    urmata de criza, daca economia este pe crestere, fie ca economia sa
    se gatuie si sa apara pericolul unei indatorari externe excesive,
    in perioade de recesiune. Capacitatea de reducere a deficitului
    structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR
    drept adevarata masura a sanatatii unei economii.

    In 2000, cand premier era Mugur Isarescu, deficitul bugetar nominal
    era de 4,7% din PIB, iar cel structural era de 2,1%; ulterior, cea
    mai mare apropiere intre cei doi indicatori a fost in 2003, iar din
    2006 incoace, echilibrul s-a deteriorat, iar deficitul structural
    s-a marit accelerat, pana la maximul din 2008 – aproape 9% din
    PIB.

    Chidesciuc apreciaza drept binevenite restul modificarilor propuse
    pentru Constitutie – scoaterea chestiunilor fiscale, a taierilor de
    salarii si de pensii de sub controlul Curtii Constitutionale,
    precum si trimiterea proiectului legii bugetului spre examinare la
    Bruxelles inainte de aprobarea lui in Parlament.